Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


Analize de laborator

Alimentatie nutritie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Analize de laborator


     1 Instructaj curent de protectia muncii in laborator

     2 Notiuni generale( sticlarie, ustensile, aparatura, operatii curente in laborator)

     3 Luarea si formarea probelor.



1 Instructaj curent de protectia muncii in laborator

In laborator se executa o gama foarte variata de lucrari, folosindu-se in acest scop substante cu proprietati diferite. Conditiile speciale in care se executa aceste lucrari, precum si utilizarea de substante agresive din punct de vedere chimic, inflamabile sau toxice impun luarea unor masuri in vederea evitarii accidentelor ca intoxicatii, arsuri, traumatisme, electrocutari etc.

In general, accidentele de orice natura, pot fi evitate cu succes daca se respecta regulile de lucru prescrise la executarea diferitelor lucrari, reguli care trebuie insusite, prin instructajele periodice, de toate persoanele care lucreaza in laboratoare.

Organizarea judicioasa a locului de munca este regula de baza a succesului muncii in laborator. Dezordinea pe masa de lucru si nerespectarea ordinei operatiilor, sunt cauzele cele mai frecvente care duc la accidente.

Pentru a preveni producerea unor accidente, in laboratoare mesele sunt acoperite cu faianta sau alte materiale care permit o mai buna curatenie, nu sunt inflamabile, sunt rezistente la temperaturi mai ridicate, si sunt mai greu sau deloc atacate de reactivi. Mesele de lucru sunt prevazute cu anexe: instalatie de gaz, priza de curent, instalatie de apa (robinet si chiuveta cu sifon de scurgere) etc.

La intrarea in laborator sau in timpul lucrului, daca se simte miros de gaze, se vor deschide imediat ferestrele pentru aerisire, vor fi evacuate toate persoanele din laborator si se va verifica starea robinetelor de gaz. In cazul cand mirosul persista, va fi chemat un specialist pentru verificarea instalatiei. Este interzis cu desavarsire aprinderea luminii, pornirea oricarui aparat electric sau aprinderea chibritului ori a brichetei. Exceptie de la aceasta prevedere o fac ventilatoarele electrice. Atata timp cat persista mirosul de gaze este interzis sa se inceapa lucrul.

In timpul lucrului, materialele inflamabile se vor folosi cu grija, departe de sursele de incalzire si in special departe de becurile de gaz. Reactivii se vor manipula cu grija. Ei vor fi pastrati in sticle sau borcane, cu etichete pe care este notat tipul reactivului. Este interzisa identificarea reactivilor prin mirosire sau gustare.

Pe mesele de lucru nu vor fi pastrate vase, flacoane cu diferite substante, care nu sunt necesare lucrarii respective, pentru a nu se produce confuzii. De asemenea, pe masa de lucru nu se vor pastra carti, genti sau obiecte de imbracaminte.

Nu se va manca niciodata in laborator si nu se vor folosi pentru baut vasele de laborator.

Nu se va lucra cu vase murdare sau sparte si ustensile necorespunzatoare si nici cu aparate defecte.

La terminarea programului de lucru in laborator, mesele vor fi lasate in perfecta stare de curatenie, la fel vasele, ustensilele si aparatele. Reactivii vor fi asezati la locul lor, in rafturi. Se va verifica daca becurile de gaz sunt stinse, vor ft scoase din prize aparatele electrice, se vor inchide robinetele de apa si se va stinge lumina.

Nerespectarea regulilor expuse mai sus poate duce la accidente cu urmari dintre cele mai grave. Dupa natura agentului provocator accidentele se clasifica astfel:

Accidente mecanice;

Accidente chimice;

Accidente termice;

Accidente electrice;

Accidente diverse.

I. Accidente mecanice.

Din categoria acestor accidente fac parte leziunile provocate prin loviri, taieturi, intepaturi etc., datorita manipularii gresite a aparatelor, a sticlariei etc. Foarte frecvente sunt intepaturile si taieturile cu vasele de sticla ciobite sau fisurate. Este contraindicat sa se lucreze cu asemenea vase. Ranile usoare se vor spala cu apa si sapun si se va aplica praf de sulfamida dupa care se panseaza cu un pansament steril. Cand rana a fost provocata de un vas murdar, este bine sa se acorde o atentie deosebita acesteia, mai ales daca vasul a continut o substanta toxica. In cazul ranilor mai grave, insotite de hemoragii, se aplica un garou deasupra ranii pentru oprirea hemoragiei, se acopera rana cu un pansament steril si se anunta medicul.

II. Accidente chimice.

Cele mai frecvente accidente chimice sunt intoxicatiile provocate de patrunderea anumitor substante in organism peste limita normala admisa, provocand dereglari metabolice si aparitia unor leziuni.

Dupa modul in care se produc, intoxicatiile pot fi acute sau cronice.

Intoxicatiile acute se datoresc patrunderii unei substante toxice in organism intr-o perioada scurta de timp, insa intr-o cantitate mai mare decat limita admisa.

Intoxicatiile cronice sunt determinate de patrunderea unei substante toxice in organism intr-o perioada lunga de timp, in cantitati mici care se acumuleaza.

Substantele toxice patrund in organism prin urmatoarele cai:

prin aparatul respirator, sub forma de gaze, vapori, pulbere sau aerosoli;

prin tubul digestiv, o data cu apa si alimentele;

prin difuziune prin piele si mucoase, ajung in sange, de unde se raspandesc in intregul organism.

Tot din categoria accidentelor chimice fac parte arsurile chimice, provocate de substante caustice (acizi, baze etc,). Daca aceste substante ajung pe haine sau piele, locurile pe care ajung se vor spala cu multa apa. Dupa spalare, in cazul accidentelor provocate de acidul clorhidric (HC1), acidul azotic (HNOs), acidul sulfuric (HiSCU), se va neutraliza locul respectiv prin spalare cu o solutie de 3 - 5% bicarbonat de sodiu, in cazul accidentelor provocate de acidul clorhidric, spalarea va dura pana cand arsura alba si coagulata va deveni rosie. Arsurile provocate de baze se vor spala cu multa apa si se va neutraliza locul arsurii cu un tampon de vata imbibat in acid boric sau in otet diluat 1:10, apoi se apala din nou cu apa.

Arsurile la ochi sunt mai dificile si mai greu de suportat, datorita sensibilitatii organului respectiv, in caz de accident, ochii se vor spala cu apa multa si cu o solutie de 2% acid boric. daca arsura este provocata de alcalii, si cu o solutie de 3% bicarbonat de sodiu, daca este provocata de acizi.

III. Accidente termice.

Accidentele termice sunt reprezentate de arsurile provocate de cele mai multe ori de contactul direct cu o flacara sau substante fierbinti, in urma aprinderii substantelor inflamabile sau contactului cu unele obiecte incalzite. Arsurile pot fi de diferite grade:

Arsuri de gradul I - inrosiri usoare. In cazul arsurilor de gradul l se tamponeaza suprafata afectata cu un tampon de vata imbibat cu alcool etilic.

Arsuri de gradul II ~ pe suprafata pielii apar basici. Tratarea acestor arsuri se face prin tamponare cu vata imbibata cu alcool etilic sau cu o solutie de 3 - 5% permanganat de potasiu.

Arsurile de gradul III-provoaca distrugeri ale tesuturilor. Sunt cele mai grave arsuri, in aceste cazuri, se acopera rana cu un pansament steril si se anunta medicul.

IV. Accidente electrice.

Cele mai frecvente accidente electrice sunt electrocutarile. Acestea pot avea loc prin contactul organismului cu curentul electric cu tensiune obisnuita (220 V) sau cu tensiune inalta datorita montarii defectuoase a aparatelor electrice, neracordarii la reteaua de protectie (impamantare) a aparatelor electrice, a folosirii unor prize defecte, a izolatiilor electrice imperfecte etc.

Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, toate aparatele vor fi dotate cu cordoane de alimentare prevazute cu fir de protectie. Daca se constata nereguli in functionarea unui aparat, se va verifica aparatul numai de persoane autorizate.

Aparatele electrice se vor conecta numai la tensiunea indicata de acestea.

Se interzice manipularea aparatelor si a instalatiilor electrice (comutatoare, prize, fise etc.) din laborator, cu mana umeda

In caz de accident se va intrerupe curentul electric de la intrerupator sau de la tabloul de distributie si se va indeparta accidentatul de sursa de tensiune electrica acordandu-i primul ajutor. Daca starea celui accidentat este grava se va anunta urgent medicul.

V. Accidente diverse.

In laboratoarele cu profil special, ca cel de microbiologic, pot apare accidente in urma infectarii organismului cu microorganisme patogene, virusuri etc. Cu toate ca microorganismele studiate in laboratorul de microbiologic alimentara nu fac parte din grupa celor patogene, niciodata nu se va determina gustul sau mirosul unor substante prin gustare sau mirosire.

REGULI DE LUCRU IN LABORATOR

Pentru evitarea accidentelor si desfasurarea corecta a lucrarilor de laborator trebuie respectate, in mod obligatoriu, urmatoarele reguli:

Fiecare elev trebuie sa aiba un loc bine precizat la masa de lucru, fiind total interzisa schimbarea dupa bunul plac a locului de munca.

In laborator, elevii vor purta peste imbracamintea obisnuita si echipamentul de protectie. Halatul de panza face parte din echipamentul de protectie personala si constituie o protectie de mare eficacitate a imbracamintei si pielii. Purtarea lui in laborator este obligatorie. Halatul va fi de culoare alba, cu maneca lunga, lungimea va fi pana la genunchi si se va purta numai incheiat, nefiind permisa purtarea acestuia pe umeri sau descheiat. Persoanele cu parul lung vor purta boneta, sub care se introduce parul sau vor lega parul strans la spate.

Aprinderea si stingerea becurilor de gaz se va face numai la nevoie, iar la plecarea din laborator se va verifica atent daca toate robinetele si ventilele au fost inchise si daca nu exista vreo defectiune care ar trebui remediata pe loc.

Este obligatoriu spalatul pe maini dupa manipularea substantelor, si in orice caz inainte de a lua o gustare in timpul pauzelor.

Pe masa de lucru se vor aseza numai materialele si aparatura strict necesara efectuarii lucrarii respective. Este strict interzis pastrarea pe masa de lucru a hainelor, sacoselor, gentilor si in general a oricarui obiect care nu este necesar lucrarii in curs.

Daca pe masa s-au varsat acizi sau alte substante, se va spala bine locul respectiv cu apa, dupa care se va sterge cu o carpa curata.

Sticlele cu solutii de uz curent se vor aseza pe etajere la indemana, intr-o ordine bine stabilita.

Sticlele cu solutii vor fi astfel folosite, incat picaturile scurse sa nu distruga eticheta. Dupa utilizare, sticla va fi astupata imediat Este interzis cu desavarsire schimbarea dopurilor sticlelor sau a capacelor borcanelor. In felul acesta se evita impuriflcarea reactivilor.

Se va acorda o atentie deosebita vaselor de laborator. Acestea trebuie sa fie perfect curate. Folosirea vaselor de laborator murdare sau a unor aparate defecte sunt surse sigure de accidente.

Hartiile si resturile solide vor fi aruncate la cosul de gunoi, fiind total interzisa aruncarea lor in chiuvete.

Acizii tari, precipitatele etc. se vor arunca in borcane speciale prevazute pe fiecare masa. Aruncarea lor in chiuveta poate duce la distrugerea sau infundarea instalatiilor.

Pardoseala va fi pastrata in perfecta curatenie, caci murdaria si in special resturile de acizi, lubrifiant! etc. pot duce la distrugerea incaltamintei, la accidente prin alunecare etc.

La terminarea lucrarilor, masa de lucru va fi complet eliberata, toate materialele, ustensilele, vasele, etc. fiind introduse in sertare, dulapuri, iar sticlele cu reactivi asezate pe politele respective.

Este cu desavarsire interzisa gustarea reactivilor sau a altor substante. Acest lucru poate avea urmari dintre ceie mai grave. Accidentele ceJe mai numeroase sunt determinate de manipularea necorespunzatoare a substantelor chimice sau necunoasterii caracteristicilor lor fizico-chimice.

Nu se recomanda mirosira reactivilor si in mod special cei care nu au eticheta cu denumirea. Daca totusi se doreste identificarea unui reactiv dupa miros, nu se miroase direct din gatul flaconului, ci se creaza un curent de aer cu mana deasupra flaconului deschis. Se aspira cu atentie si apoi se astupa imediat flaconul.

La lucrarile cu substante caustice se vor purta manusi. Daca este necesara sfaramarea unei substante sau turnarea unei cantitati mari de solutie, se vor purta intotdeauna ochelari de protectie, pentru a feri ochii de eventualii stropi sau bucatele mici de subsatanta care ar putea provoca accidente grave. Bucatile de substante caustice se vor apuca cu un cleste.

Daca se manipuleaza acizi concentrati (sulfuric, clorhidric, fosforic, azotic etc.), acestia se vor turna incet si cu atentie. Daca se varsa pe jos, se va presara desupra nisip, apoi, dupa ce nisipul a absorbit acidul, se spala bine locul cu apa. in lipsa nisipului se va spala de la inceput cu o cantitate mare de apa, dar cu multa atentie, pentru a nu sari stropi de acid.

Transvazarea solventilor organici inflamabili sau toxici se executa cu atentie, departe de foc si sub nisa. Aceasta regula trebuie respectata si pentru a evita inspirarea vaporilor volatili periculosi ai acestor solventi.

Vasele mari cu acizi concentrati, ca si buteliile cu gaze sub presiune se pastreaza in camere separate, deoarece o defectiune oarecare poate duce la accidente grave.

Timpul de lucru in laborator se va folosi cat se poate de rational. In timpul unor operatii mai indelungate, care nu necesita o supraveghere continua, se vor executa in paralel alte lucrari.Neglijenta in timpul lucrului este cauza celor mai multe accidente in laborator.

2 VASE SI USTENSILE DE LABORATOR

                   

Pentru buna desfasurare a experimentelor si a lucrarilor practice de laborator, o importanta deosebita o are dotarea laboratorului cu principalele vase, ustensile, aparate si materiale necesare. Acestea trebuie sa reziste la actiunea agentilor chimici si la variatiile de temperatura la care sunt supuse.

Vase de sticla utilizate in laborator

Utilizarile multiple ale sticlei in laborator sunt determinate de caracteristicile sale: rezistenta fata de diferiti agenti chimici, transparenta, rezistenta mecanica si termica, costul redus fata de alte materiale si posibilitatea usoara de curatire.

1. Eprubete

Sunt cele mai simple vase de laborator si servesc pentru efectuarea reactiilor calitative. Eprubeta se umple cel mult pana la 1/2 din volumul ei. Agitarea se face prin scuturare si nu prin astupare cu degetul si rasturnare. La incalzire, eprubeta se tine cu un cleste de hartie sau de lemn, evitand orientarea gurii acesteia catre persoanele aflate in jur.

2. Pahare de laborator

Paharul Berzelius (a) este de forma cilindrica, cu marginea putin rasfranta; este prevazut cu un cioc pentru a permite transvazarea lichidelor. Se foloseste la prepararea solutiilor si la precipitari.

     

Paharul Erlenmeyer (b) are o forma conica, mai lata la baza, si poate fi prevazut cu un dop rodat pentru inchiderea etansa; se intrebuinteaza la titrari.

3. Vas de trompa

Este un pahar Erlenmeyer cu pereti grosi si prevazut cu un tub lateral care permite legarea la trompa de vid; se foloseste pentru colectarea filtratului la filtrarile sub vid.

Cristalizor

Este un vas cilindric, cu sau fara cioc, cu fund plat; se foloseste la evaporarea si recristalizarea diferitelor substante.

5. Sticla de ceas

Se utilizeaza la acoperirea paharelor in care se lucreaza, pentru evaporarea unor mici cantitati de lichide, dar si ca suport pentru cantariri.

6. Baloane de laborator

Baloanele pot fi cu fund plat (a) sau rotund (b) , cu gat lung sau scurt, larg sau ingust, avand forme adecvate diferitelor operatii pentru care sunt folosite (extractie, distilare etc).

Balonul Wiirtz (c) este un balon cu fund rotund, prevazut cu un tub lateral , si se foloseste la instalatiile de distilare obisnuite.

Balonul Kleisen (d) este un balon cu fund rotund, are gatul ramificat si este prevazut cu un tub lateral; se intrebuinteaza la instalatiile de distilare sub vid.

7. Baloane cotate

Balonul cotat este un balon cu fund plat, cu gat lung si ingust, inchis cu dop rodat. Pe gat se afla un semn (cota), iar pe balon este indicata capacitatea sa si temperatura la care a fost calibrat. Umplerea baloanelor cotate cu solutie se face pana la cota, astfel incat meniscul lichidului sa fie tangent la semnul respectiv. Baloanele cotate se intrebuinteaza pentru masurarea exacta a volumelor si pentru prepararea solutiilor de concentratii exacte.

8. Piseta (balonul stropitor)

Este un balon cu fund plat, inchis cu un dop de cauciuc, strabatut de doua tuburi de sticla cu unghiuri diferite. Tubul indoit in unghi obtuz este scurt si trece sub nivelul dopului cu numai 30-40 mm; tubul indoit in unghi ascutit patrunde in apa pana aproape de fundul balonului si are capatul exterior efilat. Cand se sufla prin tubul scurt, apa din vas tasneste prin celalalt tub datorita presiunii care se creeaza in interior.

Pisetele servesc pentru spalarea precipitatelor sau pentru antrenarea diferitelor substante de pe peretii interiori ai vaselor (in operatia de transvazare).

9. Palnii de sticla

Au forma conica, sunt prelungite cu un tub taiat oblic si servesc pentru filtrarea si transvazarea lichidelor. Pentru filtrare se pot folosi doua categorii de palnii:

- palnii calitative obisnuite , cu tubul relativ larg si scurt pentru filtrari rapide;

- palnii cantitative analitice , cu tubul lung si ingust;

Palnia filtranta Gooch este o palnie speciala, prevazuta cu o placa de sticla poroasa; aceasta palnie serveste la filtrarea sub vid a precipitatelor fine, greu filtrabile.

10 . Palnii de separare

Palniile de separare sunt palnii de sticla prevazute cu dop rodat si robinet; se folosesc la separarea amestecurilor formate din lichide nemiscibile.

11. Trompa de vid

Se foloseste in scopul producerii vidului in instalatia de filtrare sub vid. Trompa de vid se fixeaza la robinetul de apa prin racordul (1) si la instalatia de filtrare prin racordul (3) ,cu ajutorul unor tuburi de cauciuc. Prin tubul (2) se scurge apa la canalizare. La trecerea apei prin ajutaj se creeaza o depresiune, aspirand astfel aerul din vasul de trompa al instalatiei.

12. Refrigerente (fig 1.12)

Se folosesc pentru condensarea vaporilor formati la distilarea diferitelor lichide. In cazul cand racirea este asigurata numai de aer, refrigerentul are forma unui simplu tub; daca racirea se face cu apa, refrigerentul este prevazut cu o manta prin care circula lichidul de racire. Sunt de mai multe forme: refrigerent Liebig , refrigerentul cu bule sau Alin , refrigerentul cu serpentina si refrigerentul cu aer .

13. Pipete (fig 1.13)

Sunt tuburi de sticla - efilate la partea inferioara - si se utilizeaza pentru masurarea exacta a volumelor mici de lichide. In laborator se folosesc cei mai adesea pipete gradate si pipete cu bula .

Pipetele gradate sunt utilizate pentru masurarea unor volume de lichid egale sau mai mici decat cel total inscris pe pipeta. Ele sunt gradate in cm3 (ml) si fractiuni de cm3, permitand astfel masurarea de volume intermediare.

Pipetele cu bula se folosesc pentru masurarea unui volum fix de lichid, volum inscris pe bula, intre varful pipetei si reper.

Lichidul se aspira cu gura si se astupa apoi partea superioara a pipetei cu degetul aratator .

1 Biurete (fig 1.14)

Biuretele sunt tuburi gradate din sticla, cu ajutorul carora se masoara exact volumele de solutii utilizate ca reactivi in analiza volumetrica. Biuretele sunt prevazute la partea inferioara, efilata, cu un dispozitiv de scurgere, respectiv de inchidere. Acest dispozitiv poate fi un tub de cauciuc prevazut cu o clema Mohr sau cu un robinet din sticla, care permite reglarea curgerii lichidului din biureta.

In cazul biuretelor obisnuite, volumul lichidului poate fi masurat cu precizie de 0,1 ml; daca se folosesc microbiurete, precizia este mai mare (0,01 ml)

Biuretele cu robinet se folosesc pentru orice fel de solutii in afara celor bazice, care, reactionand cu silicatii din sticla, pot provoca intepenirea robinetului.

Biuretele cu clema nu pot fi folosite pentru solutii oxidante (solutii de permanganat de potasiu, iod etc.), deoarece distrug cauciucul.

15. Cilindri gradati (fig 1.15)

Se utilizeaza la masurarea volumelor de lichide. Sunt confectionati din sticla groasa pe care se gradeaza la exterior diviziuni care indica volumul in cm3 Pentru masurarea lichidelor volatile se folosesc cilindrii cu dop rodat. Cilindrii se folosesc numai pentru masuratori aproximative de volum, avand o precizie mai mica decat baloanele cotate.

16. Fiole de cantarire (fig 1.16)

Se folosesc pentru cantarirea cu precizie a substantelor sub forma de pulbere sau lichide si pentru uscarea in etuva a diferitelor substante sau probe de analizat. Ele sunt prevazute cu capace slefuite, pentru a asigura etanseitatea.

17. Exicatoare (fig 1.17)

Exicatorul este un vas de sticla cu inchidere etansa, care serveste pentru uscarea lenta si pastrarea intr-un mediu uscat a diferitelor substante.

Este format din doua parti: una superioara (cilindrica) si una inferioara (tronconica), cele doua parti fiind separate printr-o placa de portelan perforata. In partea tronconica se gaseste clorura de calciu anhidra, pentru a absorbi umiditatea.

Marginea superioara a exicatorului este slefuita si se poate inchide cu un capac care are si el marginea slefuita.

Pentru ca exicatorul sa se inchida etans, capacul se unge pe marginile slefuite cu vaselina. La inchidere, capacul exicatorului se invarteste la stanga si la dreapta pana cand vaselina formeaza un film continuu. La deschidere, capacul se impinge usor intr-o parte si apoi se ridica.

In laborator se pot folosi si exicatoare speciale, cu vid, care au un tub prevazut cu robinet slefuit prin care se racordeaza la o instalatie de vid.

Pentru diferite analize, se realizeaza instalatii din anumite corpuri din sticla (extractor, balon de mineralizare, refrigerant, etc.), care sunt cunoscute sub diverse denumiri: instalatia Parnas Wagner pentru determinarea grasimii, instalatia Kjeldhal pentru determinarea proteinelor, etc.

Vase de portelan utilizate in laborator

In afara de vasele confectionate din sticla, in laborator se utilizeaza si vase de portelan. Acestea au rezistenta mecanica mai buna decat cele din sticla si prezinta avantajul ca pot fi incalzite direct in flacara, evitadu-se totusi incalzirea si racirea brusca a acestora. Vasele din portelan au insa dezavantajul de a nu fi transparente.

a - creuzete

b - capsule(cu fund plat si rotund)

c - mojar cu pistil d - palnie Buchner

Vase de portelan utilizate in laborator

Creuzetul se foloseste la calcinarea diferitelor substante.

Capsula serveste pentru evaporarea solventului din solutii si pentru anumite titrari.

Mojarul cu pistil este folosit pentru sfaramarea diferitelor substante si pentru omogenizarea produselor solide. Suprafata interioara a mojarului si capul pistilului sunt aspre, neacoperite cu smalt, in scopul evitarii alunecarii produsului in timpul mojararii.

Palnia Buchner serveste pentru filtrarea sub vid a precipitatelor. Palnia are forma cilindrica si in interior este prevazuta cu o placa perforata, pe care se aseaza o rondea de hartie de filtru.

USTENSILE SI MATERIALE DE LABORATOR

In laborator se utilizeaza diferite ustensile simple din lemn, metalice sau din alte materiale:

Din lemn se confectioneaza stative pentru eprubete si pipete, stative pentru uscat vasele de laborator clesti pentru eprubete, etc

Fig 1.19 Ustensile de laborator din lemn, metal, plastic

a - stativ pentru eprubete

b - stativ pentru pipete

c - stativ pentru uscat vasele

d - stativ pentru filtrare

In ultimul timp, multe din vasele de laborator din sticla au fost inlocuite cu vase din plastic rezistent, uneori chiar pentru unica folosinta, alteori pentru uz indelungat, pentru manevrarea substantelor care nu reactioneaza cu plasticul. Aveti mai jos cateva exemple:

Ustensilele din metal sunt utilizate in laborator pentru sustinerea si fixarea unor vase si aparate.

Stativul este format dintr-o tija fixata intr-o placa metalica grea, care ii asigura stabilitatea. Stativele servesc pentru sustinerea diferitelor aparate si instalatii de laborator, cu ajutorul clemelor si inelelor.

Clemele de fixare servesc la fixarea diferitelor aparate, baloane, biurete, refrigerente. Fixarea clemelor se face cu ajutorul mufelor.

Inelele sunt folosite la sustinerea vaselor, in special al baloanelor si palniilor

Clemele Hoffmann si clema Mohr sunt folosite pentru reglarea debitelor, prin presarea tuburilor de cauciuc.

Trepiedul serveste pentru sustinerea diferitelor vase in timpul incalzirii.

Sita de azbest protejeaza vasele de sticla sau portelan supuse incalzirii de contactul direct cu flacara.

Clestele de metal serveste la manipularea diferitelor vase incalzite la temperaturi mai ridicate ( creuzete, capsule)

Spatulele sunt utilizate pentru prelevarea substantelor pulverulente, pastoase, granulate, etc, pentru a fi analizate.

DOTAREA LABORATORULUI DE MICROBIOLOGIE

Vase pentru culturi

- eprubeta; 18-20-22 ml care se folosesc pentru medii lichide si pentru medii solidificate, in cantitati mici.

- balon Erlenmeyer; este intrebuintat pentru prepararea si pastrarea mediilor de cultura lichide si solide, in cantitati mai mari

- balon cu fund plat; este folosit ca vas de cultura si pentru a studia diferite fermentatii.

- capsula Petri; utilizata pentru cultivari de microorganisme pe medii solidificate si pentru analize microbiologice cantitative

- balon Fernbach; de forma conica si prevazut cu un tub lateral este folosit pentru cultivarea germenilor aerobi, de exemplu: bacteriile acetice.

- balon Pasteur; este intrebuintat pentru cultivarea drojdiilor in conditii sterile, tubul in forma literei 'S' servind la aerisirea mediului de cultura.

Pipetele Pasteur servesc pentru recoltarea unei cantitati mai mari de cultura lichida. Ele se obtin dintr-un tub subtire de sticla, tras in flacara. La un capat pipeta are un mic dop de vata, pentru a impiedica infectarea culturii prin retinerea germenilor.

USTENSILE PENTRU MICROSCOPIE

Ansele (ace pentru insamantare) servesc pentru a lua portiuni mici, dintr-o cultura, in conditii sterile, in scopul realizarii unui preparat microscopic. Ansele sunt confectionate din fire de platina cu maner de sticla sau metalic-nichelate.

Varful poate fi drept sau indoit in bucla pentru a prinde mai mult material cand se recolteaza dintr-un lichid.

Mai nou, se folosesc anse de unica folosinta, din material plastic.

Lame si lamele microscopice. Preparatele microscopice se fac pe lame dreptunghiulare de sticla si se acopera cu lamele subtiri, tot.de sticla. Acestea trebuie sa fie foarte curate, fara scame sau urme de grasime si sa se pastreze intr-un cristalizor acoperit.

Pensele se folosesc la pregatirea preparatelor microscopice, pentru manipularea lamelor si lamelelor (fig. 6.6),

Aparatele opticesunt necesare studiului morfologiei microorganismelor.

Lupa (fig.6.7) este cel mai simplu aparat optic. Lupa este formata dintr-o lentila convergenta fixata intr-o montura metalica prevazuta cu un maner. Este folosita pentru cercetarea coloniilor microbiene in scopul servirii detaliilor de forma ale acestora.

Microscopuleste un aparat optic complex, care permite studiul unor obiecte foarte mici, sub limita de vizibilitate normala a ochiului omenesc. In laboratorul de microbiologic se folosesc microscoape optice binoculare, pentru studiul detaliilor morfologice si de structura a microorganismelor.

Microscopul se compune din urmatoarele parti:

Partea mecanica:

talpa;

bratul microscopului;

tubul microscopului;

suportul condensatorului;

platina.

Sistemul optic:

oculare;

obiective;

sistemul de iluminare: sursa de lumina, oglinda, condensator.

3 EVALUAREA SI FORMAREA PROBELOR

Principii teoretice:

  1. Ce sunt proba elementara, proba bruta, proba omogenizata, proba de laborator.
  2. Necesitatea recoltarii probelor si formarii probei pentru analiza.
  3. Criteriile si metodele folosite la formarea probelor.

Materiale folosite:

- sonde: sonda cilindrica, sonda conica, pentru saci, electromecanica, pentru produse in miscare,

- scafa, aparate automate de luarea probelor, omogenizator-divizor,

- rigla in cruce sau rigla obisnuita.

Modulde lucru:

Proba elementara = cantitatea ce se extrage prin introducerea o singura data a sondei sau a scafei, intr-un punct al sacului sau vracului de materiale, din fiecare lot putandu-se extrage una sau mai multe probe elementare.

Proba bruta = probele elementare care au insusiri organoleptice si calitative in general asemanatoare si care provin din acelasi lot.

Proba omogenizata = reprezinta cel mai fidel (din punct de vedere calitativ) lotul de recoltare si rezulta dupa omogenizarea probelor brute.

Proba de laborator = proba obtinuta din proba omogenizata, prin divizare cu diferite dispozitive si metode.

Proba de analiza = este proba de laborator divizata pana la cantitatea necesara analizei.

Pentru divizare, cel mai des se foloseste metoda sferturilor. Are marele avantaj ca nu necesita instrumente sau dispozitive complicate.

Omogenizarea probei se face prin intinderea probei brute pe o suprafata plana, intr-un strat uniform, de forma patrata. Cu ajutorul a doua rigle sau scafe se aduna probele dinspre margine spre centrul patratului, formandu-se un con, se amesteca produsele astfel adunate si se intind iar sub forma de patrat, repetandu-se aceasta operatie de minimum doua ori pana cand proba este omogena.

Pentru divizarea probei omogenizate, acesta se intinde intr-un strat uniform de forma patrata, cu grosimea de 1-2 cm. Patratul se imparte prin doua diagonale in patru sferturi, folosind in acest scop un sablon. Boabele din doua triunghiuri opuse se indeparteaza din patrat, iar celelalte doua triunghiuri se amesteca si se intind din nou intr-un strat din care se elimina din nou doua triunghiuri opuse. Operatia se repeta pana ce ramane cantitatea necesara analizei si cea de rezerva.

           

O alta metoda folosita pentru divizarea probei omogenizate este metoda tablei de sah. Aceasta metoda nu necesita aparatura sau instrumente speciale. Proba de laborator se omogenizeaza bine se intinde pe o suprafata, in strat uniform de forma patrata cu grosimea de 1 cm.





Aceasta se imparte in 9 patratele, cand proba de analiza este sub 100 g si in 16 patratele, cand proba de analizat este peste 100 g. Apoi, cu o scafa de dimensiuni mici, cu muchia dreapta (adica nu cu forma semirotunda), se iau probe din 5 puncte, in cazul patratului cu 9 patratele si din 8 puncte, in cazul patratului cu 16 patratele, dupa cum sunt asezate patratele de aceeasi culoare, sau cu acelasi numar, ca la o tabla de sah. Boabele extrase cu scafa cu muchie dreapta se amesteca, se cantaresc si se formeaza proba de laborator.

Luarea probelor

a. pentru cerealele depozitate in saci (ambalaj): numarul de saci din care se iau probele elementare variaza in functie de marimea lotului, conform tabelului urmator:

Numarul de saci ai lotului

Numarul de saci din care se iau probele elementare

Pana la 10 saci

Din fiecare sac

Din 10 saci luati la intamplare

Peste 100 de saci

Aproximativ radacina patrata din numarul total de saci, rotunjita la numarul intreg superior

a.1.

saci inchisi la gura


sonda de saci

sondare in doua puncte plasate pe diagonala sacului

Obs. Sonda se introduce cu jgheabul in sus, apoi se intoarce cu jgheabul in jos si se scoate.

a.2.

saci deschisi la gura


sonda cilindrica


sondare pe toata adancimea sacului, in diagonala

saci deschisi la gura


sonda conica

Sondare din trei locuri diferite (la gura, la mijloc si la fund)

b. pentru cerealele depozitate in vrac:

b.1.

depozit dispus in plan orizontal (magazii, hambare)


sonda cilindrica sau conica

sondare in puncte diferite (distanta intre punctele de sondare este de 2 -4 m)

b.2.

depozit in plan vertical


sonda cilindrica

se ia cate un rand de produs din fiecare punct

depozit in plan vertical


sonda conica

Se iau: fie doua probe (cand inaltimea este de pana la 3m si la 25cm suprafata, adancime), fie 3 probe (la grosimea de strat de peste 3m si la 25cm suprafata, mijloc, adancime)

b.3.

In celulele silozului probele elementare se iau cu sonda electromecanica.

b.

Din camioane, remorci, carute se iau probe cu sonda conica. Sondarea se face pe inaltimea stratului de produs si se extrag 3 probe de la suprafata, mijloc si fund.

Obs. Din camioane se pot lua probe si cu sonda cilindrica, cate o proba pe toata lungimea stratului de produs.

b.5.

Din vagoanele SNCFR probele se iau cu sonda conica sau cu sonda cilindrica, in functie de capacitatea vagonului (pana la 16,5t; intre 16,5 si 33t; peste 33).

Marimea probei omogenizate si de laborator se fixeaza prin normative, conform tabelului:

Produsul

Proba omogenizata

Proba de laborator

GRAU

5,0 - 8,0 kg

1,0 kg

Obs. Pentru determinarea umiditatii si contaminarii cu daunatorii (infestarii) se formeaza o proba de laborator separata din proba bruta.

In figurile urmatoare sunt prezentate aparaturile folosite pentru luarea si formarea probelor:

                       

Fig 6. Sonda electromecanica                  Fig7. Scafe

c. Ambalarea, marcarea si expedierea probei de analizat

Probele de produse extrase pot fi transportate pana la laborator in vase, galeti, pungi, saculeti sau cutii paralelipipedice (capacitatea cutiei este de 2l, in baterii de 4 cutii intr-un suport pentru transport).

In fiecare vas cu proba luat din mijloacele de transport se pune o eticheta in care se mentioneaza numarul probei, data luarii probei, denumirea furnizorului sau a beneficiarului, felul mijlocului de transport, marimea aproximativa a lotului; se mai dau cateva indicatii cu privire la examenului organoleptic si aprecieri cu privire la omogenizarea probei.

Fiecare eticheta se face in doua exemplare, unul se lipeste pe ambalaj si cealalta se introduce in material.

Pentru determinarea umiditatii si infestarii, probele se ambaleaza numai in borcane cu dop rodat, pungi de plastic, borcane de sticla sau cutii de tabla, care se inchid ermetic.

Probele se fac in dublu exemplar, una pentru laboratorul de analiza, iar alta pentru o eventuala contraanaliza ce se pastreaza timp de 6 luni (pentru cereale).

Prezenta lucrare s-a extras din STAS 1068 / 75.

d. Omogenizarea si divizarea probelor.

Pentru uniformizarea si fractionarea probelor se folosesc dispozitive numite omogenizatoare-divizoare, iar cand acestea lipsesc se utilizeaza una dintre metodele: sferturilor, injumatatirea mecanica sau metoda tablei de sah. Dintre dispozitivele mai folosite, cele mai raspandite sunt: omogenizatorul-divizor de tip canadian, omogenizatorul-divizor conic si divizorul cu deschizaturi multiple.

In figurile urmatoare se vor prezenta:

a. Prelevatorul cu fante multiple (omogenizator);

b. Omogenizatorul - divizor de tip canadian.

Fig. 8. PRELEVATORUL CU FANTE MULTIPLE.

Fig 9 . Omogenizator-divizor de tip canadian

CRITERII DE APRECIERE A CALITATII GRAULUI DE PANIFICATIE SI A GRAULUI DURUM

(ce vor fi necesare pentru lucrarile urmatoare)

Denumirea indicatorului

CALITATEA

FOARTE BUNA

BUNA

SATISFACATOARE

NESATISFACATOARE

Umiditatea,

% max.

Masa hectolitrica,

Kg / hl

Gluten umed, %

Corpuri straine, % max.

Corpuri straine negre, % max.

Din care:

- neghina

- alte corpuri vatamatoare

Corpuri straine albe, % max.

Din care:

Rest pana la 3%

- boabe incoltite

- boabe atacate de malura, taciune, Fusarium, % max.

Infestare cu daunatori (adulti vii)

NU SE ADMITE



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5417
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved