Alimentatia si sistemul imunitar

Alimentatia si sistemul imunitar

- Medicina oficiala a ajuns, in sfarsit, la concluzia ca fructele, legumele si unele minerale ajuta sistemul imunitar sa lupte cu boala. Cea mai buna metoda pentru a ne pastra sanatatea e hrana -

Dupa studii laborioase si indelungate, medicina occidentala a ajuns, in sfarsit, la concluzia ca hrana pe care o punem in farfurie e decisiva pentru calitatea si durata vietii. Iar cand lucrul acesta e afirmat de savanti, trebuie sa ii credem. Punctul lor de vedere e clar: sistemul imunitar poate fi influentat masiv prin alimentatie. Medicii spera ca fiecare dintre noi ne-am putea reduce riscul imbolnavirii de cancer, infarct, gripa sau infectii, alimentandu-ne corect.

O formula miraculoasa: programul '5 pe zi'
    'Oamenii sunt din ce in ce mai constienti de cat de important este sa-si mentina sanatos sistemul imunitar pana la o varsta inaintata', spun cercetatorii, 'si daca acest lucru poate fi realizat prin alegerea inteleapta a alimentelor, cu atat mai bine, pentru ca, la urma urmelor, toata lumea trebuie sa manance.'
Intre timp, au si fost identificate substantele bioactive care influenteaza sistemul imunitar: vitaminele A, B6, C si E, zincul, seleniul, cuprul, fierul si substantele vegetale secundare (precum beta-carotenul sau licopina). Decisive sunt si grasimile: cate si de care consumam? Studiile confirma faptul ca imunitatea organismului creste o data cu eliminarea sau reducerea grasimilor din alimentatie.
Recomandarile specialistilor pentru o zi sunt:
 - o portie de legume crude;
 - o portie de legume fierte;
 - o data pe zi salata;
 - de doua ori fructe, una dintre mese putand fi inlocuita cu un pahar de suc. Rezultatele sunt si mai bune daca meniul contine o varietate mare de legume si fructe.
 Programul '5 pe zi', propagat de ani de zile in Statele Unite de catre National Cancer Institute, va fi preluat in curand si de societatile europene de lupta impotriva cancerului.
    Un sondaj (european) reprezentativ, avand ca tema 'alimentatia sanatoasa', efectuat in luna ianuarie, a confirmat faptul ca persoanele care consuma frecvent salate, fructe si mancaruri pe baza de peste - si care, in plus, nu sunt supuse la stres - contacteaza mult mai rar boli infectioase decat media populatiei, in timp ce persoanele care nu consuma niciodata - sau foarte rar - legume si fructe, care fumeaza si traiesc intr-un stres continuu, sunt mult mai expuse la gripa, raceli sau cancer. In orice caz, din numarul total al barbatilor, doar 8,7% mananca zilnic salata si 14,3% legume, in schimb, in meniul zilnic a 33,9% dintre ei sunt incluse carnea sau carnatii.
    'Lipsa unei substante nutritive se face simtita la inceput in numarul si activitatea celulelor imunitare', spune Ranjit Chandra, imunolog la Universitatea Carolina de Nord, motivandu-si astfel cercetarile efectuate vreme de 30 de ani pentru gasirea unui regim alimentar care sa intareasca imunitatea. Pentru el, sistemul imunitar este organul central al sanatatii.
    Decisiva pentru combativitatea celulelor imunitare  este suma factorilor de risc: stresul, alcoolul (in cantitati prea mari), nicotina, sedentarismul si alimentatia incorecta care diminueaza rezistenta la virusuri si bacterii.
    In lupta impotriva celulelor canceroase, a virusurilor si bacteriilor, organismul nostru se 'inarmeaza' minut cu minut cu milioane de celule imunitare noi: limfocite T si B, celule producatoare de anticorpi, celule 'ucigase' si 'devoratoare'. Substantele imunitare si anticorpii sunt produse in cantitati enorme. Pentru a putea domina acest maraton biochimic permanent, sistemul imunitar are nevoie de materiile de baza existente in hrana.

Votati cu sucul de rosii
    'La tot mai multe vitamine, substante minerale, microelemente si substante vegetale secundare, descoperim calitati antioxidante, un fel de protectie biologica impotriva ruginii', spune cu satisfactie renumitul cercetator american. Celulele produc - in masa - substante protectoare, dar pentru aceasta au nevoie de sprijin 'culinar'. 'Dati-mi o eprubeta cu sange colectat de la o persoana si pot sa va spun exact daca aceasta consuma o cantitate suficienta de fructe si legume', afirma el.
    S-a facut urmatorul test, menit sa demonstreze efectul legumelor asupra organismului: 23 de barbati (nefumatori, cu greutate normala, intre 27-40 de ani) au consumat vreme de doua saptamani o hrana saraca in caroten, dupa care li s-au introdus, zilnic, pe parcursul a catorva saptamani, fie cate 330 ml suc de rosii, fie cate 330 ml suc de morcovi, fie cate 10 g pulbere de spanac. O data pe saptamana li s-a controlat sangele.
    Rezultatul: sucul de rosii a fost cel mai eficient, subiectii care l-au consumat prezentand cele mai bune valori in ceea ce priveste antioxidantii. In mod evident, licopina (prezenta in rosii) s-a dovedit a fi un 'captator' de radicali mai puternic decat beta-carotenul.
    Dar atentie: un pahar de suc de rosii contine pana la 30 mg de licopina, in timp ce 100 g rosii nu contin decat 3 mg. De fapt, organismul valorifica cel mai bine bulionul si sosul de rosii. In primul rand, pentru ca celulele vegetale distruse livreaza mai multa licopina decat rosia proaspata si, in al doilea rand, pentru ca grasimea - de pilda o lingura de ulei de masline adaugata la sos - usureaza absorbtia licopinei de catre intestin. De aceea, si morcovii caliti contin o cantitate mai mare de caroten decat morcovii cruzi.
    Efectul anticancerigen al rosiilor a fost confirmat in 1999 de Edward Giovannucci, medic la Universitatea Harvard, in articolul din 'Journal of the National Cancer Institute'. El a efectuat 72 de studii. Concluzia: cu cat e mai mare consumul de rosii si, implicit, cantitatea de licopina din sange, cu atat e mai redus riscul imbolnavirii de cancer la pancreas, intestine, prostata sau san.
    Carotenoidele existente in spanac, broccoli, morcovi si portocale sunt considerate, si ele, un factor de protectie impotriva cancerului de colon. In ultimele studii efectuate (publicate saptamana trecuta in 'American Journal of Clinical Nutrition'), cercetatorii i-au chestionat pe pacienti - bolnavi sau nu de cancer - in legatura cu deprinderile lor alimentare.
    Si beta-carotenul din hrana are un efect anticancerigen, mai cu seama in prevenirea cancerului de piele, cu conditia ca morcovii sa fie consumati sub forma de suc.
    Pentru unele persoane s-a dovedit ca substantele bioactive ating efectul dorit doar in concentratii mai mari, farmacologice. Faptul este valabil, in special, pentru persoanele de peste 65 de ani, pentru ca sistemul lor imunitar este adesea slabit si cantitatea de vitamine C, B6, E si de zinc, luate din alimente este in multe cazuri prea redusa. De pilda, acestor persoane li se recomanda 200 mg vitamina E (sub forma unei capsule). Prin hrana, aceasta cantitate nu se poate asimila in nici un caz.
    Vitamina E si beta-carotenul le sunt recomandate expres persoanelor mai in varsta. Intr-un test efectuat de cercetatorii canadieni pe o suta de subiecti de peste 65 de ani, s-a constatat ca rata imbolnavirii de gripa, raceala si alte infectii a scazut cu 50% si, chiar daca s-au imbolnavit, vindecarea s-a produs mult mai repede.

Vesti bune despre alcool
    In ce priveste alcoolul, doza decide daca el este daunator sau nu. In principiu, tariile (cu multe grade) au un efect nociv pentru imunitate: in maduva sunt produsi anticorpi mai putini, iar combativitatea celulelor de aparare este slabita. Persoanele care beau - cronic - prea mult, se hranesc, in general, prost, ceea ce dauneaza in plus sistemului imunitar. In schimb, in cazul unei alimentatii corecte, cu o cantitate mica de alcool se poate chiar intensifica activitatea unor celule imunitare. Alcoolul scade tensiunea arteriala si amelioreaza valorile colesterolului - efecte de dorit, avand in vedere protectia vaselor sangvine. In afara de aceasta, fenolii - mai ales cei din vinul rosu - actioneaza ca niste antioxidanti.

Campionii imunitatii
    Imunitatea depinde de urmatoarele substante existente in alimente:
    Vitamina A (lapte, ficat, legume si fructe verzi, rosii si galbene) este un protector al pielii. Atunci cand lipseste, activitatea multor celule imunitare scade, iar virusurile si bacteriile pot patrunde mai usor prin peretii intestinali.
    Vitamina C (multe soiuri de fructe si legume) este un antioxidant care protejeaza celulele imunitare. Virusurile sunt 'devorate' doar cand ea exista in cantitate suficienta.
    Vitamina E (uleiuri vegetale, cereale integrale, nuci, ardei) este importanta pentru protejarea membranelor. Lipsa ei deregleaza functia aproape a tuturor celulelor imunitare.
    Vitamina B6 (peste, carne de pasare, cereale, banane, fasole, mazare etc.) ajuta la producerea anticorpilor.
     Substantele vegetale secundare, precum carotenul (morcovii, grapefruit, broccoli), licopina (rosii, pepene verde), luteina (spanac, ardei), zeaxantina (gogosari, mandarine) si flavonoidele (ceai verde, ceapa, fructe rosii, ciocolata, vin rosu) influenteaza reactiile imunitare si au un efect antioxidant.
    Zincul (branzeturi, carne, stridii, cereale integrale) le este folositor multor enzime. Atunci cand lipseste, celulele imunitare se maturizeaza mai greu.
    Seleniul (peste, nuci) ajuta celulele 'ucigase' naturale in combaterea cancerului.
    Acizii grasi nesaturati (uleiuri vegetale) determina activitatea celulelor imunitare. Ei sunt materia de baza pentru substantele inflamante si membranele celulare.

Reteta pentru fitness imunitar
    Pe langa predispozitia genetica si alimentatie, exista si alti factori care determina eficienta protejarii organismului prin celulele imunitare.

Influente negative
 - Stresul continuu - distruge anticorpii si deregleaza intercomunicarea lor complexa.
 - Nicotina - sporeste prejudiciile cauzate de radicalii liberi care vatama si celulele imunitare.
 - Medicamentele  - de ex. antibioticele (recomandate in infectiile bacteriene) si chimioterapeuticele slabesc sistemul imunitar.
 - Drogurile ca: heroina, marijuana, ecstasy, precum si cantitatile mari de alcool blocheaza imunitatea.
 - Zborurile pe distante lungi - duc la o sporire a radicalilor liberi daunatori (prin expunerea la iradieri) si la o reactie de stres a organismului.

Influente pozitive
 - Un program sportiv moderat stimuleaza sistemul imunitar pentru ca intregul organism este activat si oxigenat.
 - Planta Echinaceea (sub forma de remedii farmaceutice si ceaiuri) activeaza celulele imunitare, mai cu seama in lupta lor impotriva virusurilor.
 - Vitamine si substante minerale ca supliment, echilibreaza deficientele, de exemplu in cazul unei solicitari fizice si intelectuale extreme.
 - Medicii ortomoleculari recomanda pentru intarirea sistemului imunitar doze mari de vitamina C, vitamine din grupa B, zinc, seleniu si cativa aminoacizi.