CONSTIPATIA

CONSTIPATIA

Notiuni etiologice si clinice

Prin constipatie se intelege eliminarea intarziata a continutului intestinului gros,datorita intarzierii tranzitului sau insuficientei de evacuare a materiilor fecale.In general se vorbeste de constipatie cand tranzitul pana la evacuarea materiilor fecale dureaza mai mult de 40-48 de ore.Acest lucru se poate pune usor in evidenta prin explorarea radilogica cu bariu.Constipatia poate exista si cu evacuari zilnice atunci cand eliminarea este fractionala si insuficienta.Cantitatea zilnica a scunului este in rasport cu durata tranzitului.Asa cum se vede in tabelul 38,preluat dupa Burkitt si colaboratorii (1974),raportul este :

Fenomenele clinice locale si generale de insotire nu sunt prezentate in toate cazurile de constipatie .

Se deosebesc constipatii simptomatice,datorate unor tulburari ca deshidratarea (varsaturi,starile febrile) sau unor tulburari organice (stenoze cicatriceale, afectiuni genitale la femei,dolico-si megacolon etc.).

Regim alimentar in constipatie

Dieta se stabileste in functie de predominanta spasmului sau atoniei.

Cand predomina spasmul,vom administra alimente abundente,bogate in celuloza si susceptibile sa favorizeze fermentatia : painea neagra (lignina continuta in cereale creste volumul fecal) ;zarzavaturile,salata verde,legumele verzi(fierte sau crude,mai ales rase sunt foarte indicate) ;fructele proaspete sau uscate si apoi inmuiate(prunele,smochinele) sunt eficace prin bogatia lor in pectine,hemiceluloza foarte hidrofila,care se umfla cu apa si mareste efectul de balast ;pastele fainoase,zaharul,mierea.

Alimentele grase ,de asemenea, au actiune laxativa,provocand o descarcare biliara ;uleiul de masline este utilizat pur de catre unii autori(1-2 linguri de supa , pe nemancate) ; frisca,

smantana ( proaspata ), galbenusul de ou au actiune analoga,dar mai putin intensa.

Nu exista o diatetica univoca a constipatiei ;medicul nu trebuie numai sa precizeze ori de cate ori este posibil mecanismul acesteia,dar ,in acelasi timp trebuie sa studieze obiceiurile alimentare ale bolnavului,sa depisteze erorile comise frecvent,sa le corijeze,sa reechilibreze regimul,tinand cont de acest ansamblu de date.Dietetica aplicata fara nuantari,regimurile excesive si dogmatice nu sunt de recomandat.

Cand constipatia se complica cu o colita cronica,tratamentul este dificil,avnd in vedere faptul ca regimul de colita este opus celui de constipatie.

Se va da in general un regim de crutare ca :

-iaurt,branza de vaci,cas,urda,telemea desarata ;

-carne slaba de vaca,vitel,pui-preparata ca perisoare dietetice,fierte la aburi ;

-peste slab de rau,fiert,rasol sau in aspic ;

-ou preparat ca omleta dietetica,spuma de albus de ou cu zahar sau alte preparate ( sufleuri,

budinci ) ;

-grasimi sub forma de unt,margarina,ulei,frisca ;

-paine alba prajita ;

-fainoase cu lapte ( gris cu lapte,orez cul apte,fulgi de ovaz ), mamaliguta pripita, bine fiarta

-legume cu celuloza fina (morcovi, cartofi, sfecla coapta ) sub forma de piureuri, soteuri ,

sufleuri, salate ;

-fructe ca sucuri de fructe sau piureuri de fructe coapte fara samburi,budinci de fainoase

chiseluri cu sucuri de fructe,spume de albus batut ;

-sosuri preparate dietetic ;

-supe de carne slabe,supe de oase strecurate cu adaos de fainoase,supe cu zdrente de ou,

supe limpezi de legume sau supe creme de legume,acrite cu suc de lamaie ;

-condimentele numai sub forma de arome foarte fin tocate,vanilie,suc de lamaie.

Constipatiile atone provin dintr-o deficienta a tonusului muscular,intestinul lasandu-se destins anormal de catre bolul alimentar.In aceste situatii, indicatiile dietetice sunt diferite,uneori,cu totul opuse celor din constipatia spastica.Sediul de preferinta al acestei constipatii este pe partea dreapta ( ceco-ascendenta ).

In aceste conditii nu poate fi vorba de a mari volumul continutului colic,care ar destinde colonul cu peretii deja relaxati, ci de a stimula peristaltismul deficient.Volumul alimentelor va fi moderat,se vor evita vegetalele bogate in celuloza in favoarea celor cu celuloza fina (mor-covi,dovlecei.sfecla ) ; legumele se vor da fierte pentru a lasa putin reziduu in intestinul gros.

Se vor da de asemenea,alimente grase ( galbenus,frisca,ulei de masline ) si alte substante cu efect bun : cafeaua,laptele,apa rece,dimineata, pe nemancate.

In afara de regim se recomanda bai,masaje,gimnastica abdominbala,combaterea sedentarismului,practicarea sportului.

Rolul alimentatiei bogate in fibre ( celuloza ,s.a.) in prevenirea unor boli ale colonului ( intestinul gros).Sunt zeci de ani de cand alimentele bogate in celuloza au fost considerate substante de lest sau de balast,necesare in prevenirea si tratamentul constipatiei,ele actionand in mod esential prin masa lor.Astazi se intelege,prin tratamentul de  fibre ,tot acel ansamblu de reziduuri alimentare susceptibile de a fi transformate in parte,la nivelul intestinului,si care nu au numai rol de balast,ci si de acela de a influenta si de a actiona asupra mediului din jur.

Fibrele sunt de origine vegetala,iar din punct de vedere chimic se pot clasifica in :

A. Fibre de origine glucidica ( polizaharide sau poliozide ) care se impart in :

1.Celuloza

2. Hemiceluloza ;

3. Pectine ( substante amorfe ).

B. Fibre nepoliozidice, reprezentate in mod special prin lignina,dura si nedigestibila.

Se considera,in general,un consum mediu de fibre la populatile obisnuite si care mananca multe cereale si vegetale,variaza intre 16-28g/zi. Se estimeaza ca in Marea Britanie acest consum nu depaseste 4-8g/zi,iar in S.U.A. 8-11g.(1)

Sunt doua cauze majore care par a avea un rol important: cantitatea de fibre( resturi celulozice ) din alimentatie si cantitatea de grasimi.

Una dintre diferentele cele mai marcante intre regimurile alimentare occidentale,unde cancerul de colon este foarte rar,este bogatia alimentatiei populatiilor respective in fibre alimentare.In tarile cu nivel crescut de trai,scade in mod special cantitatea de alimente provenite din cereale.

Consumul de fructe si legume nu este suficient pentru a suplini absenta caliatativa a hemicelulozelor si pentozanilor proveniti din cereale.Aceste fibre au roluri multiple :

1) maresc volumul si greutatea materiilor fecale,diminuand astfel stagnarea in intestin a fecalelor prin accelerarea tranzitului ; scurtand durata de tranzit intestinal reduce posibilitatea productiei de toxine si de substante cancerigene de catre microorganismele existente la nivelul colonului.Contactul fecalelor cu mucoasa intestinala este mai mic,actiune bacteriilor pe saru-

rile biliar e este limitata,iar formarea de substante cu efect carcinogen din acestea este scazuta.

Astfel, in regimul sarac in fibra este accentuata degradarea,sub influenta bacteriilor anaerobe,a steroizilor biliari ( acidul colic ) acidul dezoxicolic,acidul litocolic ) si a esteroizilor in corpi asemanatori hidrocarburilor policiclice carcinogene (cum ar fi 20 metil colantrenul, s.a.).

Acesti produsi de degradare induc accelerarea formatiunilor tumorale.

2) fibrele functioneaza ca fizatori de toxine,ele avand o putere absorbanta ideala.sarurile si acizi biliari sunt fixati de lignina ,

3) fibrele au si rol nutritiv. Chiar si moleculele nedigerate au un rol pozitiv,prin faptul ca stimuleaza formarea unei microflore saprofite necesare si impiedica cresterea organismelor patogene.

Prin actiunea lor multipla,fibrele ofera o protectie asupra anumitor afectiuni ale colonului,cum ar fi cancerul de colon,diverticuloza,constipatia atona,si ,deasemenea,ameliorarea unor tulburari metabolice,cum ar fi cele din diabet,obezitatea,dislipemii.S-a observat ca exista un paralelism intre regimurile bogate in  fibrele  ,scaderea colesterolemiei si scaderea incidentei mortalitatii prin infarct miocardic.Occidentalizarea regimului alimentar la populatia africana este intovarasita ,o data cu scaderea fibrelor alimentare provenite din cereale,fructe si legume,de cresterea bolilor mentionate mai sus.

Exista si alte ipoteze in legatura cu frecventa acestor boli grave ale colonului la populatia occidentala,printre altele,cresterea grasimilor animale in alimentatie.

S-a observat ca frecventa cancerului de colon este intim legata de cresterea grasimilor in alimentatie.Cantitatea de grasimi alimentare determina concentratia de steroizi biliari in bolul fecal.

Regimul alimentar influenteaza compozitia florei bacteriene a colonului si determina conditii fiziologice in intestin. Bacteriile pot produce materii cancerigene plecand de la steroizii biliari.

In raport cu cantitatea de grasimi se dezvolta si microflora intestinala,care actioneaza asupra substratului formand substante cancerigene ;asa se explica frecventa cancerului de colon in paralel cu cresterea grasimilor alimentare in regim.