CERCETARE - MESAJELE ANTI-FUMAT SI TINERII DIN ROMANIA

Sociologie si Asistenta Sociala

CERCETARE

MESAJELE ANTI-FUMAT SI

TINERII DIN ROMANIA

Obiectivul prezentei cercetari constituie verificarea unei ipoteze referitoare la comportamentul fumatorilor in urma expunerii la un tip de mesaje anti-fumat, cu un continut specific. Fenomenul cercetat prin complexitatea si prin multitudinea de posibilitati de interpretare pe care le presupune a determinat utilizarea a doua tehnici complementare. Esantionul cercetarii este constituit din studenti, si este reprezentativ pentru populatia tanara a Romaniei. Rezultatele acestui studiu, pe langa faptul ca vor deschide noi orizonturi ale fenomenului, vor constitui si un nou fundament teoretic pentru viitoare investigatii interdisciplinare, tema fiind atat de interes sociologic, cat si de interes psihologic, medical sau juridic.

CUPRINS

☺ Introducere

☺ Obiectivele cercetarii

☺ Cadrul teoretic

▪ Paradigme

▪ Teorii

☺ Ipoteza

▪ Ipoteza generala

◦ ipotezele de lucru

◦ definirea nominala

◦ definirea operationala

☺ Metodologie

▪ Metode utilizate

▪ Tehnici si instrumente folosite

▪ Esantionare

▪ Analiza datelor

☺ Concluzii posibile

☺ Bibliografie

☺ Anexe

Introducere

Proiectul de fata vizeaza o cercetare referitoare la mesajele anti-fumat, tipul acestora si influenta pe care o au asupra fumatorilor, in special asupra celor tineri incadrati in invatamantul universitar romanesc. Am considerat acest studiu binevenit odata ce, cautand informatii care sa ne trimita la studii si cercetari in acest domeniu, am realizat ca nici unul dintre acestea nu s-a axat pe specificul mesajelor anti-tutun, pe calitatea acestora si pe relatia dintre gradul de particularizare a acestor mesaje si influenta pe care s-a scontat ca o vor avea. Mai exact, ne intererseaza cat de personale sunt mesajele aparute pe pachetele de tigari dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si adoptarea directivei care se refera la inscriptionarea pachetelor de tigari, in proportie de 75 %, cu mesaje care sa previna fumatul.

Ipoteza de la care pornim cercetarea este "Cu cat mesajele anti-fumat inscriptionate pe pachetele de tigari sunt mai directe si mai personale, cu atat numarul fumatorilor studenti din centrele universitare este mai mic."

Am considerat ca, pentru a vedea cat de eficiente / neeficiente sunt aceste campanii care iau forma unor mesaje cel mai indicat ar fi sa mergem direct la tinta acestora din urma, la fumator, si sa propunem o alta strategie de a verifica eficienta acestei "politici" de promovare a unui stil de viata sanatos. Gasim interesanta si curioasa evaluarea calitatii mesajelor (prin calitate intelegand capacitatea mesajului, gradul, masura, in care formularea acestui indemn scris ii influenteaza pe fumatori) deoarece aseasta ar determina o noua interpretare si poate chiar o noua ierarhizare a elementelor care stau la baza formularii acestor mesajer anti-fumat.

Pentru a cerceta aceasta tematica am considerat necesara o imbinare de tehnici de analiza, care ne poate ajuta sa obtinem o imagine mai clara si mai exhaustiva asupra problemei. De asemenea, aceasta combinare ofera posibilitatea de a intelege fenomenul prin prisma opiniilor subiectilor care, pentru noi nu constituie doar niste date statistice, asa cum am observat ca se intampla in majoritatea studiilor anterioare.

Am ales sa ne referim doar la populatia incadrata in invatamantul superior deoarece credem ca in cazul unei cercetari explorative e necesar ca dupa ce stabilim cum anume se prezinta problema sa avem timp sa proiectam solutii care sa fie aplicate in aceeasi populatie in care a s-a efectuat studiul fenomenului .

Cadrul Teoretic

Deoarece "cel mai practic lucru e o buna teorie" (Kurt Lewin) este foarte important sa incadram studiul proiectat intr-o teorie care sa ne permita orientarea dinamicii acestei cercetari intr-o directie care sa ne asigure continuitatea caracterului explorator al stiintei. Paradigma careia i se subordoneaza teoria in care incadram cercetarea de fata este cea behaviorista. Ne axam mai ales pe orizonturile Teoriei Stimul-Raspuns in expunerea fenomenului prin intermediul cercetarii.

Teoria Stimul-Raspuns, a carui principiu de baza a fost formulat de catre K. Deaux si L. S. Wrightsman in 1984, "accentueaza importanta stimulilor pentru schimbarea atitudinala"(apud S. Chelcea, 2006, p.159). Aceasta teorie explica schimbarea atitudinilor si a raspunsurilor comportamentale ale indivizilor subliniind rolul stimulilor in aparitia comportamentelor umane. Aceasta perspectiva il vede pe om, dupa expresia lui Serge Moscovici, ca pe o "masina de raspunsuri". Schematic, Teoria Stimul-Raspuns este reprezentata astfel: S => R, adica un stimul din societate actioneza si determina raspunsul pe care individul il va da. Tot in aceasta directie mentionam si teoria "simplei expuneri" (R. Zajonc, 1968, apud. S.Chelcea 2006, p.25) are se centreaza pe efectele expunerii de scurta durata la un stimul inconstant. Majoritatea reclamelor comerciale au la baza acest construct teoretic. Practic Teoria Stimul-Raspuns vine sa redefineasca ceea ce Zajonc a expus in 1968 si sa o diversifice marindu-i campul aplicabilitatii.

In bibliografia pe care am gasit-o pe aceasta tema majoritatea studiilor prezentate se axeaza pe aceleasi principii.

Obiectivele cercetarii

Demonstrarea relatiei de cauzalitate dintre continutul si specificul mesajelor anti-tutun inscriptionate pe pachetele de tigari si eficienta acestora.

Sensibilizarea populatiei consumatoare de tutun prin mesaje exprimate mai personal, care vizeaza direct fumatorii.

Importanta formularii mesajelor anti-fumat, tinandu-se cont de sugestiile exprimate de persoanele carora li se adreseaza.

Diferenta de receptare si de influenta pe care o au mesajele anti-tutun cu un continut specific asupra consumatorilor de vicii.

Ipoteza

Pentru a pastra o imagine de ansamblu asupra temei pe care se centreaza cercetarea noastra, am ales sa elaboram o ipoteza generala, teoretica, pe care ulterior sa o descompunem in doua ipoteze de lucru. Am recurs la aceasta modalitate deoarece in acest fel obiectivele cercetarii sunt mai clar enuntate si mai bine concretizate.

Ipoteza generala :

Cu cat mesajele anti-fumat inscriptionate pe pachetele de tigari sunt mai directe si mai personale, cu atat numarul fumatorilor studenti din centrele universitare este mai mic.

Ipotezele de lucru :

I₁ Cu cat mesajele anti-fumat inscriptionate pe pachetele de tigari sunt mai directe si mai personale, cu atat mai mare este atentia pe care o atrag asupra lor.

I₂ Daca gradul de atentionare al mesajelor anti-fumat inscriptionate pe pachetele de tigari este ridicat, atunci numarul studentilor din centrele universitare care renunta la fumat este mai mare.

Definirea nominala a termenilor

Consultand Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, (1998, Bucuresti, Editura Encilclopedica) am gasit urmatoarele sensuri:

Mesaj = 1. Apel oral sau scris (cu caracter oficial) adresat poporului, armatei etc. ; ( )

= 2. Insarcinare de a comunica ; ceea ce se comunica ;

Fumat Deprinderea, obiceiul de a fuma

Direct = 1. Care duce la tinta, de-a dreptul, fara ocol, drept

= 2. Care se face, are loc, fara intermediari, fara ascunzisuri, fatis, nemijlocit;

Vorbire directa sau stil direct = Procedeu sintactic si stilistic de redare fidela a spuselor sau gandurilor cuiva.

Personal = Care apartine unei anumite persoane, privitor la o anumita persoana, care este specific, caracteristic pentru o persoana, individual, propriu;

Student = Persoana care urmeaza cursurile unei universitati sau ale unui institut de invatamant superior.

Centru universitar = localitate in care exista institutii de invatamant superior.

Atentie = 1. Insusire care consta in orientarea si in concentrarea activitatii psihice intr-o anumita directie.

= 2. Interes, grija, preocupare speciala a cuiva pentru ceva.

In atentia cuiva = reclamand luarea-aminte speciala a cuiva.

A da (sau a acorda) atentie (unei probleme) = a considera ca important

Atentionare = 1. A face sa-si concentreze atentia (asupra a ceva sau a cuiva).

= 2. A face in prealabil atent asupra consecintelor unei actiuni; a preveni; a preintampina; a avertiza.

Definirea operationala a termenilor

Prin expresia "mesaje directe si personale" ne referim la caracteristica mesajului de a fi clar si orientat catre un subiect anume, concret, perceput nu ca si component al unei multimi, ci ca o entitate individuala. In cercetarea noastra, acest indicator este reflectat in intrebarea 5, "Pe o scala de la 1 la 5 , unde 1 = deloc, iar 5 = foarte mare, ce influenta au mesajele anti-fumat inscriptionate pe pachetele de tigari, asupra dumneavoastra ?"

Indicatorul continut in sintagma "atragerea atentiei" a fost utilizat cu sensul denotativ indicat de DEX, pentru a defini procesul prin care mesajele anti-fumat se intiparesc in memoria studentilor fumatori, gradul de reactivitate al acestei informatii stocate, eficienta si efectele acestei interiorizari a informatiei. In chestionarul atasat proiectului, ce-a de-a sasea intrebare constituie reflectarea acestui indicator: "Exista vreun mesaj dintre cele inscriptionate pe pachetele de tigari pe care l-ati retinut?".

METODOLOGIA CERCETARII

Deoarece in construirea unei cercetari stiintifice, etapa elaborarii metodologiei constituie nucleul proiectului, acestui capitol i-am acordat spatiu vast si . Astfel, in urma consultarii unei bibliografii referitoare la aceasta tematica si a analizarii variantelor adecvate cercetarii noastre, am recurs la selectarea si combinarea diferitelor metode si tehnici de cercetare.

Tipul cercetarii pe care o proiectam este unul transversal, metoda-ancheta -este cvasi-experimentala si statistica, iar ca si tehnici am recurs la imbinarea a doua tipuri, si anume focus-grup si chestionar. Pentru o perspectiva mai cuprinzatoare, am apelat si la studiul unui document oficial, Anuarul Statistic al Romaniei, 2006, de unde am extras date referitoare la populatia de esantionat.

Ancheta este "o metoda de culegere si analiza a datelor, obtinuta prin raspunsurile la intrebarile dintr-un chestionar sau interviu". Din aceasta definitie rezulta ca pentru a colecta datele necesare cercetarii, vom recurge la tehnica chestionarului si cea a interviului, mai exact focus-grupul.

Chestionarul, definit ca fiind "o tehnica si, corespunzator, un instrument de investigare constand intr-un ansamblu de intrebari scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate logic si psihologic, care, prin administrarea de catre operator de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris ", ( 1 ) constituie una dintre caile de colectare a datelor, alaturi de focus-grup.

Prin focus-grup intelegem "o tehnica de colectare a datelor prin interactiunea dintre membrii grupului, referitoare la o problema stabilita de catre cercetator." ( 2 )

Pentru ca obiectivele cercetarii noastre sa fie atinse, am recurs la abordarea cantitativa a colectarii si analizarii datelor; astfel, se explica folosirea chestionarului. Ca sa ne asiguram de eficienta cercetarii cantitative, a priori vom recurge la utilizarea tehnicii focus-grup care, prin abordarea calitativa ne-ar ajuta sa ne orientam, ghidam si sa adaptam la realitatile sociale din centrele universitare.

In cele patru centre universitare in care va avea loc cercetarea noastra, Bucuresti, Iasi, Cluj si Timisoara, vor fi mobilizati cate un moderator. Fiecare dintre ei, in aceeasi zi, la aceeasi ora, va organiza un focus-grup pe aceeasi tematica (vezi anexa 2), testand acelasi chestionar (vezi anexa 1). Concluziile rezultate din focus-grup vor fi centralizate in decursul aceleasi zile si analizate in vederea eventualelor modificari si adaptari a chestionarului. Cei patru moderatori de focus-grup vor fi recrutati din randul studentilor din ani terminali de la Facultatile de Sociologie, din fiecare dintre centrele universitare selectionate. Ulterior, acestia vor participa la un training care sa ii initieze si sa le formeze abilitatile necesare moderarii unui focus-grup. Alaturi de ei vor participa la training studentii care vor fi recrutati din aceleasi facultati pentru postul de operator de ancheta. Trainingul se desfasura pe tema aplicarii metodelor si tehnicilor de colectare si analiza a datelor. Salile in care se vor desfasura focus-grup-urile, vor fi oferite de catre universitati pe baza unui contract de inchiriere. Mentionam ca in selectarea acestora se va tine cont de ambianta si de mobilierul de care dispun, urmand ca pentru crearea unei atmosfere propice desfasurarii focus-grup-ului, moderatorii sa aplice informatiile pe care le-au dobandit pe parcursul training-ului. Participantii la focus-grup vor fi recrutati prin intermediul unor afise postate pe avizierul universitatilor, unicul criteriu fiind incadrarea in institutiile de invatamant superior din respectivul centru universitar. La focus-grup vor participa cinci studenti fumatori si la nivelul intregului esantion se va incerca echilibrarea pe sexe. Pentru a motiva participarea activa la discutii, mai exact discutii frontale, vom recompensa subiectii la sfarsitul focus-grup-ului.

"Focus-grup-urile sunt utilizate cel mai adesea in conexiune cu alte metode si tehnici, in special cu ancheta pe baza de chestionar []. Strategia combinarii focus-grup-urilor cu ancheta are avantajul de a identifica tipurile de experiente, pentru ca apoi sa se treaca la anchetarea unui numar mare de persoane." (      1 )

Dupa cum am mentionat mai sus, cea de-a doua tehnica utilizata in colectarea datelor este chestionarul. Data fiind tematica cercetarii, am optat pentru chestionarul de opinie, pentru ca acesta este cel care ne permite sa studiem atitudini, motivatia si interesele, adica trairile subiective ale persoanelor esantionate (pag. 217). ( 2 ) Deoarece colectam date referitoare la o singura tema, chestionarul nostru este unul special si nu unul omnibus. Chestionarul este alcatuit din 9 intrebari, fiecare dintre acestea exprimand un indicator. Pentru o mai buna acuratete si precizie a raspunsurilor am introdus si cateva intrebari filtru(vezi anexa1, intrebarile 3 si 4). Alternanta intrebarilor deschise cu cele inchise asigura o dinamica procesului de completare a chestionarului, diminuand caracterul monoton pe care chestionarele uniforme le pot genera.

Dupa cum am mentionat mai sus, operatorii de ancheta, instruiti fiind, vor aplica chestionarele in locatiile care le-au fost sugerate in cadrul trainingului. Motivul pentru care am considerat mai eficienta aplicarea chestionarelor de catre operatorii de ancheta este cel prezentat in MTCS: "folosirea operatorilor de ancheta, chiar daca ridica costurile investigatiei, asigura reprezentativitatea esantionului, poate lamuri intelesul intrebarilor [ ]."

Deoarece tema abordata necesita indicatori care sa ne prezinte influenta fenomenului studiat asupra subiectilor am optat pentru cuantificarea raspunsului cu ajutorul scalei ordinale de tip Likert. Acestea "sunt usor de construit si de interpretat. Sunt flexibile, in sensul ca cercetatorul are libertatea de a include mai multi sau mai putini itemi" (Chelcea, 2004, 347). Datorita acestor avantaje pe care le ofera scalarile de tip Likert am avut posibilitatea de a ordona mai sugestiv variantele de raspuns ceea ce a conferit o reprezentativitate mai mare diversitatii raspunsurilor oferite de subiecti. Astfel in chestionarul atasat in Anexe la intrebarile 4b si 5 am utilizat scale de la 1 la 7, respectiv 1-5.

Pentru a aplica eficient aceste tehnici de colectare a datelor este nevoie de selectarea unui esantion pe baza unui proces de esantionare potrivit tipului si temei noastre de cercetare. Asadar, in continuare vom face o succinta prezentare a modului in care ne vom alege partea populatiei pe care vom aplica chestionarul si vom incerca sa explicaam cum anume vom aplica aceste tehnici. In primul rand trebuie sa precizam ca populatia noastra constituie studentii din centrele universitare romanesti, prin urmare, esantionul va fi extras din aceasta categorie. Am recurs la plasarea cercetarii in cele mai mari patru centre universitare din Romania, Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara, deoarece, pe langa faptul ca traditia universitatilor din aceste centre este mai mare, si, deci, asta le face mai relevante pentru sintagma " studenti din centre universitare", acestea, datorita plasarii geografice pe care o au, asigura o perspectiva mai generala si mai reprezentativa la nivel national. Consultand Anuarul Statistic al Romaniei 2006 am aflat ca numarul total al studentilor inscrisi la universitatile din cele patru orase / judete este de 425.374 ( Bucuresti - 253.247, Cluj-Napoca - 65.691, Iasi - 60.686, Timisoara - 45.750 ). Astfel proportia care ne asigura reprezentativitate la nivel national este de 59,53 % - Bucuresti, 15,44 % Cluj-Napoca, 14,2 % Iasi, 10,75 % Timisoara. Din aceeasi sursa am extras si distributia pe sexe a studentilor, astfel avem: Bucuresti - 56,08% femei la 43,92% barbati; Cluj-Napoca - 56,9% femei la 43,10% barbati; Iasi - 57,12 % femei la 42,88% barbati; Timisoara - 52,8% femei la 47,20% barbati. Esantionul pe care l-am extras este format de 200 de studenti din toate cele patru centre univesitare. Pe baza proportiilor prezentate mai sus am calculat, utilizand Regula de 3 Simpla, numarul de subiecti carora trebuie sa le aplicam chestionarele.

Tabelul T.1 ilustreaza distributia

Distibutia pe sexe a subiectilor

Tipul esantionarii ales in urma consultarii bibliografiei din domeniu (Dumitru, Sandu, 1992; Marginean, Ioan, 2004) este cel al esantionarii simple aleatoare. Am considerat acest tip ca fiind cel mai potrivit deoarece asigura fiecarui subiect sansa egala de a fi inclus si este o alegere nepartinitoare. Esantionarea simpla aleatoare constituie un tip de esantionare probabilista si presupune alegerea din totalul unitatilor a unui numar prestabilit folosind un procedeu de tip loterie (Dumitru, pp. 190-191). Aplicata, aceasta metoda va consta in stabilirea unui pas pe baza caruia se vor alege imobilele (caminele studentesti din respectivele centre universitare, a caror adrese vor fi obtinute din bazele de date ale institutiilor de invatamant superior) in care se va efectua chestionarea (vezi Anexa nr. ).

Analiza datelor

Datele statistice obtinute din chestionarele completate vor fi centralizate si prelucrate cu ajutorul programelor de analiza statistica. Ulterior aceste informatii vor fi introduse intr-o baza de date pentru a fi accesibile opiniei publice. Acest lucru ar determina ulterioare retestari ale ipotezelor si a validitatii concluziilor de catre specialistii interesati

Concluzii posibile

Tinand cont de faptul ca este un proiect de cercetare explorator, indiferent de concluziile la care vom ajunge, acestea vor constitui un indicator nou pentru abordari ulterioare ale fenomenului.

Printre finalitatile posibile ale cercetarii noastre ar fi descoperirea unor importante aspecte (neglijate pana acum) ale relatiei dintre continutul specific al mesajelor anti-tutun si eficienta pe care o au acestea asupra consumatorilor de tutun.

Un alt aspect evidentiat de cercetarea noastra ar fi importanta selectionarii echipei de specialisti, urmarindu-se acoperirea unui spectru cat mai larg de domenii, care se preocupa de fenomenul fumatului si de efectele lui.

Iar printre finalitatile practice ale proiectului s-ar regasi formularea unor viitoare mesaje anti-fumat determinate de parerile si sugestiile fumatorilor, lucru care ar asigura o eficienta verificata a priori.

Aparitia acestui studiu, verificarea ipotezelor si consecintele pe care acesta le determina vor constitui o baza teoretica pentru noi abordari ale fenomenului fumatului, nu doar din perspectiva sociologica, ci si psihologica, poate chiar medicala, juridica etc., asadar o abordare interdisciplinara care va sta la baza unei abordari exhaustive .

ANEXE

ANEXA 1

CHESTIONAR

1. De cati ani fumati ?

 sub 1 an

 1 - 5 ani

 peste 5 ani

2. Cate tigari ati fumat in ultima saptamana ?

 mai putin de 20 buc.       intre 50 - 80 buc.

 intre 20 - 50 buc.       peste 80 buc.

3. Ati avut momente in care ati incercat sa va lasati de fumat ?

 Da       Nu

3a. Daca da, de cate ori ati avut aceasta tentativa ?

 o data       peste 5 ori

 2 - 5 ori       nu-mi amintesc

3b. Cine / Ce v-a motivat sa incercati sa renuntati la fumat ?

4. Cunoasteti sau ati auzit de campanii sociale anti-fumat ?

 Da       Nu

4a. Daca da, cum le-ati caracteriza ?

4b. Pe o scala de la 1 la 7 (unde 1 = Deloc si 7 = Foarte tare), cat de tare v-au influentat aceste campanii ?

Deloc      Foarte tare

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

5. Pe o scala de la 1 la 5 (unde 1 = Deloc si 5 = Foarte mare), ce influenta au mesajele anti-fumat inscriptionate pe pachetele de tigari asupra Dvs. ?

Deloc      Foarte tare

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

6. Exista vreun mesaj dintre cele mentionate pe pachetele de tigari pe care l-ati retinut ?

 Da, care?

 Nu

7. Considerati ca, daca mesajele anti-fumat (inscriptionate pe pachetele de tigari) ar avea un caracter mai personal si mai direct, v-ar influenta mai mult ?

 Da       Nu

8. Daca ar fi sa sugerati o varianta de mesaj anti-fumat (care sa fie inscriptionat pe pachetele de tigari), cum ar suna acesta ?

9. Considerati ca se poate renunta la mesajele anti-fumat inscriptionate pe pachetele de tigari ?

 Da       Nu

ANEXA 2

PLAN DE SUSTINERE A FOCUS-GRUPULUI

☺ Tema generala

○ Sudentii si fumatul

☺ Teme derivate

○ Rolul societatii in viata fumatorului

○ Influenta publicitatii asupra consumului de tutun

○ Legislatia si fumatorii

○ Fumatul - mijloc de socializare

○ Campaniile anti-fumat

○ Importanta si specificul continutului mesajelor anti-fumat inscriptionate pe pachetele de tigari

☺ Intrebari recomandate pentru discutii

1. Ce inseamna sa fii fumator?

2. Care credeti ca sunt cauzele care ii determina pe studenti sa fumeze?

3. Fumatul - nevoie sau trend?

ANEXA 3

Fisa de observatie

a desfasurarii focus-grupului

1. Spatiul in care are loc focus-grupul este caracterizat prin:

DA NU ASA SI-ASA

● confort termic

● dotare corespunzatoare □ □

● dimensiuni reduse □ □

● poluare fonica □ □

2. Moderatorul este:

DA NU ASA SI-ASA

● expeditiv

● autoritar

● calm      □ □

● diplomat

● subiectiv

● plictisit      □ □

● agitat      □ □

● molatic

● obosit       □ □

● monopolizator

3. Discutiile purtate pe parcursul focus-grup-ului sunt caracterizate prin:

DA NU ASA SI-ASA

● ciocniri intre subiecti □ □

● omogenitate in pareri

● neimplicare

● devieri de la subiect □ □

● productivitate

● limitare in abordari □ □

4. Va invitam sa va expuneti impresiile referitoare la modul in care a decurs focus-grup-ul in spatiul de mai jos:

ANEXA 4

GHIDUL OPERATORULUI

Instructiuni de operare pentru aplicarea chestionarelor

Este esential ca inainte de a aplica chestionarul sa va asigurati ca respondentul este fumator.