Cuisoarele

Cuisoarele

Cuisoarele au fost cunoscute si folosite din cele mai vechi timpuri, mai ales de catre populatiile din zonele calde. Pe vremuri, cuisoarele nu erau folosite la prepararea alimentelor. Populatia din insulele Moluce avea obiceiul sa planteze cate un pom de cuisoare de fiecare data cand se nastea un copil. Daca, la vremea potrivita, copacul inflorea, era un semn bun pentru destinul acelui copil. Tot in acele regiuni, copilului nou nascut i se lega la gat un colier de cuisoare, despre care se spunea ca-l protejeaza de spiritele rele si de boli. Cuisoarele au fost folosite ca medicament, in China, inca din anul 3 i.Hr. Demnitarii care il vizitau pe imparatul chinez trebuia, inainte de a intra la acesta in audiente, sa mestece cuisoare, atat pentru improspatarea respiratiei, cat si pentru a elimina eventualele ganduri malefice. Astazi, eugenolul care este extras din cuisoare se foloseste la fabricarea pastei de dinti si a altor produse cosmetice.

Cultivarea

Copacul de cuisoare, care face parte din familia Myrtaceae, este originar din insulele Moluce, din arhipelagul Indonezian. Are o coroana bogata, cu frunze aromate. Pana in secolul al XVIII-lea arborele de cuisoare era cultivat exclusiv in aceste insule. Francezul Pierre Poivre, care a adus scortisoara din insulele Seychelles, a adus si seminte de cuisoare in Mauritius si a inceput cultivarea lor. Copacii s-au adaptat repede aici, inflorind si dand roade bogate. In continuare, arborele de cuisoare a fost cultivat si in Zanzibar, si in Pemba, pe coasta de est a Africii. Aceasta regiune este in prezent prima in topul producatorilor de cuisoare. Arborii de cuisoare ajung pana la 12m inaltime. Mugurii neinfloriti ai arborelui sunt recoltati numai dupa ce arborele atinge varsta de 6-8 ani. Recolta poate varia de la an la an, in unele cazuri fiind abundenta, alteori extrem de saraca. Cuisoarele sunt culese cu mana, pentru a nu se deteriora. Din mugurii roz care nu sunt culesi rasar floricele mici si mov. Mugurii prind o culoare maro inchis cand se usuca. Procesul de uscare nu trebuie grabit, altfel cuisoarele devin prea uscate, fragile, vestejite si umflate.

Aroma

Apropiindu-te de un arbore de cuisoare, poti simti mirosul picant, intepator. Cuisoarele au o aroma picant-dulceaga si puternica.

Uz culinar

Cuisoarele sunt incluse in multe amestecuri de condimente, inclusiv in clasica combinatie chinezeasca de 5 condimente, in multe din sosurile picante orientale si indiene. In Europa se foloseste ca si condiment la muraturi, la vin fiert si la prepararea painii si a altor produse de patiserie. Cuisoarele intregi se folosesc pentru a da savoare pestelui fiert si sosurilor. Reprezinta o excelenta garnitura pentru sunca fiarta si jambon. Cuisoarele sunt deseori asociate cu merele. Merg in excelenta combinatie cu sosurile de mere, tartele, placintele si budincile pe baza de mar. Sunt folosite, de asemenea, pentru a condimenta prajiturile, biscuitii, turta dulce si orice tip de budinca.

Uz medical

Uleiul de cuisoare, care este extras din muguri, din frunze si din tulpina, este foarte folositor, fiind un puternic antiseptic si conservant. Se foloseste la fabricarea pastelor de dinti, a apelor de gura si a altor preparate medicinale destinate dezinfectiei. Se mai foloseste si in tratarea balonarii, a colicilor, indigestiei si in combaterea greturilor si a starii de voma. O compresa cu ulei de cuisoare in cazul unei dureri de dinti este foarte utila.

Depozitarea

Este recomandat sa cumparati cuisoare intregi, nefaramitate sau zdrobite. Acestea trebuie pastrate intr-un loc racoros, ferite de lumina puternica. Daca doriti sa cumparati pudra gata macinata, este recomandat sa cumparati in cantitati mici, cat folositi o data, pentru ca aroma si culoarea se pierd foarte repede.