Greutatea ideala

Greutatea ideala

Ce evaluam cand ne cantarim? Greutatea globala a unui corp compus din oase, muschi, masa grasa, organe, viscere, nervi si apa. Masa grasa constituie 15% din greutate la barbat si 22% la femeie.

Obezitatea se defineste ca un exces al acestei mase grase, care reprezinta un procentaj mai mare de 20% fata de valorile medii. Dar cum sa apreciezi cantitatea exacta de masa grasa a unui individ? Masurarea grosimii pliului cutanat cu compasul este o posibilitate printre altele, dar nu foarte precisa.

Este obligatoriu sa se asocieze obezitatea si excesul de greutate, chiar si atunci cand cantarul nu ofera raportul dintre masa grasa si masa activa (muschi; organe etc).

In loc sa ne referim la tabele de greutate stabilite cu duritate de companiile de asigurari americane, este mult mai simplu sa apreciem notiunea de greutate ideala folosind formula Lorentz (in care talia este exprimata in cm si greutatea in kg):

Greutate = (inaltime - 100) - (inaltime - 150)/4 la barbat Greutate = (inaltime - 100) - (inaltime - 140)/2 la femeie

Dar acest calcul nu tine cont nici de varsta, nici de dimensiunile osaturii si nu este valabil pentru femeile de inaltime mica (1,50 m). E mai corect sa vorbim despre "greutatea de forma' pe care fiecare o cunoaste intuitiv.

In prezent, pe plan international se foloseste indicele Quetelet
(B.M.I - Body Mass Index = indice de masa corporala), care defineste
raportul dintre greutate si inaltimea la patrat.

Indice = Greutate (in kg)/inaltime x inaltime (in m)

Valoarea ei normala este de 20 pana la 25 la barbat si de 19 pana la 24 la femeie. Pana la 29, exista o simpla suprasarcina ponderala. incepand de la 30 este vorba de obezitate si daca indicele este superior lui 40 ne aflam in fata unei obezitati grave, care trebuie sa faca obiectul unor ingrijiri medicale.

Definitia ramane de ordin medical si nu estetic, dar acest indice are avantajul de a fi bine corelat cu valoarea masei grase.

Astazi exista cantare speciale care, in timpul cantaririi, indica si nivelul de masa grasa a corpului. Este foarte util sa se poata urmari si pierderea treptata a acestei mase grase. Caci a deveni mai subtire inseamna a pierde din greutate, dar a slabi inseamna, mai ales, a face sa se topeasca grasimea de rezerva.

Se poate calcula simplu indicele cu ajutorul tabelului urmator: Indicele se situeaza' pe o linie care face legatura dintre greutate si inaltime.

Repartitia anatomica a grasimii ajuta la aprecierea pronosticului de obezitate. Se masoara raportul: circumferinta taliei la buric/circumferinta taliei la solduri. Normal este de 0,85 pana la 1 la barbat si de 0,65 pana la 0,85 la femeie.

in obezitatea androida (barbateasca), grasimea se acumuleaza mai ales in partea superioara a corpului (fata, gat si abdomen, deasupra buricului). Raportul este atunci intotdeauna superior lui 1. Complicatiile sunt precoce si frecvente: diabet, hipercolesterolemie, hipertensiune

arteriala, risc cardiovascular.

In obezitatea ginoida (feminina), masa grasa se acumuleaza predominant in partea inferioara a corpului (solduri, fese, coapse si abdomen). Aceasta repartitie se conformeaza configuratiei corporale feminine. Riscurile de boli sunt mai putine, neplacerile sunt mai degraba de ordin estetic, cu atat mai mult cu cat la femeile care se ingrasa poate sa apara, in plus, si celulita.

Dincolo de evaluarea medicala in cifre, care incearca sa cuantifice stiintific ceea ce pare mai mult o impresie estetica sau o "stare de rau', greutatea cea mai importanta care trebuie precizata de pacient este greutatea pe care doreste s-o recapete, cea cu care se simte bine La urma urmei, "greutatea de forma' este scopul care trebuie atins.

Uneori este peste normele teoretice, dar de ce sa fii mai sever decat obezul insusi? Daca aceasta cifra i se pare in mod obiectiv posibil de atins, este mai realista decat o norma teoretica impusa cu forta de medic, care, daca este prea severa, poate fi de la inceput un motiv de descurajare.

in schimb, nu trebuie sa acorzi credit acelor femei hipnotizate de imaginea ideala vehiculata de media si care isi fixeaza ca obiectiv o greutate fantezista si ireala, care nu se justifica in nici un fel si pe care organismul, limitat de sistemele de reglare, nu va accepta niciodata s-o atinga.

Greutatea ideala, daca exista, trebuie sa faca obiectul unei analize lucide a obezului insusi si uneori trebuie sa fie o negociere critica cu medicul curant.