VARICELA

VARICELA

Varicela este o boala infectioasa, extrem de contagioasa, provocata de virusul varicelozosterian, caracterizata clinic prin manifestari generale usoare si eruptie vezi-culoasa, care apare in mai multe valuri eruptive si are dispozitie universala.

F Etiologie

Virusul varicelozosterian se gaseste in continutul elementelor eruptive si in sangele bolnavilor cu varicela si s-a dovedit a fi identic cu cel al herpesului zoster. In structura sa intra un ADN central, o capsida icosaedrica si un invelis lipidic. Face parte din familia herpesviridae. Pe culturi de tesuturi umane sau de maimuta produce leziuni si incluziuni eozinofilice intranucleare. Este dermatotrop, dar afecteaza si organe viscerale. Este putin rezistent in mediul extern, iar in vitro replicarea este inhibata de acyclovir.

F Patogenie

Virusul patrunde in organism pe cale nazofaringiana sau conjunctivala. Multi-plicarea are loc in ganglionii regionali, rezultand o viremie primara cu insamantare in ficat si in alte celule ale sistemului reticuloendotelial. In ultimele zile ale perioadei de incubatie, se produce o a doua viremie, in care virusul este circulat in mononuclearele periferice. Pe aceasta cale ajunge la celulele tegumentului si apare eruptia. In aceesi perioada, virusul ajunge din nou in epiteliul respirator.

Raspunsul imun primar consta in productia de anticorpi de tip IgM, IgG si IgA fata de proteinele virale. Acesti anticorpi au efect neutralizant si mediaza distrugerea celu-lelor celulelor infectate printr-un mecanism de citotoxicitate celulara mediata de anticorpi. In raspunsul imun primar mai intervin celulele NK si productia de interferon. Viremia inceteaza, dar virusul ramane in stare latenta in organism, cantonat in ganglionii dorsali ai nervilor senzitivi.

F Epidemiologie

Sursa de infectie: omul bolnav, a carui perioada de contagiozitate incepe cu 1-2 zile inainte de eruptie si inca 6 zile dupa aceasta. Cai de eliminare a virusului: secretiile nazofaringiene si eruptia cutanata. Indicele de contagiozitate este de 95%.

Mecanisme de transmitere:

ldirect -prin secretii nazofaringiene sau prin atingerea cu tegumentele sau mucoa-sele bolnavului,

lindirect prin obiecte contaminate sau prin intermediul curentilor de aer care vehiculeaza virusul prezent in picaturile nucleilor de secretie nazofaringieni.

Receptivitatea populatiei este generala, cu frecventa ridicata la varsta copilariei.

Sugarii, datorita imunitatii transmise de la mama, fac exceptional varicela pana la varsta de 6 luni.

Imunitatea postinfectioasa : de lunga durata, exceptional apar reimbolnaviri.

Manifestarile procesului epidemiologic: boala cu raspandire universala si evolutie indeosebi epidemica iarna si primavara. #n centrele mari populate, apar aspecte endemo-epidemice.

F Tablou clinic

Incubatia varicelei este de 10-20 zile, in medie 14 - 15 zile.

Perioada de invazie (preeruptiva) dureaza 1-2 zile si se caracterizeaza prin aparitia treptata a unor fenomene generale usoare ca :indispozitie, inapetenta, astenie, cefalee. Temperatura urca pana la 38 ⁰C. Uneori debutul este brusc cu frisonete, febra mare, agitatie, convulsie, dar, in majoritatea cazurilor, aceasta perioada trece neobservata. #naintea eruptiei apare un rash de tip scarlatiniform sau morbiliform.

Perioada de stare (eruptiva) - dureaza 7-10 zile .

Eruptia intereseaza intreg tegumentul inclusiv pielea capului si mucoasele. Este localizata mai ales pe trunchi dand aspectul centripet.

Elementele eruptive - separate intre ele prin zone de piele sanatoasa- apar la inceput sub forma de macula, evoluand, in cateva ore, catre stadiul de papula sau direct catre vezicula.

Veziculele au forma  rotunda sau ovala, dimensiuni care variaza de la o gamalie de ac la cea a unui bob de mazare, avand la inceput un continut lichid clar, incolor. Aceasta, impreuna cu dispozitia superficiala pe tegumnte, iI confera un aspect de ²picatura de roua². La intepare continutul veziculei se elimina dintr-o data. Veziculele sunt inconjurate de o zona ingusta eritematoasa.

Eruptia este insotita de prurit.

#n 12-24 de ore, lichidul clar, prin aflux de leucocite, se tulbura, iar centrul se deprima ducand la ombilicarea elementului. #n a treia sau a patra zi, o parte din lichid se rezoarbe, iar vezicula se transforma in crusta. Unele elemente eruptive trec direct in stadiul de crusta.

Dupa o saptamana de la aparitia eruptiei, crustele incep sa se elimine lasand in urma lor o cicatrice fina pigmentara, care dispare curand. Stadiul de cruste poate dura 10-20 de zile. Daca elementele eruptive s-au suprainfectat cu germeni piogeni cicatricea poate deveni indelebila.

Eruptia de varicela se caracterizeaza prin polimorfism, adica pe acelasi segment de piele si in acelasi timp se gasesc elemente eruptive in diferite stadii evolutive (macule, papule, vezicule, cruste). Acest fapt este datorat valurilor eruptive (3-5, la interval de 1-2 zile), cat si evolutiei diferite a elementelor din fiecare puseu in parte.

Eruptia intereseaza si mucoasele: bucala, conjunctivala, genitala, unde veziculele trec in stadiul de ulceratii sau determina eroziuni superficiale, producand: fotofobie, lacri-mare, disfagie, jena la mictiune.

Febra insoteste fiecare puseu eruptiv, starea generala este moderat afectata. Se mai constata adenopatie generalizata pasagera.

F Evolutia este benigna si boala este urmata de o imunitate durabila.

F Forme clinice

Se clasifica dupa intensitatea eruptiei si starea organismului:

1. Forme usoare: - abortiva (eruptii in stadii de macula sau papula)

- frusta (fara exantem)

- atipica (examen papulos sau aneiform)

2. Forme medii : descrise anterior

3. Forme severe: apar la imunodeprimati

a)varicela buloasa

b)varicela gangrenoasa (prin suprainfectie cu streptococ sau anaerobi)

c)varicela hemoragica (lichidul veziculelor devine hemoragic si apar si sangerari ale mucoaselor)

La adolescenti si adulti evolueaza cu o stare generala mai afectata si complicatii.

FVaricela congenitala este foarte rara, dar apare cand gravida contracteaza varicela in primele 4 luni de sarcina.

F Complicatii

A.Complicatiile prin virusul V-Z sunt foarte rare, dar posibile:

Pneumonia variceloasa primara -este intalnita in special in varicela congenitala, la copii imunodeprimati sau in varicela adultului. Apare in a doua - a sasea zi de boala, cand eruptia este maxima. Examenul citologic al sputei evidentiaza incluzii intranucleare.

Encefalita variceloasa apare in special la copii intre a 4-a si a 7-a zi de boala (1 caz la 10.000 bolnavi). Forma cerebeloasa se manifesta cu ataxie, nistagmus, mers nesigur. Mortalitatea este de 5-10%, dar o parte din bolnavi raman cu sechele neuropsihice.

Alte complicatii neurologice: meningita, mielita, polinevrite, nevrite periferice.

Complicatii rare: keratita, ulceratii conjunctivale, apendicita, glomerulonefrita acuta.

Sindromul Reye (encefalopatie acuta si degenerescenta grasoasa hepatica) apare uneori dupa varicela (asociat cu tratamentul cu aspirina).

B. Complicatii bacteriene prin suprainfectii cu stafilococ (abcese, flegmoane, pneumonii, septicemii) sau cu streptococ betahemolitic grup A, rezultand erizipel, scarlatina, glomerulonefrita acuta difuza.

F Diagnostic

1. Date epidemiologice : contactul cu un bolnav cu varicela sau zona zoster; absenta varicelei in antecedente,

2. Diagnosticul clinic este de regula usor, bazat pe exantemul caracteristic veziculos, polimorf, universal, pruruginos,

Diagnosticul etiologic se practica doar in formele atipice, si se bazeaza pe

izolarea virusului V-Z in culturi celulare (rezervata cercetarilor stiintifice)

evidentierea antigenului viral in lichidul vezicular prin contraimun-electroforeza sau prin anticorpi marcati cu fluoresceina, prin RIA sau ELISA

- reactii serologice care evidentiaza dinamica anticorpilor fixatori de complement si neutralizanti.

Citodiagnostic :pe frotiuri recoltate de la baza unor vezicule proaspete si colorate Giemsa, se evidentiaza celule gigante cu multi nuclei si incluziuni intranucleare eozi-nofile.

FDiagnostic diferential urticaria papuloasa, pemfigus, eritemul exudativ poli-morf, scabia, piodermita, luesul variceliform, purigo-stofulus, boala gura-maini-picioare, herpes simplex generalizat, rickettsioza variceliforma.

F Prognosticul este bun, mortalitatea ( <0,05%) fiind produsa prin formele grave hemoragice, gangrenoase sau prin complicatii (pneumonie, encefalita).

F Tratament

Bolnavii se izoleaza la domiciliu, izolator sau la spital, in functie de evolutia clinica, timp de 6 zile de la aparitia eruptiei.

Masuri igienico-dietetice si simptomatice: Dieta este de tip lacto-hidro-zaharat in perioada febrila, iar ulterior fara restrictii.

Igiena mucoaselor se face prin spalaturi cu infuzie de musetel sau antiseptice usoare. Se interzice baia generala pana la uscarea veziculelor, cand nu exista conditii de igiena corespunzatoare.

Tratament etiologic #n formele severe sau in complicatii prin virus se utilizeaza Acyclovir 30 mg/kgc/zi in 3 prize la 8 ore interval timp de 5-10 zile.

Leziunile infectate se trateaza cu unguente antibiotice.

Antibioterapia este indicata in functie de sensibilitatea germenului din complicatiile bacteriene.

Tratament simptomatic: calmarea puritului prin pudraj cu talc mentolat 1% sau solutie mentol fenol 2% , la nevoi antihistaminice (Romergan, Feniramin).

Se evita administrarea aspirinei la copii pentru prevenirea sindromului Reye.

Corticoterapia a dat rezultate in encefalita postvariculoasa.

#n cazul in care varicela apare la bolnavii aflati in cura de hormoni corticoizi, se recomanda continuarea corticoterapiei cu doze mai mici.

F Masurile de lupta in focar vizeaza: izolarea bolnavilor conform legislatiei; declararea numerica trimestriala; decontaminare continua si terminala, ventilatie si decon-taminarea aerului cu raze ultraviolete in spatii inchise; supravegherea contactilor timp de 21 de zile din momentul contactului presupus infectat.

F Masuri de profilaxie - Sunt vizati in primul rand nou-nascutii lipsiti de imunitate si persoanele cu imunodeficiente (infectie cu HIV, leucemie limfoblastica).

Se mai pot utiliza imunoglobuline umane specifice varicela-zoster in primele 1-3 zile de la contactul infectat si in doza de 15-25 u/kg. Indicatii: persoanele receptive sub varsta de 15 ani contacte de varicela, care se afla in urmatoarele conditii de rezistenta scazuta: sub medicatie imunosupresiva, imunodeficienta congenitala ori castigata, leucemie, limfoame; de asemenea la nou-nascuti din mama cu varicela.

Profilaxia activa a varicelei se face cu vaccin cu virus varicelos viu atenuat.