| CATEGORII DOCUMENTE |
| Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
AVANTAJELE ALIMENTATIEI VEGETARIENE
|
AVANTAJELE DIETEI VEGETARIENE Folia A5 |
Avantajele dietei vegetariene Adventistii de ziua a saptea sunt una din cele mai studiate grupe de populatii din lume. Din 1950, cercetatorii din SUA, Australia, Norvegia, Japonia, Polonia, Noua Zeelanda, Olanda si Insulele Caraibe au publicat peste 250 de studii stiintifice facute pe zeci de mii de adventisti. De ce? Pentru ca stilul lor de viata a fost asociat cu cresterea semnificativa a sperantei de viata si reducerea mortalitatii datorate bolilor cardiovasculare si cancerului, cel mai temut ucigas in lumea civilizata. Longevitatea Adventistii de ziua a saptea au o speranta de viata cu 4-10 ani mai mare decat populatia generala. Nu toti adventistii sunt vegetarieni. Adventistii vegetarieni traiesc cam cu 12 ani mai mult. Aceasta crestere a sperantei de viata se datoreaza probabil in mare parte faptului ca ei consuma mai multe fructe si legume. Mai putine boli cardiovasculare Din cauza cantitatii mai mici de grasimi - totale, saturate si colesterol - folosite in dieta vegetariana, riscul bolilor cardiovasculare este mai mic. Vegetarienii risca de doua ori mai putin decat populatia generala sa moara datorita bolilor cardiovasculare. Mai putin cancer Se considera ca aproximativ 40% din numarul total de cancere se datoreaza regimului alimentar. Mortalitatea prin cancere a fost asociata cu obezitatea si alimentatia bogata in grasimi si saraca in fibre (saraca in fructe, cereale, legume, dar bogata in produse animale). Vitaminele A si C protejeaza impotriva cancerului de prostata si san. Mai putine boli digestive Diverticulita si apendicita apar mai frecvent la un aport scazut de fibre. Aportul mai mare de fibre usureaza transportul alimentelor prin tubul digestiv si scad timpul de tranzit din cavitatea bucala pana la eliminare. Acizii biliari sunt foarte iritanti pentru 'captuseala' intestinului. Un timp redus de tranzit micsoreaza contactul intre sucurile digestive si substantele nutritive la nivelul peretelui intestinal. Astfel, se diminueaza timpul in care acizii biliari se pot descompune in substante carcinogene. Mai putina osteoporoza Un aport mai mic de proteine si un aport mai mare de vitamina D si calciu contribuie la o densitate mai mare a substantei osoase la femeile adventiste. Mai putina obezitate Este mai usor de planificat o dieta cu un aport scazut de grasimi pentru un vegetarian decat pentru un carnivor. Fibrele din plante scad aportul energetic si satisfac senzatia de foame la un numar mai mic de calorii. Diabetul care apare peste varsta de 40 de ani se pare ca este legat de obezitate. Cei care-si mentin greutatea optima au un risc mai mic de diabet. Mai putina hipertensiune Sunt multi factori implicati in cresterea presiunii sanguine, dar 30-40% din populatie este sensibila la concentratia de sodiu, de aceea este bine sa se consume cat mai putina sare de bucatarie. Rezistenta Mult timp s-a crezut ca energia musculara este asigurata de carne. Astazi se stie ca sursele cele mai bune de alimente care sa confere rezistenta la efort sunt glucidele. Organismul consuma glucoza pentru producerea de energie si nu proteine. Astazi, maratonistii consuma inainte de cursa un pranz obligatoriu de paste fainoase. S-a demonstrat ca vegetarienii se bucura de o rezistenta mai mare in timp decat nonvegetarienii. |
Factori care asigura aceste avantaje
1. Consumul total de grasime mai mic. Produsele vegetale au in general un continut mai mic de grasime decat cele animale. Este mult mai usor de alcatuit o dieta saraca in lipide din produse vegetale decat din produse animale. Alimentatia saraca in lipide previne obezitatea, bolile cardiovasculare si unele cancere.
2. Consumul mai mic de grasimi saturate. Nu numai ca produsele vegetale au un continut total de grasime mai mic, dar si tipul de grasime este diferit. Grasimea din produsele animale este in cea mai mare parte saturata, in timp ce in uleiurile vegetale este nesaturata. S-a descoperit ca grasimile saturate sunt capabile sa declanseze mecanismul de sintetizare a colesterolului in cantitati mai mari decat necesarul organismului. O dieta bogata in grasimi animale poate determina o crestere a colesterolemiei la persoanele predispuse, ceea ce creste riscul de infarct miocardic.
3. Mai putin colesterol. Colesterolul este o substanta de care au nevoie toate celulele animale si-l sintetizeaza singure. El nu este necesar plantelor si de aceea nu se gaseste in ele. Vegetarienii totali nu au nici un aport de colesterol. Ovo-lacto-vegetarienii au aport de colesterol din oua si produse lactate. De aceea sunt recomandate produsele lactate degresate iar consumul de oua limitat la 2-3 pe saptamana. Mai bine este ca galbenusul sa fie eliminat in intregime si folosit doar albusul, sau sa nu fie consumat deloc. Colesterolul si grasimea se gasesc in lapte si in carne. Indepartarea grasimii din lapte indeparteaza colesterolul, dar indepartarea grasimii din carne nu reduce colesterolul prezent in cantitate mare.
4. Mai multe glucide, vitamine, substante minerale si fibre. O alimentatie care urmeaza piramida alimentara va fi formata in mare parte din cereale integrale, fructe si legume. Aceste alimente sunt bogate in fibre, glucide, vitamine si substante minerale. Pentru a fi capabil sa obtina energie din glucide, organismul are nevoie de vitamine si substante minerale. Alimentele rafinate aduc multe calorii dar nu si vitamine si substante minerale, de aceea pentru a obtine energie din alimentele rafinate, organismul trebuie sa faca apel la propriile vitamine si substante minerale. Vitaminele si substantele minerale sunt implicate aproape in toate functiile organismului. O dieta vegetariana poate furniza cu usurinta toate aceste substante nutritive. Vitamina C ajuta la absorbtia fierului din plante. Vitaminele A, C si E protejeaza impotriva cancerului. Beta carotenul reduce riscul bolilor cardiovasculare. Fibrele actioneaza ca o perie care curata tubul digestiv si dau senzatia de satietate fara sa aduca prea multe calorii. Tot ele scad concentratia substantelor nutritive absorbite prin digestie. Acest lucru este bun pentru diabetici, pentru ca ajuta la mentinerea constanta a glicemiei. Unele fibre ajuta la scaderea colesterolemiei.
Mai putine proteine. Alimentele vegetale nu au o concentratie atat de mare de proteine ca cele animale. Necesitatile noastre proteice sunt destul de mici, astfel ca o dieta vegetariana le poate satisface usor.
VIII. ALTE AVANTAJE
|
ALTE AVANTAJE Folia A6 |
Cost (bani) Cost (meidu inconjurator) Eliminarea cruzimii fata de animale |
Unele probleme de interes
1. Calciul. Multi cred ca laptele e singura sursa de calciu, dar sunt si plante care contin si calciu, care pot fi consumate de cei care vor sa aiba o alimentatie complet vegetariana. Legumele si zarzavaturile cu frunze verzi si broccoli sunt cele mai bune surse. Alimentatia vegetariana pura trebuie sa includa zilnic: inlocuitori de lapte imbogatiti, 1-2 cani de zarzavaturi cu frunze verzi gatite, tofu.
2. Fierul. O dieta vegetariana este mai saraca in fier decat una pe baza de carne. Fierul din carne este usor absorbit si folosit de organism. Dieta vegetariana este cu atat mai saraca in fier cu cat este mai bazata mai mult pe alimente rafinate. Vitamina C usureaza absorbtia fierului.
3. Zincul. Necesitatile de zinc pot fi satisfacute daca se consuma cereale integrale, leguminoase uscate si nuci zilnic.
4. Substantele minerale si fibrele. Dieta vegetariana este mai bogata in fibre decat cea cu carne. In timp ce fibrele au un efect pozitiv in digestie, unele cercetari arata ca ele pot lega substantele minerale si pot impiedica absorbtia lor in sange. Deoarece o dieta vegetariana este formata din cereale integrale, fructe si legume, continutul mai mare de fibre este insotit si de un continut mai mare de vitamine si substante minerale. Desi unele substante minerale sunt impiedicate da fie absorbite, raman suficient de multe care sa treaca bariera tubului digestiv si sa ajunga in sange.
5. Vitamina B12. Depozitele de vitamina B12 se reduc la cei care adopta o dieta strict vegetariana timp de cativa ani. Vitamina B12 se gaseste numai in produse de origine animala. Ea este necesara in formarea globulelor rosii din sange si pentru dezvoltarea creierului. Toti vegetarienii puri si in special femeile insarcinate si mamele care alapteaza ar trebui sfatuite sa suplimenteze aportul de vitamina B12 sau sa consume zilnic alimente imbogatite cu vitamina B12.
6. Energia necesara copiilor mici. O dieta strict vegetariana trebuie sa fie indestulatoare cantitativ, iar copiii mici s-ar putea sa nu fie capabili sa manance suficient. In aceste conditii, alimentatia lor trebuie planificata cu grija in asa fel incat sa contina alimente mai concentrate energetic cum ar fi nucile, leguminoasele uscate, cerealele si fructele uscate.
Concluzie
O dieta ovo-lacto-vegetariana poate furniza cu usurinta toate substantele nutritive necesare unei vietuiri sanatoase. Avantajele longevitatii si sanatatii fac din ea o alternativa atractiva a alimentatiei cu carne.
Surse de calciu. RDR 800-1000 mg (in medie)
Marimea portiei Mg
Lapte si produse lactate
Lapte degresat (2%) 1 cana 315
Iaurt slab 1 cana 415
Lapte praf deresat 1/4 cana 400
Branza Mozzarela 30 g 260
Branza Cheddar 30 g 205
Branza de vaci slaba 1/2 cana 75
Legume si zarzavaturi verzi
Napi verzi gatiti 1 cana 250
Broccoli gatit 1 cana 180
Papadie gatita 1 cana 145
Spanac gatit 1 cana 145
Leguminoase si soia
Lapte de soia imbogatit 1 cana 300
Tofu (branza soia) 1/2 cana 260
Boabe soia uscate si prajite 1/2 cana 230
Fasole alba gatita 1 cana 60
Diverse
Smochine 5 135
Unt de susan 2 linguri 130
Migdale 30 g (24 buc.) 75
Surse de fier si zinc. RDR - 10-18 mg fier; 15 mg zinc
Marimea portiei Fe(mg) Zn(mg)
Leguminoase uscate
Mazare gatita 1/2 cana 2,2 1,1
Fasole Garabanzo gatita 1/2 cana 2,4 1,3
Fasole alba gatita 1/2 cana 2,6 0,9
Linte gatita 1/2 cana 3,3 1,3
Mazare Pinto gatita 1/2 cana 2,2 0,9
Soia si produse din soia
Soia gatita 1/2 cana 4,4 1
Lapte de soia 1 cana 1,4 0,5
Boabe de soia 30 g 1,3 1
Tofu 1/2 cana 6,7 1
Paine si cereale
Cereale uscate imbogatite 30 g 4-8 1-3,7
Cereale gatite imbogatite 3/4 cana 4-9 0,3-1,3
Spaghete 1 cana 2,2 0,7
Tarate de grau 2 linguri 0,7 0,5
Germeni de grau prajiti 1/4 cana 2,6 4,7
Paine integrala 1 felie 0,9 0,4
Paine alba 1 felie 0,7 0,1
Legume
Broccoli gatit 1/2 cana 0,9 0,1
Fasole verde 1/2 cana 0,8 0,2
Mazare verde 1/2 cana 1,2 1
Ciuperci gatite 1/2 cana 1,4 0,7
Spanac gatit 1/2 cana 3,2 0,7
Cartofi fierti in coaja 1 mare 2,8 0,7
Rosii gatite 1/2 cana 0,7 0,2
Napi verzi gatiti 1/2 cana 1,6 0,3
Fructe si suc de fructe
Caise 6 medii 1,2 0,7
Avocado 1/2 mediu 1 0,4
Curmale uscate 10 1 0,2
Smochine 5 medii 2,1 0,5
Pere 1 medie 0,4 0,2
Suc de prune conservat 1 cana 3 0,5
Stafide 1/3 cana 1,3 0,1
Capsuni 1 cana 0,6 0,2
Suc de tomate conservat 1 cana 2,2 0,3
Nuci si seminte
Migdale 30 g 1 0,8
Anacard 30 g 1,7 1,6
Unt de arahide 2 linguri 0,6 0,9
Seminte de dovleac 30 g 4,3 2,1
Unt de susan 2 linguri 2,7 1,4
Seminte de floarea soarelui 30 g 1,9 1,4
Lapte si produse lactate
Oua 1 mare 1 0,7
Lapte degresat(2%) 1 cana 0,1 1
Branza de vaci slaba 1/2 cana 0,2 0,5
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1711
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
