REGIMUL DIN DIABETUL ZAHARAT

REGIMUL DIN DIABETUL ZAHARAT

Alaturi de tratamentul medicamentos (insulina si substantele orale hipoglicemiante) regimul, reprezinta conditia esentiala mentinerii vietii diabeticului cat mai aproape de normal. Cateva principii:

bolnavul sa cunoasca bine regimul, continutul in glucide pentru fiecare aliment in parte si sa-l respecte scrupulos.

- bolnavul trebuie instruit pentru a intelege ca alimentele se impart din punct de vedere al continutul glucidic in:

alimente care nu contin glucide (hidrat de carbon) sau care contin cantitati reduse, putand fi consumate fara restrictie

- alimente bogate in glucide si care sunt interzise

- alimente cu glucide (hidrati de carbon) in cantitate moderata, care trebuie consumate in dozele stabilite de medic si numai cu cantarul.

- cantitatea de glucide va fi cat mai apropiata de cea a individului normal, tinandu-se seama de varsta, sex, si munca depusa.

- ratia calorica va corespunde necesarului caloric al organismului (in raport cu varsta, sexul, starile fiziologice si munca prestata).

se vor exclude din dieta glucidele concentrate ( zahar, produse zaharoase, fainoase, etc).

- nu trebuie sa lipseasca din dieta proteinele animale cu mare valoare biologica (lapte, carne, branzeturi, oua, peste) si lipidele, in special cele vegetale nesaturate (uleiuri vegetale).

- painea va fi impartita pe felii si mese, cat mai exact; mesele se vor repartiza la ore cat mai precise; (dimineata, ora 11, pranz, ora 17 si seara). Ultima masa sub forma unei mici gustari va fi luata la orele 22.

- din alimentatie nu trebuie sa lipseasca fibrele, deoarece s-a observat ca celulozicele din legume, fructe si cereale si chiar din leguminoasele uscate, contribuie la scaderea glicemiei si previn cacerul de colon.

Prezentam in continuare un regim orientativ pentru diabetici, elaborat si utilizat de centrul antiabetic si boli de nutritie din Bucuresti. El va fi adaptat la tipuri si severitatea diabeticului.

Tabelul III

Instructiuni speciale:

Echivalente: 100 g paine = 250 g cartofi = 500 g fructe

100 g fructe = 50 g cartofi = 20 g paine = 250 g.

lapte = izu g morcovi sau teima sau siecia, nene.

Foaie de echivalenta

Continutul in zahar a 20 g paine, este egal cu zaharul continut in cantitatile indicate, din alimentele de mai jos. Deci in loc de 20 g de paine, se poate lua cantitatea indicata din alimentul corespunzator asa cum se vede pe lista urmatoare:

20 g paine = 15 g faina de grau

20 g paine =15 g faina de porumb

20 g paine = 86 g mamaliga

20 g paine = 18 g macaroane

20 g paine = 65 g macaroane fierte

20 g paine = 250 g lapte

20 g paine = 350 g lapte acru sau iaurt

20 g paine = 60 g cartofi

20 g paine = 20 g mazare, fasole, linte uscata boabe

20 g paine = 70 g mazare, fasole linte fierte

20 g paine = 120 g mazare verde

30 g paine = 220 g fasole verde

20 g paine = 140 g mere, pere

10 g paine = 170 g portocale

20 g paine = 190 g pepene

20 g paine = 195 g fragi (de pamant)

20 g paine = 225 g afine

20 g paine = 135 g ciresi, visine

20 g paine = 130 g prune

20 g paine = 80 g nuci

Alimentele care se pot consuma fara restrictie, de catre diabeticul care nu sufera si de alte boli sunt: carnea, pestele de toate sorturile, branzeturile fermentate, ouale, grasimile vegetale si animale, legumele cu continut mic in glucide (castraveti, ridichi, varza acra, spanac, ciuperci, conopida, varza rosie etct). Important de cunoscut, sunt alimentele care trebui consumate numai cu cantarul: painea, fainoasele, toate derivatele de cereale, fructele si legumele cu continut mare de glucide, branza de vaci, laptele, iaurtul, urda. Alimentele bogate in glucide sunt numai cele de origine vegetala, de nautura animala sunt numai laptele si produsele lactate. Dupa continutul lor in glucide, fructele si legumele se impart in patru categorii:

cu continut sub 5% glucide: legume (castraveti, ardei grasi, ciuperci, conopida, dovlecei, fasole verde, loboda, rosii, vinete, ridichi, salata verde, spanac, varza, bame) si fructe (pepene galben si verde, nuci, grepuri si lamai). Acestea pot fi consumate fara restrictii, deci fara cantar.

- un continut de 10% glucide au: legume (ceapa, morcovi, radacina de patrunjel, praz si telina) si fructe (cirese, capsuni, coacaze, mere cretesti sau domnesti, portocale, fragi). Ele trebuie cantarite.

cu continut de 15% glucide sunt: legume (mazare verde boabe, pastarnac) si unele fructe (cirese de iunie, dude, gutui, mere ionatane, mure, piersici, zmeura, visine).

cu continut de 20% glucide dintre legume sunt: usturoiul, hreanul, cartofii, leguminoasele uscate, cantarite fierte, fasolea, mazarea, lintea, iar dintre fructe: strugurii, prunele uscate si perele pergamute.

Sintetic, se consuma numai cu cantarul: merele de orice fel, portocalele, ciresele, morcovul fiert si cartofii. Sunt strict interzise strugurii, prunele, perele pergamute, stafidele, curmalele si bananele. Leguminoasele uscate se consuma fierte, dupa ce se arunca apa de fierbere. Dintre celelalte alimente cu continut glucidic mentionam:

- painea care contin 50% glucide,

- pastele fainoase si derivatele de cereale, care contin cantarite fierte cam, 205 glucide (nefierte contin 70%), deoarece prin fierbere si imbibate cu apa isi maresc volumul de 4 ori.

mamaliguta pripita contie in jur de 12% glucide: Aproximativ lOOg paine echivaleaza cu 400g mamaliguta.

- laptele dulce sau batut, iaurtul, branza de vaci, contin in medie 4% glucide. Zaharul si produsele zaharoase se vor interzice. Acestea cresc glicemia rapid. Pot fi

folosite numai in starile hipoglicemice. Repartizarea glucidelor pe cele 5 mese, zilnic, depinde modul de echilibrare al diabetului. Cu alte cuvinte daca poate fi echilibrat numai prin dieta sau este nevoie si de tratament cu sulfamide antidiabetice sau cu insulina. in primul caz se repartizeaza glucidele ca si la omul noraml, preponderent la cele trei mese principale. in eventualitatea tratamentului cu insulina, exista mai multe posibilitati:

- daca se administreaza insulina romaneasca, (in trei prize) mesele bogate in glucide vor fi cele cand se face insulina. Deci dimineata, pranz si seara.

cand se foloseste insulina semilenta sau lenta, de obicei in doua prize (dimineata si seara) sau intr-o singura priza (inaintea mesei de dimineata sau de pranz), glucidele se repartizeaza relativ egal in 5-6 mese pe zi (trei principale si trei gustari), cu oarecare preponderenta dimineata si la pranz. Ultima masa va fi luata cat mai tarziu seara si prima cat mai devreme dimineata.

Repartitia glucidelor pe mese este similara adultului normal (15% dimineata, 10% la orele 11, 35-40% la pranz, 10% la orele 17, 20-25% seara si 10% la orele 22. in ceea ce priveste cantitatea de glucide, este indicat pentru copilul pana la 15-l6 ani, 50% glucide, 20% proteine si 25-30% lipide in ratia calorica. Adultul diabetic trebuie sa primeasca 45-50% glucide, 15-20% proteine si 30-35% lipide. Astazi se prefera diete mai bogate in glucide. in ce priveste ratia calorica, daca diabeticul nu este si obez, acesta va primi aceeasi ratie ca si individul normal, pentru varsta, sex, munca si starea fiziologica in care se gaseste. Pentru evitarea monotoniei regimului, se poate recurge la unele inlocuiri, echivalente din punct de vedere glucidic. La sfarsitul capitolului 'Notiuni de alimentatie si dietetica', prezentam tabele cu continutul in glucide, proteine si lipide, al unei largi game de alimente. Cantarul este necesar pana cand bolnavul reuseste sa evalueze singur cat mai corect, din ochi, continutul glucidic al alimentatiei. Este greu de cunoscut exact, rapiditatea resorbtiei glucidelor, deoarece aceasta depinde si de cantitatea de proteine si de lipide ingerate. De aceea ratia calorica trebuie sa fie echilibrata, sa nu lipseasca niciodata alimentele bogate in fibre, iar impartirea painii pe felii, trebuie facuta cat mai exact. Daca diabeticul este obez, se micsoreaza painea si fainoasele cat mai mult posibil. La fel si grasimile chiar vegetale. Pentru aceasta categorie sunt necesare trei obiective: controlul aportului caloric periodic, aport mare de fibre si mese regulate. Slabirea in greutate, nu este permis sa fie facuta de bolnav, fara indicatia medicului.

in ceea ce priveste modul de preparare al alimentelor, mentionam urmatoarele obiective:

- nu se vor folosi niciodata zaharul si produsele zaharoase la pregatirea alimentelor, indulcirea se va face numai cu zaharina sau cu ciclamat de sodiu.

- prepararea sosurilor se va face pe cat posibil fara faina.

painea prajita va fi cantarita inainte de prajire, deoarece prin deshidratare cresc glucidele.

- pastele fainoase in stare cruda contin mai multe glucide (75-80%). Prin fierbere se imbiba cu apa, isi maresc volumul de patru ori, deci scade continutul glucidic.

- se prefera consumul alimentelor sub forma de sufleuri, soteuri si budinci.

- legumele cu 5% glucide vor fi cat mai mult folosite.

- proteinele animale vor fi obligatoriu prezente in dieta

- prajirea este contraindicata. Se utilizeaza fierberea si coacerea.