BAUTURILE DULCI NEALCOOLICE

BAUTURILE DULCI NEALCOOLICE

SUCURILE DE FRUCTE

Sucurile din fructe au valoare nutritiva ridicata deoarece contin compusi solubili ai fructelor si legumelor ( glucide, vitamine, saruri minerale, acizi).

Sucurile de fructe se obtin din fructe proaspete, bine coapte si presate.

Cel mai des se prepara suc de mere, struguri, visine, zmeura, coacaze, capsune, caise, piersici.

Fructele trebuie sa fie nevatamate, fara seminte.

Valoarea nutritiva a sucurilor de fructe corespunde cu fructele din care provin.

Ele sunt bogate in glucoza, fructoza, zaharoza, potasiu, calciu, magneziu, vitaminele C, B1, B2, B6, PP, acizi organic si arome.

In compozitia fructelor intra in primul rand apa, si anume, in proportie de 80-90 la suta.

Bogat reprezentate sunt si glucidele si levuloza, dupa cum stim foarte folositoare pentru organism.

Urmeaza in ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartric si citric, care sunt metabolizati si transformati in organism in carbonati alcalini.

Continind cantitati importante de acizi organici, care le confera gustul caracteristic, sucurile de fructe si legume au actiune alcalinizanta asupra tumorilor organismului si asta intrucat acizii sunt metabolizati in saruri alcaline.

De exemplu, 1 kg de capsuni aduce in organism baze cat 9 g bicarbonat de sodiu; 1 kg de struguri cat 6 g bicarbonat, iar 1 kg de suc de lamiie, cat 4 g bicarbonat.
Bine reprezentate in sucuri sint si vitaminele, mai ales cele hidrosolubile de genul vitaminei C, B1 si B2.

In cantitati mai reduse se gasesc si vitamine liposolubile.

Acestea aflindu-se mai ales in fructele oleaginoase ca migdalele, nucile si maslinele.

Alte fructe ca lamiia, portocalele, mandarinele, migdalele, nucile si caisele, au cantitati reprezentative de vitamina A, mai ales sub forma de provitamina de genul carotenului.

Este bine de stiut, ca unele vitamine se pot distruge in cursul pasteurizarii si sterilizarii sucurilor, ca si prin conservarea lor indelungata, de unde necesitatea consumarii in stare proaspata.
Tot bine reprezentate in sucurile de fructe si legume sunt si oligoelementele minerale, care se gasesc fie sub forma de saruri organice solubile, fie sub forma de saruri anorganice.

Dintre oligoelemente in cantitate mai mare se afla potasiul, calciul si magneziul.

Sodiul se gaseste in fructe si legume in general in cantitati mici.

Sarurile minerale contribuie la actiunea alcalinizanta a sucurilor.

Din cele mai vechi timpuri si pana astazi fructele, strugurii si o mare parte din legume s-au consumat si se consuma in stare proaspata, asa cum se recolteaza.

Exista si persoane care nu le pot folosi in starea naturala si ca atare, fructele, strugurii si legumele pot deveni accesibile prin transformare in bauturi racoritoare nealcoolice.

Aceasta tine de anumite conditii:

- sa fie suculente si proaspete

- perfecta stare de sanatate

- sa contina 80% apa

Sucuri terapeutice

* Sucul de lamaie: oboseala, convalescenta, ulcer gastric, intareste sistemul imunitar si este extreme de folositor copiilor in perioada de crestere;
* Sucul de mere: boli reumatice, guta, constipatie, astenie, ateroscleroza (profilactic);
* Sucul de afine: colite, diaree, dizenterie, colibaciloza, previne infectiile urinare;
* Sucul de capsuni: boli reumatice, tulburari de crestere la copii;
* Sucul de grepfruit: oboseala, anorexie, insuficienta hepatica, fragilitate vasculara;
* Sucul de pere: anemii, astenie, diaree, guta, surmenaj, tuberculoza
* Sucul de portocale: ateroscleroza, febra, convalescenta, util organismului copiilor in perioada de crestere;
* Sucul de cartofi se foloseste in tratamentul ulcerului gastric, duodenal si al diabetului (simplu sau amestecat cu suc de telina sau de lamaie);

Principalele proprietati ale sucurilor de fructe:

- Actiunea nutritiva si energetica, asadar calorica, care este cu atat mai mare cu cit suportul glucide este mai bine reprezentat. Astfel 100 ml suc de ananas ne furnizeaza 54 de calorii, 100 g portocale 49 de calorii, 100 g mere 52 de calorii, iar 100 g struguri intre 76 si 99 calorii
- Actiunea alcalinizanta datorita acizilor organici care sunt metabolizati in organism in saruri alcaline;
- Actiunea hiposodata, datorita sodiului in cantitate redusa pe care acestea il contin, motiv pentru care pot fi date din abundenta in regimurile hiposodate;
- Actiunea diuretica, datorita continutului lor bogat in apa.
- Actiunea astringenta, asadar constipanta, datorita bogatiei lor in substante tanante, situatie caracteristica in special afinelor, coarnelor si gutuilor;
- Actiunea laxativa, specifica mai ales fructelor si legumelor bogate in balast, cum sunt perele, caisele, prunele si majoritatea legumelor;
- Actiunea hipocalorica, datorita cantitatii reduse de proteine, lipide si glucide, motiv pentru care au o indicatie majora in curele de slabire.
- Pot inlocui alimentele concentrate si hipercalorice
- Sucurile de fructe si legume avind, dupa cum am mai precizat, valoare energetica redusa, pot inlocui alimentele concentrate si hipercalorice, reducind astfel substantial nivelul energetic al ratiei alimentare, fara a diminua volumul mesei. E bine a sti din acest punct de vedere, ca daca 100 g de piine ne dau in jur de 230-250 calorii, o aceeasi cantitate de pepeni galbeni sau rosii ne dau in jur de 30-40 calorii. Daca 100 g smintina ne dau in jur de 200-300 calorii, o aceeasi cantitate de mere, pere sau prune, ne furnizeaza abia intre 71-80 calorii. Daca, 100 g ciocolata ne dau in jur de 500-600 calorii, o cantitate identica de dulce natural, reprezentat de struguri, ne dau abia in jur de 90-100 calorii.
- Sucurile de fructe si legume o constituie ateromatoza si dislipidemiile, caracterizate dupa cum am mai precizat prin cresterea grasimilor din sange ca si a colesterolului, ca si prin depunerea acestuia in peretii arteriali, fapt ce favorizeaza aparitia ruginii biologice care este ateromul si care duce la strimtorarea arterelor, cu tot ce decurge din aceasta realitate. Prin absenta practic totala a grasimilor din fructe si legume dulci ca si a colesterolului, acestea vor atenua implicit dislipidemia si, in plus, vor antrena o parte din colesterolul ajuns cu bila in intestin, impidicind astfel reabsorbtia sa.
- Sucurile, mai ales cele sarace in glucide, pot fi date la diabetici fiind bine tolerate.
- Sucurile de fructe si legume mai sint indicate si in anemiile obisnuite, pentru ca stimuleaza secretia gastrica, apoi pentru ca favorizeaza absorbtia fierului si in sfirsit pentru ca stimuleaza formarea de globule rosii.
- Sucurile scad dupa cum am mai precizat, colesterolul din sange si din bila, prevenind astfel concentrarea si precipitarea lui in colecist, sub frma de calciu. In acelasi timp, tot sucurile de fructe si de legume dezintegreaza acidul uric, prevenind pe aceasta cale formarea calculilor renali, pe baza de urati.
- In bolile renale, care evolueaza cu cresterea retentiei de apa, ca si in acelea cu retentie de substante azotate in sange (uree si acid uric), aceleasi sucuri prin actiunea lor diuretica impiedica acest inconvenient.
- Tot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe si de legume se influenteaza favorabil si evolutia insuficientei cardiace; totodata vitaminele si zaharurile naturale continute de fructe si unele zarzavaturi tonifica muschiul inimii, crescindu-i astfel puterea de contractie.
- Sucul de struguri poate acoperi 90-95 la suta din necesitatile de vitamina C ale organismului.
- Sucul de rosii este si el bogat in acid ascorbic, rspectiv in vitamina C, apoi in caroten, fier si potasiu. Acest suc stimuleaza secretiile digestive, motiv pentru care luat inainte de masa este aperitiv, ca si sucul de telina. Sucul de rosii reprezinta, in plus, o bautura reconfortanta, cu indicatii speciale in anemii si convalescenta.
- Sucul de varza alba reprezinta la randul sau un bogat rezervor de vitamina C, de derivati sulfurosi cu marcata activitate antimicrobiana, ca si de saruri. Contine, de asemenea un principiu activ cu actiune antitiroidiana, ca si un factor cicatrizant in ceea ce priveste ulcerele gastroduodenale.
- Sucul de morcovi impresioneaza prin calitatile mari de caroten, motiv pentru care se bucura de mare trecere in toate bolile tributare lipsei sau insuficientei de vitamina A din organism.
- Sucul de ridichi negre da rezultate excelente in colecistitele si angiocolitele cronice, mai ales insotite de constipatie, exercitind efecte benefice asupra peristatismului intestinal, ca si asupra musculaturii netede a canaliculelor biliare, usurind in felul acesta secretarea bilei.

Sucurile naturale de fructe trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de calitate:

- aspectul: lichid aproape limpede, cu culoarea apropiata de cea naturala

- gustul si mirosul: placute, specifice fructelor sau legumelor.

- nu trebuie sa prezinte semne de fermentare

- continutul de conservare (benzoat de sodiu) maxim 200 mg/l

- substanta solubila 8-10 grade refractrometrice

Sucurile concentrate se obtin din sucuri de fructe prin eliminarea unei parti din apa.

Acestea se consuma diluate su sifon sau apa minerale.

Sucul 100% se obtine din concentrat de suc la care se adauga apa, respectand proportia pe care aceasta a avut-o in suc inainte de evaporare.

Nu se adauga zahar sau alti indulcitori.

In acest fel, continutul de suc de fruct este 100%, produsul obtinut avand consistenta si compozitia sucului proaspat stors.

Nectarele de fructe sunt obtinute din fructe proaspete (caise, piersici mere) avand o consistenta mai vascoasa datorita pulpei de fructe continuta.

Se obtine din concentrat de suc la care se adauga zahar sau alti indulcitori si uneori pulpa de fruct.

Continutul de suc este de 25%-99%, in functie de fructul din compozitie.

De pilda, continutul de suc la nectarul de portocale, pere sau mere trebuie sa fie de 50%.

Au fost elaborate doua grupe de nectare cupajate cu miez si zahar : "Aroma verii" si "Tonus" din materie prima bogata in antociane (substante colorante) - visine, capsune si zmeura.
    Nectarele "Aroma verii" (de mere si pomusoare) sunt utile si nutritive datorita continutului sporit de macro si microelemente (K, Mg, P s. a.) vitamina A, B, B2, PP, C si aminoacizi.
    In nectarul "Tonus" (de coacaza neagra si sfecla) unul din componenti - sfecla, poseda caracteristice nutritive si curative valoroase.

Datorita combinarii reusite a componentilor, produsul isi pastreaza culoarea in timpul pastrarii.
    Nectarele sunt folositoare pentru copii bolnavi de rahitism si anemie.

SIROPURILE DE FRUCTE

Sunt produsele concentrate din fructe cu zahar.

Cele mai apreciate sorturi de siropuri sunt cele obtinute din fructe aromate: zmeura, fragi, portocale, lamaie, caise

Siropurile din legume se pregatesc in special din radacinoase.

De pilda, siropul de morcov cu multa lamiie este sanatos si agreat de copii.

Este mai gustos daca la final se amesteca si cu miere, iar zeama de morcovi este folosita impreuna cu cantitati egale de zeama de mere ori portocale.

Siropurile din fructe se pregatesc din zeama fructelor stoarse.

Siropurile limpezi si frumos colorate se obtin daca zeama este filtrata si amestecata cu sare de lamiie inainte de a fi pusa la fiert.

Siropurile de fructe care au peste 70% zahar se autoconserva.

Ele se pastreaza la rece, se consuma diluate cu sifon sau cu apa minerala.

Conditii de calitate:

- aspectul: lichid siropos, limpede

- culoarea trebuie sa fie apropiata de culoarea fructului

- gustul: dulce, placut

- concentratia se exprima in substanta uscata, solubila , masurata in grade refractrometrice, minimum 68

Termenul de valabilitate al siropului este de 6 luni.

CEAIURILE

Ceaiurile sunt bauturi care se obtin prin introducerea in apa a unor plante sau parti de plante-radacini, muguri, frunze, flori, seminte, fructe. 
  Amestecurile de plante sau parti de plante combinate in diferite proportii cu scopul de a obtine un anumit efect terapeutic se numesc ceaiuri medicinale.

Efectul binefacator al ceaiurilor este cunoscut din timpuri stravechi.

Decoctul sau infuzia de macesi (fruct) este recunoscut pentru continutul lui ridicat in vitamina C si caroten.

BAUTURILE RACORITOARE

Se obtin din sucuri naturale de fructe sau marcate de fructe, cu adaos de sirop de zahar, acid citric, coloranti alimentari si apa saturata cu dioxid de carbon sau din concentrat de suc, apa, zahar sau alti indulcitori; uneori se adauga si arome.

Continutul de suc de fruct este de maximum 25%.

Daca nectarul poate fi considerat o alternativa mai ieftina la sucurile 100%, bauturile racoritoare neacidulate din suc de fructe pot fi considerate o alternativa, plina de vitamine, la bauturile racoritoare carbogazoase.

Continutul de suc si valorile nutritive sunt specificate in mod obligatoriu pe ambalaj.

Aceste bauturi pot fi de doua feluri: carbogazoase si necarbogazoase.

Din sortiment fac parte: citronada, oranjada, limonada, Pepsi-cola, Coca-cola, Fanta etc.

Citronada se obtine din suc de lamaie, acid citric, apa potabila, zahar si macerat din coaja de lamaie.

Oranjada contine macerat de portocale, mandarine.

Pentru persoanele la care consumul de dulciuri este contraindicat cum sunt obezii, diabeticii, si cardiacii se recomanda regimuri hipocalorice sau bauturi racoritoare indulcite cu indulcitori sintetici.

Produsele racoritoare contin in general apa, zahar, suc de fructe, dioxid de carbon, acid citric, acid scorbic, benzoat de sodiu.

Bauturile racoritoare pe baza de extract de cola se obtin prin inlocuirea sucului de fructe cu extract de cola.

Extractul cola se obtine din fructul unor arbusti originali din Africa, America de Sud.

Nucile de cola contin alcaloizi, cofeina, teobromina, care au efect stimulativ asupra sistemului nervos si cardiac.

Brifcor este o bautira racoritoare apreciata pentru aroma placuta de fructe citrice, banane sau conifere.

COCA COLA

Coca-Cola are un nivel al pH-ului de 3-4, foarte acid.

Acest fapt este datorat, in mare parte, acidului fosforic (H PO ), care este de asemenea responsabil pentru producerea dependentei.

Experimente s-au facut, spre exemplu punerea unui dinte in Coca-Cola, in suc de portocale si in alte lichide.

Dupa cateva saptamani, s-a constatat ca s-a dizolvat partial in bautura, aceasta ducand la concluzii despre ce efect ar avea asupra intestinelor sensibile ale corpului.

Compania a raspuns acuzatiilor prin faptul ca atunci cand se bea, dintii nu sunt decat putin timp expusi acidului din lichid, iar saliva contine neutralizatori pentru acei acizi.

Un zvon a afirmat ca daca e consumat in exces, Coca-Cola poate duce chiar la moarte: nivelul ridicat al dioxidului de carbon din corp ar bloca calea oxigenului, astfel ducand la incetarea activitatii plamanilor, deci moarte, dar compania a negat aceste afirmatii.