Serviciile sociale

Serviciile sociale

Serviciile sociale, in sensul legii reprezinta ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea depasirii unor situatii de dificultate, pentru prezervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale si promovarea incluziunii sociale.

F Serviciile sociale sunt asigurate de catre autoritatile administratiei publice locale

Serviciile sociale sunt asigurate de catre autoritatile administratiei publice locale, precum si de persoane fizice sau persoane juridice publice ori private, in conditiile prevazute de prezenta ordonanta.

In realizarea serviciilor sociale, principalele atributii si responsabilitati ale Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, precum si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale cu competente in domeniu sunt urmatoarele: a) intocmesc si adopta metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale; b) asigura cuprinderea profesiilor specifice din domeniul asistentei sociale in Nomenclatorul privind Clasificarea ocupatiilor din Romania, asigurand in acelasi timp si completarea ulterioara a noilor profesii aparute in sistemul de asistenta sociala; c) stabilesc procedurile de evaluare, monitorizare si control al serviciilor sociale; d) asigura prin programe finantarea serviciilor sociale de la bugetul de stat; e) elaboreaza si aproba criteriile obligatorii de organizare si functionare a institutiilor specializate de asistenta sociala; f) elaboreaza si aproba modelele contractelor de acordare a serviciilor sociale; g) elaboreaza si aproba standardele obligatorii de calitate la care se acorda serviciile sociale; h) exercita controlul acordarii serviciilor sociale; i) gestionarea activa a procedurilor de conlucrare cu celelalte servicii, cum ar fi cele educationale, medicale, de locuire, ocupare si altele asemenea.

F Principii

In realizarea serviciilor sociale, principalele atributii si responsabilitati ale autoritatilor administratiei publice locale sunt urmatoarele: a) organizeaza, finanteaza si sustin tehnic serviciile sociale acordate la nivelul unitatii administrativ-teritoriale; b) asigura transferul de competente si resursele financiare necesare functionarii serviciilor sociale organizate la nivelul unitatii administrativ-teritoriale; c) promoveaza parteneriate cu alti furnizori de servicii sociale; d) controleaza din punct de vedere tehnic si financiar serviciile sociale acordate la nivelul unitatii administrativ-teritoriale; e) orice alte atributii prevazute de reglementarile legale in vigoare.

Principiile care stau la baza acordarii serviciilor sociale sunt: a) respectarea individualitatii fiecarei persoane; b) respectarea libertatii de a alege serviciul social in functie de nevoia sociala; c) asigurarea accesului la servicii sociale in conditii de tratament egal prin excluderea privilegiilor si eliminarea oricarei forme de discriminare; d) asigurarea de servicii de calitate, accesibile, flexibile, adaptate nevoilor sociale, la acest principiu s-a adaugat si egalitatea de sanse si nediscriminarea la accesul de servicii sociale si in furnizarea serviciilor sociale; e) asigurarea drepturilor si a sigurantei beneficiarilor, protejand in acelasi timp si interesele acestora, dar si pe cele colective ale comunitatii; f) asigurarea accesului la informatiile privind drepturile fundamentale, masurile legale de protectie, precum si posibilitatea de contestare a deciziei de acordare a unor servicii sociale; g) respectarea vietii intime a persoanei; h) respectarea confidentialitatii; i) dezvoltarea parteneriatului dintre partile implicate in procesul de acordare a serviciilor sociale si beneficiarii acestora.

In functie de complexitatea situatiei, serviciile sociale pot fi furnizate in sistem integrat, prin asocierea lor cu serviciile medicale, educationale, de locuinte si de ocupare in munca.

Serviciile sociale se organizeaza la nivel comunitar, in functie de nevoile identificate, de numarul potentialilor beneficiari, de complexitatea situatiilor de dificultate si de gradul de risc social. Serviciile sociale pot fi servicii de asistenta sociala si servicii de ingrijire social-medicala. Serviciile de asistenta sociala sunt servicii cu caracter primar si servicii specializate. Serviciile cu caracter primar au drept scop prevenirea sau limitarea unor situatii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune sociala.

F Servicii

Serviciile pot fi urmatoarele: a) identificarea nevoilor individuale si de grup, precum si a principalelor categorii de beneficiari de servicii sociale; b) informarea asupra situatiilor de risc, precum si asupra drepturilor sociale ale persoanei; c) masuri educative si de supraveghere destinate prevenirii comportamentelor deviante; d) consiliere pentru persoane varstnice, persoane cu handicap, persoane cu patologie cronica, persoane dependente de consumul de alcool, droguri sau alte substante toxice, persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, pentru familiile acestora, precum si pentru alte persoane din grupul social cu care s-au aflat in contact permanent sau incidental; e) consiliere pentru persoanele si familiile care adopta copii sau care au minori in plasament ori incredintare; f) consiliere pentru tineri care parasesc institutiile pentru protectia copilului; g) consiliere si sustinere pentru persoanele neglijate, abuzate, victime ale violentei in familie ori ale traficului de persoane; h) sprijin material si financiar acordat persoanelor si familiilor cu venituri insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime, prevazute de ansamblul dispozitiilor legale in vigoare; i) masuri de urgenta pentru urmatoarele persoane: fara adapost, victime ale traficului de persoane, ale violentei in familie, precum si pentru orice persoana aflata in dificultate; j) orice alte masuri de protectie sociala.

Serviciile specializate au drept scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoie sociala.

Serviciile, precum si institutiile care le acorda au drept obiectiv: a) gazduirea, ingrijirea, recuperarea, reabilitarea si reinsertia sociala a persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, bolnavilor cronici, persoanelor dependente de alcool sau de droguri, persoanelor victime ale violentei in familie sau ale traficului de persoane; b) suport si asistenta pentru copiii si familiile in dificultate; c) gazduirea si educatia speciala pentru copiii sau tinerii cu handicap sau care prezinta dificultati de adaptare; d) gazduirea tinerilor care parasesc sistemul de protectie a copilului pe o perioada determinata, in conformitate cu legislatia in vigoare; e) insertia sociala si profesionala a tinerilor care parasesc sistemul de protectie a copilului; f) gazduirea pe perioada determinata a persoanelor fara adapost; g) asistenta si suport pentru asigurarea unei vieti autonome si active persoanelor de varsta a treia, precum si servicii de ingrijire acordate varstnicilor aflati intr-o situatie de dependenta; h) acordarea de masuri de suport pentru integrarea in munca, altele decat cele prevazute de Codul muncii, inclusiv atelierele protejate; i) acordarea de masuri de readaptare, de preorientare si de reeducare profesionala stabilite prin legislatia in vigoare; j) primirea si ingrijirea in situatii de urgenta, cu sau fara gazduire, acordarea de sprijin sau acompaniament social, adaptarea la o viata activa sau insertia sociala si profesionala a persoanelor sau familiilor in dificultate ori in situatii de risc; k) actiuni de identificare, ajutor, sustinere, formare sau informare, consiliere, expertiza ori coordonare in vederea prevenirii oricarei forme de dependenta; l) activitati, masuri si servicii sociale tip pilot; m) orice alte masuri de interventie sociala.

F Persoane care beneficiaza de ingrijire

Serviciile de ingrijire social-medicala reprezinta un complex de activitati care se acorda in cadrul unui sistem social si medical integrat si au drept scop principal mentinerea autonomiei persoanei, precum si prevenirea agravarii situatiei de dependenta. Serviciile de ingrijire social-medicala sunt acordate persoanelor care, datorita unor afectiuni fizice, psihice, mentale sau senzoriale, se gasesc in imposibilitatea de a realiza activitatile curente de viata sau care se afla in faza terminala a unei boli incurabile.

Principalele categorii de persoane carora li se adreseaza serviciile de ingrijire social-medicala sunt persoanele varstnice, persoanele cu handicap, bolnavii cronici, persoanele care sufera de boli incurabile si care necesita o gama larga de servicii sociale, cum ar fi servicii de ingrijire, asistenta, tratament, recuperare functionala, reabilitare si insertie sociala.

Criteriile de internare si de acordare a asistentei medicale se stabilesc prin Hotarare a Guvernului.

Serviciile de ingrijire social-medicala pot fi clasificate in urmatoarele categorii: a) servicii de baza: ajutor pentru igiena corporala, imbracare si dezbracare, igiena eliminarilor, hranire si hidratare, transfer si mobilizare, deplasare in interior, comunicare; b) servicii de suport: ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia, efectuarea de cumparaturi, activitati de menaj, insotirea in mijloacele de transport, facilitarea deplasarii in exterior, companie, activitati de administrare si gestionare, activitati de petrecere a timpului liber; c) servicii de ingrijiri medicale; d) servicii de recuperare si reabilitare, conexe domeniului medical si social: kinetoterapie, fizioterapie, terapie ocupationala, psihoterapie, psiho-pedagogie, logopedie, podologie si altele asemenea; e) servicii de reabilitare si adaptare a ambientului: mici amenajari, reparatii si altele asemenea.

Furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fizice sau juridice, publice ori private, dupa cum urmeaza: a) serviciul public de asistenta sociala la nivel judetean si local; b) alte servicii publice specializate la nivel judetean sau local; c) unitati de asistenta medico-sociala; d) institutii publice care dezvolta compartimente de asistenta sociala specializate; e) asociatii si fundatii, cultele religioase si orice alte forme organizate ale societatii civile; f) persoane fizice autorizate in conditiile legii; g) filiale si sucursale ale asociatiilor si fundatiilor internationale recunoscute in conformitate cu legislatia in vigoare; h) organizatii internationale de profil.

Furnizorii de servicii sociale pot organiza si acorda servicii sociale numai daca sunt acreditati in conditiile legii. Metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

Incarcare text

Furnizorii de servicii sociale, prevazuti la art. 11 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 515/2003, se acrediteaza conform Metodologiei din 25 iunie 2004 de acreditare a furnizorilor de servicii sociale

In vederea acreditarii furnizorilor, in termen de 3 luni de la publicarea prezentei hotarari, se infiinteaza comisia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, denumita in continuare comisie de acreditare.

Comisia de acreditare este formata din 9-11 membri, dupa cum urmeaza: a) directorul executiv al directiei pentru dialog, familie si solidaritate sociala judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, denumita in continuare directie teritoriala; b) directorul executiv adjunct pentru asistenta sociala al directiei teritoriale; c) un reprezentant al consiliului judetean; d) un reprezentant al directiei judetene de sanatate publica; e) un reprezentant al inspectoratului scolar judetean; f) un reprezentant al serviciului public de asistenta sociala judetean; g) un reprezentant al serviciului public specializat pentru protectia copilului; h) un reprezentant al unui serviciu public de asistenta sociala local; i) 1-3 reprezentanti ai furnizorilor privati acreditati, desemnati de organizatiile societatii civile din domeniul serviciilor sociale;

Presedintele comisiei de acreditare este directorul executiv al directiei teritoriale. In situatia in care acesta nu poate fi prezent la sedinta, lucrarile comisiei de acreditare sunt prezidate de directorul executiv adjunct pentru asistenta sociala al directiei teritoriale.

Mandatul membrilor comisiei de acreditare este de un an si poate fi reinnoit. Calitatea de membru inceteaza in urmatoarele situatii: a) la expirarea mandatului; b) in caz de deces; c) in caz de revocare de catre institutia sau organizatia care l-a desemnat.

Comisia de acreditare se intruneste o data pe luna sau ori de cate ori este necesar si isi desfasoara lucrarile in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor.

In situatii de urgenta lucrarile se pot desfasura in prezenta a minimum 5 membri, cu conditia ca presedintele si directorul executiv adjunct cu probleme de asistenta sociala sa fie prezenti. Hotararile se iau cu majoritatea simpla a voturilor membrilor prezenti. La lucrarile comisiei de acreditare pot fi invitati, in calitate de observatori, doi reprezentanti ai beneficiarilor de servicii sociale.

Activitatea executiva si de secretariat a comisiei de acreditare este asigurata de directiile teritoriale. Pentru realizarea activitatilor prevazute, directorul executiv al directiei teritoriale va desemna mai multe persoane, dintre care cel putin 2 asistenti sociali.

Pentru intrunirea comisiei de acreditare, directorul executiv al directiei teritoriale, prin secretariatul tehnic, convoaca institutiile publice si organizatiile societatii civile, prevazute la art. 3 alin. 1 lit. c-i, cu cel putin 5 zile inainte de data sedintei de acreditare.

F Conditii

O data cu convocarea prevazuta, se transmite si o copie de pe documentatia depusa de furnizorii care solicita acreditarea.

Persoanele desemnate in conditiile legii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) nu sunt sot/sotie si nu se afla in raport de rudenie pana la gradul III inclusiv cu persoane din conducerea furnizorului care solicita acreditarea;

b) nu se afla in relatii cu caracter patrimonial cu furnizorul.

Nu pot participa la sedinta de acreditare in calitate de membru al comisiei de acreditare reprezentanti ai furnizorului care se acrediteaza.

Acreditarea se acorda gratuit, la cererea furnizorului. In situatia in care serviciile sociale sunt furnizate de filiale sau alte entitati cu personalitate juridica, cererea de acreditare poate fi formulata direct de catre acestea.

Cererea de acreditare se depune direct sau prin posta, cu confirmare de primire, la secretariatul tehnic al comisiei de acreditare in a carei raza isi are sediul furnizorul.

Procedura de acreditare se declanseaza la data depunerii si inregistrarii cererii de acreditare intr-un registru special de evidenta a cererilor de acreditare.

In cazul in care se constata neregularitati ale documentatiei depuse, secretariatul tehnic comunica acest fapt furnizorului care a solicitat acreditarea, in termen de 5 zile de la data inregistrarii cererii. Furnizorul are posibilitatea de a remedia neregularitatile in termen de 30 de zile de la data primirii notificarii.

Dosarele de acreditare care sunt complete sunt analizate de catre comisia de acreditare. Comisia de acreditare verifica indeplinirea conditiilor de acreditare. Daca se constata ca aceste conditii nu sunt indeplinite, furnizorul este notificat in termen de 5 zile de la data constatarii.

Furnizorul are posibilitatea sa demonstreze cu acte ca indeplineste criteriile de eligibilitate in termen de 30 de zile de la data notificarii.

Secretariatul tehnic al comisiei de acreditare verifica exactitatea situatiei de fapt descrise de furnizor in dosarul de acreditare si intocmeste un raport de evaluare, pe care il inainteaza comisiei de acreditare.

In cazul furnizorilor care isi desfasoara activitatea in mai multe judete, la intocmirea raportului de evaluare, secretariatul tehnic poate solicita informatii de la secretariatele tehnice din judetele respective.

Fiecare membru al comisiei de acreditare verifica, inainte de sedinta, in mod independent, daca sunt indeplinite conditiile de acreditare prin analiza documentatiei transmise conform prevederilor art. 6 alin. 2 si, atunci cand considera necesar, prin confruntarea aspectelor descrise in documente cu situatia de fapt.

Comisia de acreditare intrunita la convocarea presedintelui acesteia solutioneaza cererea de acreditare in termen de maximum 45 de zile de la data inregistrarii acesteia sau, dupa caz, de la data remedierii neregularitatilor constatate, potrivit legii. Comisia de acreditare, in baza analizei prevazute si a raportului de evaluare, decide acordarea sau neacordarea acreditarii. Decizia de neacordare a acreditarii este obligatoriu motivata.

Decizia se intocmeste in doua exemplare si se semneaza de catre toti membrii comisiei de acreditare. si se inregistreaza in registrul special de evidenta a cererilor de acreditare.

In baza deciziei de acordare a acreditarii, secretariatul tehnic completeaza, in termen de cel mult 5 zile, certificatul de acreditare. Acesta se inregistreaza in rubrica corespunzatoare din registrul prevazut de lege.

F Certificatul de acreditare

Certificatul de acreditare se identifica prin numar, serie si data eliberarii. In cazul pierderii, sustragerii sau deteriorarii certificatului de acreditare, secretariatul tehnic poate elibera un duplicat la solicitarea furnizorului.

Secretariatul tehnic transmite furnizorului care a solicitat acreditarea un exemplar al deciziei comisiei de acreditare si, daca este cazul, certificatul de acreditare, in termen de 10 zile de la emiterea deciziei.

Decizia comisiei de acreditare poate fi contestata de furnizor, in termen de 30 de zile de la data comunicarii, la Comisia Superioara de Acreditare, denumita in continuare Comisia superioara, organ ierarhic superior care coordoneaza activitatea comisiilor de acreditare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

Comisia superioara se infiinteaza si functioneaza in cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Aceasta este formata din 11-13 membri, dupa cum urmeaza:

a) coordonatorul departamentului de asistenta sociala si politici familiale din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, care indeplineste si functia de presedinte;

b) cate un reprezentant al Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, Agentiei Nationale pentru ocuparea Fortei de Munca, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Sanatatii, Ministerului Educatiei si Cercetarii, desemnat de coordonatorul institutiei respective;

c) eprezentanti ai furnizorilor privati acreditati, desemnati de organizatiile societatii civile din domeniul serviciilor sociale.

Mandatul membrilor Comisiei superioare prevazuti la lit. b si c este de un an si poate fi reinnoit.

Calitatea de membru al Comisiei superioare inceteaza in urmatoarele situatii: a) la expirarea mandatului; b) in caz de deces; c) in caz de revocare de catre institutia sau organizatia care l-a desemnat.

Comisia superioara este ajutata de un secretariat tehnic care functioneaza in cadrul Directiei generale politici asistenta sociala din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

Nominalizarea persoanelor care vor face parte din secretariatul tehnic si modul de organizare si functionare a acestuia se stabilesc prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.

Comisia superioara se intruneste o data pe luna sau ori de cate ori este necesar pentru a nu depasi termenele de solutionare a contestatiei. Lucrarile Comisiei superioare se pot desfasura in prezenta a minimum 7 membri, cu conditia ca presedintele sa fie prezent. Hotararile se iau cu majoritatea simpla a voturilor membrilor prezenti.

Decizia Comisiei superioare poate fi atacata in conditiile Legii contenciosului administrativ.

Furnizorii sunt acreditati pentru o perioada de 3 ani sau, dupa caz, pe perioada de furnizare a serviciilor sociale, daca aceasta este mai mica de 3 ani.

F Conditii

Este acreditat furnizorul care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) este constituit in conditiile legii si se incadreaza in prevederile art. 11 alin. 1; b) are prevazute in actul de infiintare scopurile si obiectivele, precum si acordarea de servicii sociale; c) scopurile si obiectivele urmarite respecta principiile fundamentale ale drepturilor omului, legislatia romaneasca si actele internationale aplicabile; d) durata de functionare, conform actului de infiintare, ii permite dezvoltarea serviciilor sociale pentru care solicita acreditarea; e) are posibilitatea de a sustine material sau demonstreaza capacitatea de a atrage resursele financiare necesare acordarii serviciilor sociale pentru care solicita acreditarea; f) dispune de personal cu pregatire profesionala adecvata tipului de servicii sociale pentru care solicita acreditarea; g) respecta sau demonstreaza ca poate respecta standardele de calitate existente pentru serviciile pentru care solicita acreditarea; h) acorda sau va acorda servicii sociale pe baza unor criterii de selectie nediscriminatorii si conform prevederilor art. 35 din lege; i) a elaborat proceduri de evaluare periodica a serviciului si a satisfactiei beneficiarului.

Suspendarea sau retragerea acreditarii, precum si limitarea domeniului de activitate se realizeaza prin decizia directorului executiv al directiei teritoriale, cu acordul comisiei de acreditare.

In situatii de urgenta, masurile prevazute se pot dispune provizoriu prin decizia directorului executiv, urmand ca in termen de 10 zile comisia de acreditare sa se pronunte.

Anularea acreditarii poate fi dispusa prin decizie a comisiei de acreditare, la propunerea directiei teritoriale, in situatia in care se constata neindeplinirea conditiilor prevazute de lege. Deciziile pot fi contestate in conditiile Legii nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare.

Conditiile si procedurile de suspendare, retragere sau anulare ale acreditarii, precum si de limitare a domeniului de activitate se aproba prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.

Furnizorii acreditati vor solicita o noua acreditare cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea termenului prevazut.

Unitatile de asistenta medico-sociala sunt acreditate de catre comisia de acreditare numai pentru serviciile sociale acordate.

Furnizorii acreditati sunt obligati sa afiseze la sediu, intr-un loc accesibil beneficiarilor, certificatul de acreditare in original sau copie legalizata.

Serviciul public de asistenta sociala al comunitatii locale este principalul furnizor de servicii sociale, avand responsabilitatea dezvoltarii si diversificarii prioritare a serviciilor de asistenta si ingrijire comunitara, servicii care permit mentinerea persoanei in mediul propriu de viata, in familie si in comunitate. In conditiile in care serviciul public de asistenta sociala din subordinea autoritatilor administratiei publice locale nu are capacitatea de a oferi integral pachetul de servicii necesare, acesta poate incheia conventii de parteneriat si contracte de acordare a serviciilor sociale cu furnizorii de servicii sociale prevazuti la art. 11 alin. 1.

Contractul va cuprinde in mod obligatoriu serviciile oferite, natura si costurile acestora, drepturile si obligatiile partilor, perioada si conditiile de acordare, cu respectarea standardelor de calitate stabilite pentru fiecare tip de serviciu, precum si sanctiunile aplicate in conditiile unor servicii sociale de calitate necorespunzatoare.

Alegerea furnizorilor de servicii se face in conditii de concurenta prevazute de legislatia in vigoare.

In conditiile in care serviciul public de asistenta sociala local nu poate sustine acordarea unor servicii sociale in situatii de urgenta, acestea vor fi preluate in responsabilitatea serviciului public de asistenta sociala judetean.

Furnizorii de servicii sociale acreditati pot acorda servicii sociale prin contracte directe incheiate cu beneficiarii, in conditiile legii. Contractul va cuprinde, in principal, serviciile sociale oferite, costurile acestora, drepturile si obligatiile partilor. Modelul contractului va fi aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei. In vederea solutionarii solicitarilor, furnizorii acreditati pot incheia intre ei conventii de parteneriat sau contracte pentru acordarea serviciilor sociale.

Serviciile sociale se pot organiza si acorda de catre furnizorii prevazuti la art. 11 alin. 1 la domiciliu, in institutii specializate de asistenta sociala, precum si in alte categorii de institutii publice sau private prevazute de lege.

F Criterii

Institutiile specializate de asistenta sociala cuprind toate institutiile publice sau private care acorda servicii sociale si asigura supraveghere si ingrijire cu titlu permanent sau temporar, cu ori fara gazduire.

Criteriile obligatorii de organizare si functionare a institutiilor specializate de asistenta sociala, cu exceptia celor de tip pilot, se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

Pentru realizarea serviciilor sociale, institutiile specializate de asistenta sociala au obligatia de a elabora in termen de 30 de zile de la data infiintarii regulamentul propriu de organizare si functionare, care va include si drepturile si obligatiile beneficiarilor, in conformitate cu standardele de calitate pentru servicii sociale.

Standardele de calitate vor fi elaborate de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si aprobate prin ordin al ministrului.

Institutiile publice specializate de asistenta sociala sunt conduse de un director numit de autoritatile publice care asigura finantarea, sprijinit de un consiliu consultativ, compus din reprezentanti ai beneficiarilor si ai partenerilor sociali.

Institutiile publice specializate de asistenta sociala pot fi organizate pentru a deservi una sau mai multe unitati administrativ-teritoriale.

In conditiile in care sunt implicate mai multe unitati administrativ-teritoriale, institutiile prevazute sunt infiintate si organizate in baza unor conventii incheiate in conditiile legii, care se aproba prin hotarari ale consiliilor locale sau, dupa caz, judetene.

Furnizorii de servicii sociale pot organiza, in conditiile legii, activitati de formare pentru personalul propriu, precum si pentru personalul care activeaza in cadrul altor institutii sau organisme cu atributii in domeniul serviciilor sociale.

Beneficiarii de servicii sociale sunt persoane, precum si grupuri sociale, care la un moment dat se pot afla intr-o situatie de dificultate generatoare de marginalizare sau excluziune sociala in lipsa suportului acordat de familie sau comunitate.

Beneficiaza de prevederile prezentei ordonante cetatenii romani care au domiciliul ori resedinta in Romania, precum si cetatenii romani fara domiciliu.

Cetatenii altor state, precum si apatrizii beneficiaza de servicii sociale, in conformitate cu prevederile tratatelor si acordurilor la care Romania este parte, daca au domiciliul sau resedinta in Romania.

F Beneficiari

Beneficiaza de prevederile prezentei ordonante si cetatenii straini sau apatrizii care au permisiunea de sedere in Romania, cei impotriva carora s-a dispus masura luarii in custodie publica, precum si cei aflati in centrele de cazare din zona de tranzit a Romaniei.

Beneficiarii de servicii sociale pot fi copii, familii, persoane varstnice, persoane cu handicap, persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substante toxice, persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, fara venituri sau cu venituri mici, persoane fara adapost, bolnavi cronici si persoane care sufera de boli incurabile, precum si alte persoane aflate in situatii de nevoie sociala.

Beneficiarii de servicii sociale trebuie sa fie informati si au dreptul sa participe la procesul de luare a deciziilor si de acordare a serviciilor sociale.

Informatiile obtinute pe parcursul evaluarii, privind viata privata a persoanelor beneficiare, sunt confidentiale, neputand fi dezvaluite decat cu acordul acestora. Informatiile confidentiale pot fi dezvaluite fara acordul beneficiarilor in urmatoarele situatii: a) atunci cand dispozitiile legale o prevad in mod expres; b) cand este pusa in pericol viata persoanei beneficiare sau a membrilor unui grup social; c) pentru protectia vietii, integritatii fizice sau a sanatatii persoanei, in cazul in care aceasta se afla in incapacitate fizica ori juridica de a-si da consimtamantul.

Serviciile sociale se acorda la solicitarea persoanei, a familiei acesteia sau a reprezentantului legal, in urma semnalarii unei situatii de nevoie sociala de catre orice alta persoana, precum si din oficiu. Solicitarea pentru acordarea de servicii sociale se adreseaza serviciului public de asistenta sociala din subordinea autoritatilor administratiei publice locale. Solicitarea pentru acordarea de servicii sociale poate fi adresata si direct unui alt furnizor de servicii sociale prevazut la art. 11 alin. 1.

Procesul de acordare a serviciilor sociale are urmatoarele etape principale: a) evaluarea initiala; b) elaborarea planului de interventie; c) evaluarea complexa; d) elaborarea planului individualizat de asistenta si ingrijire; e) implementarea masurilor prevazute in planul de interventie si in planul individualizat; f) monitorizarea; g) reevaluarea.

Evaluarea initiala este efectuata de asistentul social sau de personalul de specialitate cu competente in domeniul asistentei sociale din cadrul serviciului public de asistenta sociala din subordinea autoritatilor administratiei publice locale. Evaluarea initiala are drept scop identificarea nevoilor individuale sau de grup, precum si elaborarea planului de interventie.

Planul de interventie cuprinde masurile necesare solutionarii situatiei de risc social, respectiv acordarea de prestatii si servicii sociale, precum si orice alte masuri prevazute de dispozitiile legale in vigoare. Planul de interventie se elaboreaza in termen de maximum 10 zile de la data inregistrarii solicitarii, iar in cazuri exceptionale termenul poate fi prelungit cu 2-3 zile.

Responsabilitatea implementarii masurilor prevazute in planul de interventie revine serviciului public de asistenta sociala din subordinea autoritatilor administratiei publice locale In implementarea planului de interventie serviciul public de asistenta sociala din subordinea autoritatilor administratiei publice locale realizeaza direct masurile prevazute sau, dupa caz, organizeaza plasarea beneficiarului la un alt furnizor de servicii sociale in conditiile art. 12 alin. 2.

In conditiile in care evaluarea initiala evidentiaza existenta unor situatii complexe pentru a caror rezolvare se impune participarea mai multor profesionisti sau institutii specializate in domeniul medical, educational si altele asemenea, se va recomanda efectuarea evaluarii complexe necesare identificarii si stabilirii masurilor de interventie personalizate.

Evaluarea complexa este realizata de echipe pluridisciplinare de specialisti care, in activitatea desfasurata, utilizeaza instrumente si tehnici standardizate specifice domeniului de activitate.

Principalele categorii de persoane care pot beneficia de o evaluare complexa a nevoilor sociale individuale sunt reprezentate de copiii aflati in dificultate, persoanele varstnice si cele cu handicap, bolnavii cronici, persoanele infectate sau bolnave HIV/SIDA, persoanele dependente de droguri sau alte substante toxice, persoanele care sufera de maladii incurabile, precum si alte persoane pentru care se impune aceasta.

Componenta echipelor pluridisciplinare, organizarea si functionarea acestora sunt reglementate prin lege.

Procesul de evaluare complexa are drept scop elaborarea unei strategii de suport continand ansamblul de masuri si servicii adecvate si individualizate potrivit nevoilor sociale identificate. Procesul de evaluare complexa permite identificarea posibilitatilor de integrare familiala a copilului sau de plasament, stabilirea gradului de dependenta sau handicap al persoanei, a tipului si nivelului de disfunctie existent, pentru elaborarea unei strategii de suport materializate intr-un plan individualizat de ingrijire, care va contine un ansamblu de masuri si servicii adecvate si disponibile.

F Aspecte importante

Procesul de evaluare complexa urmareste, in principal, urmatoarele aspecte: a) evaluarea capacitatilor fizice, mentale si senzoriale, a nivelului de disfunctie si a abilitatii de a realiza activitatile de baza ale vietii zilnice; b) evaluarea psihologica si psihiatrica; c) evaluarea familiei privind capacitatea acesteia de a asigura conditiile necesare cresterii, ingrijirii si educarii copilului; d) evaluarea potentialului de integrare a refugiatilor si persoanelor care au dobandit o forma de protectie in conditiile legii; e) evaluarea potentialului de reintegrare a victimelor traficului de persoane; f) evaluarea posibilitatilor de integrare familiala, de plasament al copilului sau de adoptie; g) evaluarea gradului de functionabilitate sociala; h) evaluarea mediului fizic si social in care traieste persoana; i) evaluarea perceptiei persoanei asupra sigurantei, securitatii si vulnerabilitatii proprii; j) evaluarea motivatiei persoanei de a beneficia de servicii la domiciliu, in institutii de zi sau rezidentiale; k) evaluarea consecintelor care privesc persoana in cazul acordarii sau neacordarii serviciilor de ingrijire; l) evaluarea nevoilor sociale si a posibilitatii asigurarii de suport pentru reteaua informala de ingrijire; m) evaluarea perceptiei proprii privind capacitatea functionala, performantele si resursele; n) evaluarea capacitatii retelei informale de a acorda servicii sociale; o) evaluarea serviciilor sociale disponibile, precum si a modului in care acestea pot raspunde nevoilor persoanei.

Rezultatele evaluarii complexe se comunica, in toate cazurile, in termen de 5 zile serviciului public de asistenta sociala din subordinea autoritatilor administratiei publice locale care a efectuat evaluarea initiala.

Pe baza rezultatelor evaluarii complexe serviciul public de asistenta sociala din subordinea autoritatilor administratiei publice locale completeaza sau, dupa caz, revizuieste, in termen de 5 zile, planul de interventie.

F Planul individualizat de sistenta sociala

Acordarea serviciilor sociale se realizeaza in baza planului individualizat de asistenta si ingrijire, elaborat de furnizorul de servicii sociale cu acordul si participarea beneficiarului.

Planul individualizat de asistenta si ingrijire cuprinde, in principal, programarea serviciilor sociale, personalul responsabil, precum si procedurile de acordare.

Raspunderea privind implementarea planului individualizat de asistenta si ingrijire revine responsabilului de caz desemnat de furnizor.

In vederea monitorizarii eficientei serviciilor sociale acordate, precum si pentru stabilirea continuarii interventiei sau scoaterii din evidenta a cazului, situatia persoanei beneficiare se reevalueaza periodic de catre responsabilul de caz desemnat de furnizor si, dupa caz, de asistentul social.

Pe baza rezultatelor reevaluarii planul de interventie sau, dupa caz, planul individualizat se completeaza ori se revizuieste de catre furnizorul de servicii sociale.

In scopul asigurarii respectarii dreptului la viata de familie al persoanelor luate in ingrijire, furnizorii de servicii sociale trebuie sa caute solutii pentru evitarea separarii membrilor de familie, iar in situatia in care acest lucru nu se poate realiza, acestia vor identifica o solutie care sa permita reunirea membrilor de familie cat mai des posibil si in locatii accesibile pentru fiecare.

In cazul in care serviciile sociale sunt acordate direct de un furnizor acreditat, acesta are obligatia ca, in termen de cel mult 15 zile de la solicitare, sa informeze serviciul public de asistenta sociala in a carui raza teritoriala locuieste beneficiarul asupra nevoilor identificate si serviciilor propuse a fi acordate.

Furnizorul transmite serviciului public de asistenta sociala din subordinea autoritatilor administratiei publice locale planul individualizat de asistenta si ingrijire si, trimestrial, un raport cu privire la rezultatele implementarii acestuia.

Pe baza documentelor prevazute serviciul public de asistenta sociala din subordinea autoritatilor administratiei publice locale monitorizeaza activitatea furnizorului de servicii sociale.

In situatii de urgenta, serviciile sociale pot fi acordate imediat, elaborarea planului de interventie sau a planului individualizat de asistenta si ingrijire realizandu-se in termen de maximum 5 zile de la luarea in evidenta a cazului.

Diverse categorii de servicii sociale

1. Servicii comunitare primare. Dezvoltarea sistemului si diversificarea serviciilor comunitare pentru persoanele aflate in nevoie, inseamna de fapt a plati, numai ca plata nu se face in bani, ci printr-un serviciu concret, costul acestuia fiind achitat furnizorului de catre administratia publica locala.

Pentru alinierea la practicile utilizate de tarile membre ale Uniunii Europene, in Romania este necesara si oportuna aplicarea unui sistem national de servicii sociale, bine proiectat si aplicat cu profesionalism, care sa fie in masura sa poata multiplica sensurile de investigatie in cadrul actiunii sociale si sa acorde sprijin tuturor persoanelor aflate in dificultate confruntate cu riscul marginalizarii sociale.

Asa cum se cunoaste, pentru a evita saracia este necesar sa se anticipeze problemele sociale, un rol important in functionarea sistemului de sprijin a persoanelor defavorizate revenindu-i asistentului social. Orice situatie are solutie, iar cu perseverenta si profesionalism se poate rezolva favorabil orice problema si numai in interesul persoanei.

Organizarea programelor de servicii comunitare de catre administratia publica locala, in colaborare cu societatea civila, realizeaza un liant in asigurarea de alternative la institutionalizare a celor in nevoie, la incurajarea dezvoltarii culturii sociale, la sustinerea sperantei si a sanselor de integrare sociala.

Accesul la serviciile comunitare trebuie solutionat fara discriminare prin asigurarea unei reformari publice intense, prin transparenta totala din partea consiliilor locale si prin actiuni de educatie a populatiei pentru a solicita, daca este nevoie, sa beneficieze de aceste servicii.

Au fost adoptate si implementate o serie de acte normative in domeniul serviciilor comunitare primare. Astfel:

a) Pentru protejarea intereselor superioare ale copilului a fost adoptata Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 26/1997, aprobata ulterior prin Legea nr. 108/1998 privind protectia copilului aflat in dificultate.

La nivel local, ocrotirea copiilor se realizeaza de serviciile de specialitate, care desfasoara activitati in domeniul autoritatii tutelare si al protectiei drepturilor copilului. In subordinea consiliului judetean sunt organizate si functioneaza comisii pentru protectia copilului.

Potrivit prevederilor actului normativ, copilul in dificultate este ocrotit prin aportul asistentului maternal specializat, masura alternativa la ocrotirea copiilor in casele de copii.

b) Aprobarea Legii nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social a reprezentat un obiectiv imediat in domeniul serviciilor comunitare primare, in vederea diminuarii socului pe care il produce restructurarea economica a agentilor economici asupra nivelului de trai al unor categorii de populatie si pentru atenuarea fenomenului de saracie care afecteaza copii din familiile cu venituri mici, pensionarii cu pensii modeste, beneficiarii de ajutor social si somerii.

Cantinele de ajutor social sunt unitati publice de asistenta sociala, cu personalitate juridica, care functioneaza in subordinea consiliilor locale si isi desfasoara activitatea potrivit prevederilor Legii nr. 208/1997, care a abrogat expres Hotararea Guvernului nr. 290/1992 privind cantinele de ajutor social, precum si orice alte dispozitii contrare.

F Beneficiari ai cantinelor de ajutor social

Cantinele de ajutor social presteaza servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate in situatii economico-sociale sau medicale deosebite.

Pot beneficia de serviciile cantinelor de ajutor social urmatoarele categorii de persoane:

a) copiii in varsta de pana la 18 ani, aflati in intretinerea acelor familii al caror venit net mediu lunar pe o persoana in intretinere este sub nivelul venitului net lunar, pentru o persoana singura, luat in calcul la stabilirea ajutorului social;

b) tinerii care urmeaza cursuri de zi la institutiile de invatamant ce functioneaza in conditiile legii, pana la terminarea acestora, dar fara a depasi varsta de 25 de ani, respectiv 26 de ani in cazul celor care urmeaza studii superioare cu o durata mai mare de 5 ani, care se afla in situatia prevazuta la lit. a);

c) persoanele care beneficiaza de ajutor social sau de alte ajutoare banesti acordate in conditiile legii si al caror venit este de pana la nivelul venitului net lunar pentru o persoana singura, luat in calcul la stabilirea ajutorului social;

d) pensionarii;

e) persoanele care au implinit varsta de pensionare, aflate intr-una dintre urmatoarele situatii: sunt izolate social, nu au sustinatori legali, sunt lipsite de venituri;

f) invalizii si bolnavii cronici;

g) orice persoana care, temporar, nu realizeaza venituri.

Persoanele prevazute la lit. g beneficiaza de serviciile cantinelor de ajutor social, in conditiile prevazute de prezenta lege, pe o perioada de cel mult 90 de zile pe an. Nu beneficiaza de serviciile prestate de cantinele de ajutor social persoanele carora le sunt aplicabile prevederile art. 6 alin. 1 lit. a si c din Legea nr. 76/2002.

Cantinele de ajutor social presteaza, dupa caz, urmatoarele servicii sociale persoanelor indreptatite: a) pregatirea si servirea a doua mese, zilnic, de persoana, pranzul si cina, in limita alocatiei de hrana prevazute de reglementarile legale; b) aprovizionarea, contra cost, de la sediul cantinei cu produse agro-alimentare de baza, la preturile la care acestea au fost achizitionate; c) transport gratuit numai pentru persoanele care beneficiaza de distribuirea hranei la domiciliu; d) pregatirea si distribuirea hranei prin centre mobile, pentru situatii deosebite.

Serviciile sociale prevazute se presteaza gratuit pentru persoanele care nu au venituri sau ale caror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar, pentru o persoana singura, luat in calcul la stabilirea ajutorului social.

Persoanele indreptatite sa beneficieze de serviciile cantinei de ajutor social, care realizeaza venituri ce se situeaza peste nivelul venitului net lunar, pentru o persoana singura, luat in calcul la stabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social, cu plata unei contributii de 30% din venitul pe persoana, fara a se depasi costul meselor servite, calculat pe aceeasi perioada.

Beneficiarii de ajutor social au dreptul la serviciile cantinei de ajutor social pe baza de ancheta sociala, potrivit dispozitiei primarului.

Hrana pentru cele doua mese se distribuie, de regula, o data pe zi, la sediul cantinei sau prin punctele de servire organizate in acest scop.

Persoanelor care, din motive obiective, rezultate din ancheta sociala, nu se pot deplasa la sediul cantinei, li se distribuie hrana pentru cele doua mese zilnice la domiciliu, o data pe zi, transportul gratuit al acesteia fiind aprobat de directorul cantinei de ajutor social.

Cererile pentru prestarea serviciilor de asistenta sociala de catre cantinele de ajutor social se aproba de catre primar sau de o persoana imputernicita de acesta. In cazurile de urgenta, servirea mesei la cantina de ajutor social poate fi aprobata, pentru cel mult 7 zile, de catre directorul cantinei.

F Baya materiala de funt.a cantinelor

Ministerul Muncii si Protectiei Sociale verifica legalitatea drepturilor constituite potrivit prezentei legi si asigura, prin serviciile publice descentralizate, asistenta de specialitate, sprijin si indrumare metodologica.

Baza materiala necesara functionarii cantinelor de ajutor social si controlul activitatii acestora se asigura de catre consiliile locale. Finantarea cantinelor de ajutor social se face din bugetele locale.

In localitatile in care nu functioneaza cantine de ajutor social sau acolo unde cererile depasesc capacitatea existenta, autoritatile administratiei publice locale pot conveni cu unitatile de asistenta sociala, regiile autonome, societatile comerciale si institutiile publice care dispun de cantine proprii, precum si cu unitatile de alimentatie publica prestarea serviciilor sociale prevazute la art. 3 lit. a si c, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 2 si ale art. 6 alin. 1.

Cantinele de ajutor social pot organiza, cu aprobarea consiliului local, in functie de conditiile de care dispun, gospodarii-anexa cu profil agroalimentar si zootehnic, ca activitati autofinantate, pentru imbunatatirea hranei persoanelor asistate.

Sponsorizarile si donatiile in bani si in natura, facute de persoanele fizice si juridice, romane si straine, cantinelor de ajutor social pot fi folosite numai in scopul dezvoltarii si imbunatatirii calitatii serviciilor pe care le presteaza.

Consiliile locale pot acorda subventii de la bugetele proprii asociatiilor si fundatiilor avizate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si care au ca obiect de activitate organizarea de cantine de ajutor social.

Pentru buna functionare a cantinelor de ajutor social, beneficiarii serviciilor sociale oferite de acestea au obligatia sa respecte programul stabilit pentru servirea mesei, pastrarea curateniei localului si a bunurilor unitatii, precum si masurile de igiena.

Prin hotarare a consiliului local in subordinea caruia functioneaza cantina de ajutor social se poate stabili participarea persoanelor care beneficiaza de serviciile cantinei de ajutor social la unele activitati gospodaresti.

Organizarea, functionarea si incadrarea cu personal a cantinei de ajutor social se stabilesc prin hotarare a consiliului local, la propunerea primarului.

Cuantumul alocatiei zilnice de hrana pe persoana pentru cantinele de ajutor social se stabileste si se indexeaza prin hotarare a Guvernului.

Contributiile datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor de ajutor social si incasate, potrivit prevederilor legii, se fac venit la bugetul local, iar incasarile provenite din alte activitati, raman la dispozitia cantinei de ajutor social, pentru imbunatatirea hranei persoanelor asistate.

F Servicii comunitare

c) Ca o deschidere catre societatea civila reprezentata prin organizatiile neguvernamentale, care au dovedit preocupari pentru organizarea de activitati umanitare, in anul 1998 a intrat in vigoare Legea nr. 34/1998 privind acordarea de subventii de la buget unitatilor de asistenta sociala infiintate si administrate de asociatii si fundatii cu personalitate juridica romana. Subventiile sunt acordate de la bugetul de stat si de la bugetele locale pe baza unor criterii care sunt stabilite in acord cu Ministerul Finantelor Publice si sunt aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1153/2001.

Serviciile comunitare se adreseaza persoanelor, familiilor si comunitatilor aflate in dificultate, in situatie de nevoie, situatie care se caracterizeaza prin faptul ca acestea nu detin mijloace (resurse, capacitati, informatii) pentru solutionarea problemelor cu care se confrunta - saracie si marginalizare sociala.

2. Servicii specializate in institutii si la domiciliu pentru copii, persoane cu handicap si persoane varstnice. Aceasta categorie de servicii sociale are in vedere copiii aflati in situatii speciale, bolnavii cronici, somatici si neuropsihici, persoanele cu handicap si persoanele varstnice.

Asistenta sociala institutionalizata nu este recomandata decat in situatii extreme, fapt pentru care serviciile specializate de asistenta sociala sunt recomandate, acestea inregistrand, in etapa actuala, dezvoltare si diversificare.

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia generala sa garanteze si sa promoveze respectarea drepturilor copiilor din raza lor administrativ-teritoriala si sa sustina cresterea copiilor in propria lor familie prin acordarea de servicii specializate corespunzatoare nevoilor lor individuale.

Consiliile judetene si locale organizeaza sau faciliteaza oferirea de servicii specializate in: centre de plasament de tip familial, centre de primire a copilului cu deviere comportamentala de tip penal, centre maternale, centre de resurse pentru prevenirea abuzului, neglijarii si exploatarii copilului.

3.Servicii specializate pentru persoanele cu handicap. Protectia speciala a persoanelor cu handicap, in formainstitutionalizata, se realizeaza prin acordarea de servicii de asistenta, ingrijire, tratament, recuperare, reabilitare, orientare si formare profesionala, precum si de alte tipuri de servicii in cadrul institutiilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap.

Institutiile de protectie speciala a persoanelor cu handicap functioneaza ca institutii de interes public sub forma de centre-pilot, centre de ingrijire si asistenta sociala, centre de recuperare si abilitare, centre de integrare prin terapie ocupationala, locuri protejate de tip familial, centre de zi, centre de interventie timpurie.

4. Servicii specializate pentru persoanele varstnice. Asistenta sociala pentru persoanele varstnice este reglementata prin Legea nr. 17/2000, serviciile oferite avand in vedere ingrijirea temporara, ingrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice; ingrijirea in centrele de zi, cluburi pentru varstnici, case de ingrijire temporara, apartamente si locuinte sociale.

F Servicii la domiciliu

Serviciile asigurate persoanelor varstnice la domiciliu si in camine sunt: servicii sociale, socio-medicale si medicale.

Prin oferirea serviciilor specializate se urmareste asigurarea de autonomie si siguranta persoanelor varstnice, oferirea conditiilor de ingrijire care sa respecte identitatea, integritatea si demnitatea persoanei varstnice, mentinerea sau ameliorarea capacitatilor fizice si intelectuale, stimularea participarii persoanelor varstnice la viata sociala, incurajarea legaturilor interumane, asigurarea supravegherii si ingrijirea medicala necesara, prevenirea si tratarea consecintelor legate de procesul de imbatranire.

In conditiile in care beneficiarul serviciului social sau reprezentantul sau legal nu este de acord cu masurile prevazute in planul de interventie ori cu calitatea serviciilor acordate in baza planului individualizat, se poate adresa Comisiei de mediere sociala, care va analiza motivele nemultumirii beneficiarului si va clarifica divergentele dintre parti, actionand in concordanta cu prevederile legii.

Actele administrative emise de autoritatile publice locale privind furnizarea serviciilor sociale pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ, in baza conditiilor prevazute de Legea contenciosului administrativ.

Daca beneficiarul serviciului social se considera nedreptatit de furnizarea serviciilor sociale, se poate adresa instantei judecatoresti competente pentru solutionarea litigiilor in legatura cu acordarea serviciilor sociale.

Cererile adresate contenciosului administrativ sau oricarei alte instante judecatoresti pentru solutionarea litigiilor in legatura cu dreptul sau cu acordarea serviciilor sociale sunt scutite de taxa de timbru si se solutioneaza cu celeritate.

Serviciile sociale se finanteaza, in principal, din fonduri alocate de la bugetul de stat si bugetele locale. La finantarea serviciilor sociale sunt utilizate si sume din donatii, sponsorizari sau alte contributii din partea unor persoane fizice ori juridice din tara si strainatate, precum si din contributia persoanelor beneficiare de servicii sociale.

Conventia prevazuta la art. 17 alin. 2 stabileste contributia fiecarei parti la cheltuielile de organizare si functionare a institutiilor publice specializate de asistenta sociala, precum si la realizarea serviciilor sociale.

De la bugetul de stat se aloca fonduri pentru: a) finantarea, cofinantarea sau, dupa caz, subventionarea programelor de servicii sociale; b) finantarea programelor nationale de dezvoltare a serviciilor sociale; c) finantarea sau cofinantarea infiintarii, organizarii si functionarii unor institutii specializate de asistenta sociala; d) finantarea sau cofinantarea altor masuri si obiective concretizate in programe elaborate de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si finantate de la bugetul de stat.

De la bugetele locale se aloca fonduri pentru: a) finantarea serviciilor sociale organizate de autoritatile administratiei publice locale; b) cofinantarea serviciilor sociale realizate de autoritatile administratiei publice locale in parteneriat cu alti furnizori sau contractate in conditiile art. 12 alin. 2; c) subventionarea serviciilor sociale realizate de furnizori acreditati; d) finantarea sau cofinantarea altor masuri de asistenta sociala prevazute de legislatia in vigoare.

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa prevada in bugetele proprii fonduri necesare pentru asistenta sociala.

De la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate se finanteaza serviciile medicale furnizate pe baza de contract incheiat de furnizorul de servicii cu casa de asigurari de sanatate in a carei raza functioneaza.

Potrivit Legii nr. 515/2003, in finantarea serviciilor sociale pot fi utilizate si fonduri externe rambursabile si nerambursabile

Nerespectarea prevederilor art. 11 alin. 2, art. 13 alin. 1, art. 16 alin. 1, art. 18 alin. 1, art. 30 alin. 4, art. 34, art. 35 si ale art. 38 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 68/2003, constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei.

Cuantumul amenzilor contraventionale prevazute se modifica prin hotarare a Guvernului. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de persoanele imputernicite din cadrul directiilor teritoriale.