Compartimentul de Asistenta Sociala

Compartimentul de Asistenta Sociala

In perioada 12-29 iunie 2006, am efectuat stagiul de practica de specialitate la primaria orasului Falticeni, in cadrul Biroului de Asistenta Sociala.

In prima zi de practica, 12 iunie 2006, am facut cunostinta cu personalul din cadrul Biroului de Asistenta Sociala, unde am fost acceptata sa efectuez stagiul de practica. Mi s-au prezentat domeniile de activitate ale acestui compartiment si criteriile dupa care functioneaza acesta. Am aflat ca legea dupa care functioneaza biroul este Legea nr. 705 din 3 decembrie 2001 privind Sistemul National de Asistenta Sociala.

Compartimentul de Asistenta Sociala functioneaza in subordinea directa a Secretarului Municipiului Falticeni.

Compartimentul de Asistenta Sociala are in componenta sa un numar de 5 angajati, dintre care:

un inspector asistent - studii superioare

doi referenti principali - studii medii

doi referenti asistenti - studii medii

In subordinea directa a Compartimentului de Asistenta Sociala functioneaza Cantina de Ajutor Social care are in componenta un numar de 5 angajati, dintre care:

un administrator - studii superioare

un sofer - studii medii

trei muncitori calificati - studii medii.

In urmatoarele zile de practica am luat la cunostinta obiectul de activitate al compartimentului, sinteza activitatii in perioada anului 2005, obiectivele acestui compartiment pentru perioada urmatoare.

Obiectul de activitate al acestui compartiment consta, in principal, in efectuarea de anchete sociale referitoare la minorii aflati in dificultate, persoanele puse sub interdictie pe cale judecatoreasca in vederea instituirii tutelei, cat si la rezolvarea solicitarilor instantelor de judecata, organelor de politie, unitatilor de ocrotire pentru minori, cat si a spitalelor de psihiatrie.

Acest compartiment se confrunta cu un numar foarte mare de solicitari in cazul actiunilor de divort, cat si a minorilor care savarsesc fapte antisociale.

Pe langa acestea, Autoritatea Tutelara a fost solicitata sa asiste persoanele varstnice in fata notarului public la incheiere a contractelor de intretinere conform Legii nr. 17 / 2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice. Membrii compartimentului Autoritate Tutelara au fost solicitati si de catre Parchete la audierea minorilor care au savarsit diferite infractiuni.

Totodata, la solicitarea Tribunalului s-au efectuat anchete sociale pentru declararea judecatoreasca a abandonului conform Legii nr. 47 / 1993, iar la solicitarea organelor de Politie au fost efectuate anchete sociale referitoare la savarsirea infractiunii de abandon de familie conform art. 305, lit. "c" din Codul Penal.

In aceasta perioada, Compartimentul de Autoritate Tutelara a efectuat anchete sociale referitoare la persoanele cu nevoi speciale pentru incadrarea acestora intr-un grad de handicap.

Referitor la minorii institutionalizati s-au efectua anchete sociale in vederea reactualizarii dosarelor acestora sau reintegrarii in familia naturala sau largita.

Acest compartiment a mai efectuat anchete sociale in cazul instituirii curatelei.

Pe langa acestea, Autoritatea Tutelara a fost implicata si la intocmirea dispozitiilor cu privire la incuviintari de acte juridice ce privesc minorii.

In perioada anului 2005, Compartimentul de Asistenta Sociala a participat la actiuni care vizeaza copiii strazii, in colaborare cu Politia, Jandarmeria, Gardienii Publici si Directia Pentru Protectia Drepturilor Copilului.

Pentru a fi indeplinite toate aceste activitati a fost necesara deplasarea repetata pe teren la domiciliul persoanelor solicitante, cat si efectuarea investigatiilor la diferite institutii pentru rezolvarea fiecarui caz in parte.

Totodata, angajatii desfasoara activitati in cadrul compartimentului, concretizate in inregistrarea si redactarea lucrarilor, scaderea acestora, indosarierea lor, iar la sfarsitul anului arhivarea acestora etc.

Reprezentantii acestui compartiment au luat parte la cursuri de pregatire profesionala.

De asemenea, reprezentantii compartimentului au colaborat cu Serviciul de ambulanta si cu Politia in vederea internarii nevoluntare a bolnavilor psihici, aflati in evidenta serviciului, datorita solicitarilor numeroase din partea Asociatiilor de Proprietari.

Compartimentul de Asistenta Sociala isi propune ca in acest an sa implementeze noua legislatie in activitatea sa pe care o va desfasura conform normelor Uniunii Europene.

In anul 2005, acest compartiment a desfasurat, din punct de vedere statistic, urmatoarele activitati:

Obiective pentru perioada urmatoare:

implementarea noii legislatii in activitatea serviciului si asigurarea functionarii acestuia conform standardelor Uniunii Europene;

perfectionarea pregatirii profesionale

asigurarea unei bune colaborari cu toate institutiile specializate in protectia minorului.

Compartimentul de Asistenta Sociala mai are in vedere si urmatoarele domenii de activitate: prevenirea si combaterea marginalizarii sociale (Legea nr. 116/2002); acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei, precum si unele facilitati populatiei pentru plata energiei termice (O.U.G. 5/2003); acordarea alocatiei suplimentare pentru familiile cu copii (Legea. 119/1997); adoptia (O.U.G. 25/1997); protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap (O.U.G. 102/1999); acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala (Legea 34/1998); asociatiile si fundatiile (O.U.G. 26/2000); infiintarea si utilizarea Fondului National de Solidaritate (O.U.G. 118/1999); acreditarea agentiilor de credit in vederea administrarii fondurilor pentru acordarea de microcredite (O.U.G. 40/2000); infiintarea, organizarea si functionarea Fondului Roman de Dezvoltare Sociala (Legea 129/1998); statul si regimul refugiatilor in Romania (O.U.G. 102/2000); voluntariatul (Legea 195/2001); acordarea de produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I - IV din invatamantul de stat (O.U.G. 96/2002); acordarea de rechizite scolare in anul scolar 2001-2002 (O.U.G. 33/2001).

Pe parcursul celor 3 saptamani in care am efectuat stagiul de practica am aflat ca profesia de asistent social se caracterizeaza printr-o baza echilibrata de teorie si experienta profesionala practica decurgand din valorile care dau insasi natura acestei profesii: o profesie inalt umanista, cu responsabilitati deosebite fata de natura umana si destinul unor vieti omenesti.

Asistenta sociala este, in primul rand, o arta, este, de asemenea, o stiinta si este, cu siguranta, o profesie. Ideea este sustinuta de teoreticieni de valoare, specialisti in domeniu care au adus contributii importante la dezvoltarea conceptelor teoretice ale asistentei sociale.

Este o arta deoarece presupune din partea celui care o practica o serie de calitati personale, aptitudini deosebite, care prin educatie dezvolta deprinderi si abilitati, formeaza talentul necesar pentru a actiona intr-o mare diversitate de situatii, pentru a-i putea intelege pe oameni si a-i ajuta pe acestia sa se ajute singuri.

Este o stiinta pentru ca a dezvoltat, in timp, idei, principii si concepte operationale proprii.

Este o profesie pentru ca presupune si tine seama de toate atributele unei profesii: detine un corpus sistematic, organizat teoretic pe cunostinte de specialitate, opereaza cu valori si simboluri comune, este o activitate pe termen lung pusa in slujba nevoilor sociale , are institutii academice, se bazeaza pe un sistem legislativ si o dimensiune etica proprii, detine un profil profesional specific pentru a servi persoana in dificultate, in particular, si, totodata, pentru bunul mers al societatii, in sens larg.

Ca activitate practica, cu larga aplicabilitate in sfera protectiei sociale, asistenta sociala are la baza trei premise fundamentale:

prima se refera la importanta fiintei umane, la unicitatea si demnitatea ei, la necesitatea mentinerii acestei conditii fara ca persoana sa decada sau sa abdice de la conditia umana;

a doua premisa are in vedere faptul ca persoana, familia, colectivitatea sau comunitatea pot avea probleme ce rezulta din interactiunea cu ceilalti: probleme de dezadaptare la mediul social, care poate deveni nepotrivit sau chiar ostil, ori modificari simultane, in ambele sensuri, atat dinspre mediu spre individ, cat si ale individului la mediul sau de viata;

in fine, datorita unei virtuti cu care a fost inzestrata nativ fiinta umana de a dezvolta sentimente de grija si a-si ajuta semenii, oamenii pot si trebuie sa intervina pentru aplanarea problemelor si imbunatatirea vietii semenilor lor; fiecare individ trebuie sa-si asume responsabilitati familiale si sociale, dar are dreptul si de a fi ajutat de ceilalti membri ai societatii atunci cand se afla in pozitii dificile din punct de vedere emotional, fizic ori material, carora nu le poate face fata singur prin forte proprii, in numele justitiei sociale prin solidaritate umana.

Toate acestea se constituie in argumente pentru a sustine ca pentru asistentul social devine imperativ necesar a-si onora profesia printr-o conduita profesionala adecvata, in respectul datorat atat in relatia cu persoana, colectivitatea sau comunitatea pentru care lucreaza, cat si in relatia cu comunitatea profesionala proprie, cu echipa in care lucreaza, cu propria institutie si cu toate celelalte institutii cu care trebuie sa colaboreze. Asumarea multitudinii de roluri si responsabilitati ce-i revin asistentului social in dezvoltarea tuturor acestor relatii presupune nu numai temeinicie in cunoasterea teoretica, stapanirea abilitatilor si deprinderilor practice corespunzatoare, dar si respect pentru valorile si standardele de profil cuprinse in codul deontologic al profesiei de asistent social.

In functie de particularitatile fiecarui situatii in care se afla persoana asistata si de contextul istoric, geografic, economic, social si cultural in care traieste, asistentul social trebuie sa construiasca o strategie de interventie pe baza celor doua dimensiuni ale sistemului social de ajutorare: sistemul formal, compus din institutii guvernamentale si agentii neguvernamentale, si sistemul informal, compus din familie, prieteni, vecini etc. modul in care asistentul social se orienteaza in lucrul celor doua sisteme si adoptarea conduitei potrivite fata de persoanele aflate in nevoie sunt decise de catre asistentul social, in consens cu prevederile codului deontologic al profesiei. Codul deontologic ii ghideaza pe asistentul social in varietatea rolurilor si relatiilor, la nivele diferite de responsabilitate, in raport cu situatiile in care intervine.

Standardele Etice Internationale ale Asistentilor Sociali au fost stabilite in consens cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului si cu alte conventii care deriva din aceasta. Plecand de la principiul de baza al profesiei de asistent social, potrivit caruia asistentul social intervine pentru cresterea bunastarii individuale, Standardele Etice Internationale ale Asistentilor Sociali reglementeaza relatiile dintre:

asistentul social si problematica sociala, in care sunt prevazute standarde referitoare la identificarea, intelegerea si interpretarea nevoilor individuale si sociale;

asistentul social si client, referitoare la principiile de colectare si utilizare a informatiei privind situatia clientului si modalitatile de lucru cu clientul;

asistentul social si agentia in care lucreaza, privind problemele referitoare la aspectele ce tin de procedurile si practicile adecvate serviciilor oferite de agentie;

asistentul social si colegi, in care sunt prevazute standarde referitoare la sustinerea oportunitatilor de informare si experienta intre specialisti si reglementeaza situatiile in care este incalcata etica profesionala;

asistentul social si profesie, referitoare la modalitatile de mentinere si aplicare a valorilor profesionale in practica asistentei sociale.

Asociatia Romana pentru Promovarea Asistentei Sociale, membra a Federatiei Internationale a Asistentilor Sociali, a elaborat primul Cod deontologic al asistentului social in Romania.

Atat principiile etice cuprinse in Declaratia Internationala, cat si Codul deontologic al asistentului social prevad ca in practica asistentul social trebuie sa actioneze respectand: nevoile persoanei asistate; valorile sociale si individuale ale persoanei asistate; principiile etice profesionale si procedurile practicate de agentiile si organizatiile care ofera servicii.

Codul deontologic nu reprezinta un set de reguli care prescriu toate tipurile de comportament pentru toate situatiile in care poate fi implicat asistentul social. Codul ofera principii generale pe baza carora asistentul social se orienteaza in actiunile intreprinse si furnizeaza cadrul in care asistentul social poate lua decizii privitoare la relatia sa cu persoana asistata, colegii si agentia in care lucreaza.

Aplicarea principiilor etice trebuie judecate in functie de contextul in care actioneaza asistentul social. Situatiile in care Federatia Internationala a Asistentilor Sociali apreciaza ca asistentul social trebuie sa decida conduita pe care o adopta, in context cu standardele si principiile etice sunt:

- cand asistentul social se afla in mijlocul unor conflicte de interes, cum ar fi conflictele intre interesele clientului si ale altor persoane, intre grupul clientului si societate sau intre diferite grupuri profesionale;

- cand asistentul social trebuie sa fie atat cel care ajuta persoana asistata, cat si cel care verifica situatia acestuia;

- cand datoria asistentului social de a proteja interesele persoanei asistate poate veni in conflict cu cerintele eficacitatii si utilitatii actiunilor intreprinse de catre asistentul social.

Codul deontologic al asistentului social ofera un set de valori, principii si standarde profesionale pentru a-l ajuta pe asistentul social sa ia deciziile adecvate persoanei asistate si contextului sau de viata. Pe langa acest cod, asistentul social trebuie sa utilizeze si alte surse de informare pentru delimitarea activitatilor sale, cum ar fi: legislatia, metodologia cercetarii sociale, politica agentiei in care lucreaza, alte coduri relevante, consultarea supervizorului sau consilierului legal al agentiei, consultarea colegilor.

Acest cod nu priveaza nici un asistent social de libertatea practicii, cu conditia ca actiunile sale sa fie in consens cu principiile codului deontologic.