Vascularizatia nutritiva a plamanului

Este asigurata de arterele si venele bronsice. Arterele bronsice isi au originea in aorta descendenta toracala, fiind in numar de 3, o artera pt plamanul drept si 2 pt stangul. Diametrul arterial este de 1-2 mm si ca traseu insotesc bronhia principala situandu-se p de aceasta. Vor insoti ramificatiile bronhiilor pana la nivelul lobulilor.

Distributie

arborele bronsic in totalitate dar numai pana la bronhiola respiratorie

peretii venelor si arterelor pulmonare

ggl limfatici traheobronhopulmonari

pleura

tesutul conjunctiv = stroma pulmonara.

Se distribuie in profunzime sub forma a 2 plexuri: unul la nivelul tunicii musculare care ia denumirea de plex intramuscular si unul la nivelul stratului submucos capatand denumirea de plex submucos. De la nivelul prexurilor, sangele se intoarce spre tributarele venoase mari, mediastinale (sistemul venos azygos) prin venele bronsice. Sunt vene avalvulare situate tot pe fata P a bronhiilor in final si care aduna sangele venos dintr-o retea capilara profunda : - de la nivelul peretelui vaselor pulmonare - de la nivelul bronhiolelor subralobulare, - de la nivel interstitial.

Exista si o retea superficiala de unde isi au originea tot venele bronsice, retea care se gaseste in pleura viscerala intre elementele hilului pulmonar si in vecinatatea ggl limfatici.

Traseul venelor bronsice : se aduna in final in 2 3 tr venoase pt fiecare plaman care vor fi situate in hilul pulmonar P de bronhia principala aducand sangele neoxigenat spre vena azygos in D si vena hemiazygos in S.

Intre cele doua tipuri de circulatie exista anastomoze care poarta numele de segmente arteriale de control cu rol de deviere a sangelui din artera pulmonara in arterele bronsice atunci cand organismul este supus la hipoxie. Este cazul fiziologic al efortului mare sau patologic al bolilor cronice pulmonare.

Circulatia limfatica este particulara la nivel pulmonar. Sistemul pulmonar limfatic incepe prin vase capilare limfatice situate la nivel alveolar si care :

au calibru neuniform

se impletesc la nivelul retelelor interalveolare cu retele capilare sangvine

se colecteaza in tributare din ce in ce mai mari de la nivelul plexurilor capilare interacinoase pana in teaca peribronhovasculara.

Limfa de la nivel pulmonar are 2 origini

ca plasma interstitiala rez ca sursa din vasele nutritive

rezulta prin extravazarea in alveole in timpul inspirator al unei cantitati de plasma din vasele functionale.

Reteaua limfatica pulmonara in evolutie, se obs ca pe parcursul vietii sufera modificari

la copilul mic <1 an exista o comunicare intre reteaua profunda si superficiala limfatica datorita structurii uniforme a acestor componente.

La copilul de 1-8 ani exista o situatie tranzitorie spre tipul adult

La adult structura vaselor devine neregulata, circulatia limfatica apare in zone izolate, se reduce comunicarea intre reteaua superficiala si profunda, limfa va fi adunata in colectoare limfatice mari. Acest dispozitiv face ca limfa sa capete si un curent retrograd cu rol important in patologie.

Vasele limfatice au valvule si datorita miscarilor respiratorii si continutului spatiului peribronhopulmonar dau limfei un sens circulator spre marile colectoare. Pe traiectul cailor limfatice apar o serie de formatiuni limfatice pe care le enumeram

a.       La nivel alveolar sunt mici aglomerari limfatice numite puncte limfatice.

b.      La nivelul bronhiilor de gradul 3 si 4 se gasesc noduli limfatici juxtabronsici.

c.       La nivelul bronhiilor segmentare se gasesc noduli limfatici intrapulmonari.

d.      La nivelul hilului plamanului se gasesc noduli limfatici hilari

e.       In pediculul pulmonar se gasesc ggl limfatici traheobronsici.

In totalitate ggl sunt numerosi, 50-60 pt un plaman.

Dupa Rouviere 2 mari grupe :

A.     Ggl peritraheobronsici

B.     Ggl intrapulmonari.

A : Ggl peritraheobronsici

Grupul paratraheal drept format din : 3 6 ggl situati de-a lungul flancului drept al traheei, de la artera subclaviculara dreapta pana la crosa venei azygos, intre vena cava superioara (medial) si pleura mediastinala (lateral). Din acest grup exista un ggl voluminos situat cel mai caudal din grup si care se poate mari pana la 5 6 cm. Acest grup ggl dreneaza limfa plamanului drept.

Al doilea grup din A. Grupul ggl aortici si ai canalului arterial. Imbraca si denumirea de lant ggl mediastinal A stang. Dreneaza limfa de la timus, trahee, jumatatea superioara a plamanului stang. Dintre ggl grupului, exista unul mai mare situat tot caudal, chiar la nivelul canalului arterial.

Grupul ggl intertraheobronsic, sunt ggl bifurcatiei care se gasesc la nivelul unde traheea da cele 2 bronhii principale. Sunt in general in numar de 3 5 si vin in raport cu sinusul pericardic transversal al lui Haller si cu atriul stang. Acest grup ggl va aduna limfa din pericard si din 1/3 mij a plamanului stang.

Grupul ggl mediastinal A drept. Se gaseste de-a lungul n frenic pe fata A a venei cave superioare, este un lant ggl f din 2 5 ggl, mai redusi ca volum, drenand limfa din pleura si din 1/3 mij a plamanului drept.

Grupul ggl al pediculilor pulmonari, se gasesc de-a lungul bronhiei principale de la bifurcatia traheei pana in hilul pulmonar. Ei sunt de 2 categorii A, in fata venei pulmonare superioare si a bronhiei principale, si P, P de bronhie, imp cu vasele bronsice. Acest grp este statie pt celelalte grupuri.

B :

Hilari - se gasesc in hil in apropierea bronhiilor lobare si se impart in 2 categorii :

A, in raport cu bronhia lobara superioara, primesc limfa de la jumatatea inferioara a lobului superior pulmonar, de la lobul mijlociu si de la segmentul medial al lobului inferior la ambii plamani. Dreneaza limfa, in dreapta in ggl paratraheali si in stanga in ggl arcului aortic.

Grupul hilar P ii gasim spre scizurile pulmonare si dreneaza limfa lobului inferior din ambii plamani fara segmentul medial.

In final limfa din grupurile ggl enumerate vor drena in 2 mari colectoare limfatice ductul sau canalul toracic in stanga si marea vena limfatica in dreapta care la randul lor se deschid in confluentul jugulo-subclavicular din partea respectiva.

Lobari - inconstanti si merg prin stroma peribronhovasculara in interiorul lobilor.

Inervatia plamanilor este realizata de 2 plexuri pulmonare, cate 2 pt fiecare plaman, situate peribronsic, realizand tot peribronsic anastomoze intre ele. Sunt plexuri vegetative cu fibre simpatice, parasimpatice, ggl vegetativi, fibre senzitive responsabile de originea tusei de la nivel pulmonar alveolar si reglarea respiratie in concordanta cu modificarile de volum alveolar.

Fibrele parasimatice pulmonare merg pe calea nervului vag, originea fiind in nucleu dorsal al vagului din bulb. Aceste fibre au actiune bronhoconstictoare si secretoare. La nivel pulmonar vom avea 2 categorii de nervi parasimpatici n pulmonari A (1), n bronhopulmonari (2).

Au originea in n vag suprabronsic. Pornesc si din ramura cardiaca inferioara a vagului cervical. Ajung la nivelul pediculului pulmonar si impreuna cu fibrele simpatice si ggl vegetativi locali formeaza plexul pulmonar A.

Tot cu origine din vag, sunt rep de 4-6 fibre mai groase cu o origine in portiunea retrobronsica a vagului, f cu fibrele simpatice si ggl vegetativi plexul pulmonar P. Exista colaterale ale acestor nervi care inconjoara bronhi, ajungand A de ea si capata denumirea de n peribronsici. De asemenea prin colaterale nervoase inerveaza si pleura viscerala. Aceste fibre parasimpatice care formeaza plexurile A si P pulmonare apartin vagului de aceeasi parte dar la nivelul bifurcatiei traheei vagul schimba fibre cu cel de partea opusa, fibre care ajung in componenta plexurilor pulmonare de parte opusa.

Fibrele simpatice isi au originea in coarnele laterale ale maduvei spinarii, segmentele T2-T5 unde este centrul bronhopulmonar. De aici fibrele iau calea radacinii A a nervului spinal, apoi a ramurii comunicante albe ajungand in latul simpatic unde fac sinapsa. Aceasta se realizeaza in ggl cervical inferior = stelat si in primi 4 ggl simpatici toracali. Din ggl cervical inferior pornesc fibre pe calea n cardiac inferior. Din ggl toracali T1-T5 pornesc fibre spre mediastin = rr mediastinale si care se distribuie organelor mediastinale intrand si in constitutia plexurilor pulmonare. Uneori primii 3 ggl toracici pot emite n splahnic pulmonar (care se distribuie numai plexului pulmonar). O parte considerabila de fibre simpatice folosesc calea vagului facand anastomoze simpatico-vagale si apoi luand calea n laringeu recurent. Fibrele simpatice au actiune bronhodilatatoare, vazoconstictoare si secretoare.