DIMENSIONAREA TERENURILOR SI INSTALATIILOR DE ATLETISM

DIMENSIONAREA TERENURILOR SI INSTALATIILOR DE ATLETISM

Alegerea terenului:

Deoarece amenajarea unui teren de atletism este mai complexa, alegerea locului va trebui facuta cu atentie, caci dintr-o amplasare necorespunzatoare pot decurge o serie de greutati si cheltuieli suplimentare. Se va cauta un teren cat mai plat, pentru a necesita un volum minim de lucrari de nivelare si de miscari de pamant. Amplasarea terenului va corespunde si conditiilor de igiena. Orientarea se va face cu axa mare spre nord - sud, cu o deviere de maximum 15 In afara de orientarea generala a terenului, diversele elemente componente trebuie sa respecte si ele o anumita orientare. Astfel alergarile, sariturile si aruncarile se fac cu soarele in spate.

Locul sariturii cu prajina se recomanda a se alege astfel ca sa asigure maximum de vizibilitate a stachetei de catre saritor si a sariturii de catre public, ceea ce se poate obtine prin amenajarea zonei de sarituri cu un perete de fond inchis in spate ( de ex. o perdea de plantatii etc.).

Avand in vedere ca antrenamentele pot avea loc si dimineata si dupa - masa, se recomanda ca amenajarile de sarituri sa se faca in ambele turnante, iar pistele de elan sa lege 2 gropi in directii opuse

Pentru desfasurarea in conditii normale, cu respectarea regulamentului de specialitate, a diferitelor probe de atletism, este necesara o anumita baza materiala care trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu terenurile si instalatiile respective, la care se vor adauga materialele specifice pentru diferitele exercitii atletice.

In mod conventional, prin teren de atletism se intelege un loc amenajat special pentru a permite desfasurarea exercitiilor de atletism, fie in totalitatea lor (teren de atletism), fie numai a anumitor exercitii (teren de aruncari, teren pentru aruncarea greutatii, teren pentru sarituri in lungime si triplusalt, pista de alergare, etc.).

Sub denumirea de instalatie se intelege un ansamblu de elemente de constructie, fixat (in mod stabil) pe teren si deservind in marea majoritate a cazurilor numai anumite exercitii de atletism. Astfel, pragul de la saritura in lungime, cercurile de aruncari, groapa cu apa de la alergarea pe 3000 m obstacole reprezinta tot atatea instalatii pentru exercitiile respective pentru atletism. Unele dintre instalatii, desi in mod obisnuit ar trebui sa fie stabile, sunt demontabile si pot fi scoase de pe teren, dupa cum este cazul stalpilor de sosire, custii de protectie de la aruncarea ciocanului, opritorii de la cercul pentru aruncarea greutatii.

Materialele de atletism cuprind obiecte mobile, transportabile, folosite pentru efectuarea exercitiilor de atletism. Ele pot avea destinatii foarte variate, fiind deseori specifice. Ca exemplu pot fi date:discul, sulita, prajina, batul de schimb pentru alergarile de stafeta, fanioanele, gardurile, etc.

Regulamentul probelor de atletism prevede dimensionari standardizate pentru terenurile, instalatiile si materialele de atletism.

La construirea unei baze de atletism trebuie respectate intocmai normele prevazute de regulamentul Federatiei Internationale de Atletism Amator (F.I.A.A.), adoptat si de Federatia Romana de Atletism (F.R.A.), ori de cate ori baza va servi si la organizarea unor reuniuni atletice mai importante.In cele ce urmeaza , toate referintele privind construirea terenurilor de atletism vor fi axate pe normele reglementare, dar se vor indica si adaptarile posibile in limita rationalului pentru bazele atletice de uz restrans (strict local, scolare, etc.).

Dupa destinatia pe care o au, terenurile si instalatiile de atletism pot fi impartite in trei grupe principale:

1. Piste si instalatii pentru alergari ;
2. Terenuri si instalatii pentru sarituri ;
3. Terenuri si instalatii pentru aruncari.

PISTA DE ALERGARI

Pista de alergari este un teren amenajat in mod special pentru a favoriza alergarea. Din punct de vedere reglementar, pistele de alergari trebuie sa respecte urmatoarele norme:

sa fie orizontale sau sa aiba o panta maxima de 1:1000 in sensul alergarii si de 1:100 transversal pe directia alergarii ;

sa dispuna de o suprafata neteda si stabile care sa permita infigerea cuielor cu care sunt prevazuti pantofii alergatorilor.

Dupa formele lor, pistele construite pot fi de doua feluri:

piste drepte, deschise la ambele extremitati ;

piste cu circuit inchis, formate din doua piste drepte unite prin aruncari de cerc.

Pistele construite pot fi folosite sub forma de:

piste plate, pentru alergarile de viteza, semifond, fond, stafeta si pentru probele de mars sportiv ;

piste cu obstacole, pentru alergarile de garduri si de obstacole ca si pentru diferitele alergari cu caracter aplicativ.

TERENURI SI INSTALATII PENTRU SARITURI

Terenurile de sarituri sunt construite din doua elemente strict delimitate:

1. o pista sau o suprafata de lan, cu sau fara instalatii specifice ;
2. o zona de aterizare, reprezentata printr-o groapa umpluta, in mod obisnuit, cu nisip.

Dupa destinatia lor, terenurile de sarituri se impart in :

terenuri pentru saritura in lungime ;

terenuri pentru triplusalt ;

terenuri pentru saritura in inaltime ;

terenuri pentru saritura cu prajina.

Conform regulamentului probelor de atletism, pistele de lan vor avea o inclinare maxima de 1:1000 in sensul elanului si 1:100 transversal pe aceasta directie, exceptand suprafata din vecinatatea locului usual de desprindere care trebuie sa fie orizontala. In mod practice, aceasta ultima regula poate fi interpretata in modul urmator:

la saritura in lungime, saritura cu prajina si triplusalt, terenul trebuie sa fie orizontal pe o distanta de aproximativ 6 m, situat pe pista de lan inaintea pragului sau laditei (cutiei, bacului) de fixare a prajinei;

la saritua in inaltime, orizontalitatea pistei trebuie sa fie riguroasa pe o fasie de teren lata de aproximativ 4 m, situate inaintea zonei de aterizare.

TERENUL PENTRU SARITURA IN LUNGIME

Caracteristicile terenului pentru saritura in lungime sunt:

pista de lan are forma unui culoar, avand instalat pe ea si in imediata vecinatate a zonei de aterizare, un prag pe care se efectueaza bataia in cursul sariturii ;

zona de aterizare are o forma dreptunghiulara, cu axa longitudinala identica aceleia a culoarului care constituie pista de lan.

La terenurile de uz local, frecventate de saritori incepatori, de categorii inferioare, lungimea pistei de lan intre prag si extremitatea libera poate fi redusa pana la 35 m, stiut fiind ca in mod obisnuit atletii din aceste categorii ating viteza lor maxima dupa o accelerare pe distanta de circa 30 m.

Latimea pistei de lan nu este specifica in regulament. Dat fiind caracterul liniar al elanului, se poate admite, principal, calatimea normala a pistei de lan trebuie sa fie egala cu aceea a culoarului de alergare, adica de 1.25 m. Este recomandabil, totusi, ca pista de lan, atunci cand cuprinde o singura fasie de teren delimitate de suprafete gazonate (al caror nivel este de obicei cu cativa centimentri mai ridicat), sa fie ceva mai lata de 1.25m, de preferinta 1.50m. In felul acesta, se poate asigura o pista de latime normala, corespunzatoare din punct de vedere tehnico-sportiv, dat fiind ca fasiile de teren din imediata apropiere a zonelor gazonate se pot lucra cu oarecare dificultati.

TERENUL PENTRU TRIPLUSALT

Terenul pentru triplusalt este asemanator celui de sarituri in lungime.

Distanta la care este asezat pragul nu va fi mai mica de 11 m, ceea ce corespunde unor sarituri de ordinal a 15.16 m. In mod obisnuit, pentru reuniunile la care participa saritori de inalta calificare, pragul ste asezat la distanta de 12 m de la groapa de nisip.

Pista de lan, excluzand portiunea dintre prag si groapa de nisip, va fi de cel putin 40 m, recomandabil insa 45 m.

Ca si la saritura in lungime, acelasi rationament ne permite sa reducem dimensiunile terenului atunci cand acesta este destinat categoriilor inferioare.

Reducerea se refera atat la distanta dintre prag si groapa cu nisip, care poate fi scazuta pana la 10 m uneori chiar la 9 m, cat si a pistei rezervate pentru lan, a carei lungime poate fi micsorata pana la 35 m.

In total, terenul prevazut pentru triplusalt va avea (conform prescriptiilor regulamentare) lungimea de minimum 58 m, din care 6.7 m vor fi rezervati pentru groapa de aterizare. Un astfel de teren respecta tripla conditionare:

lungimea distantei de lan, minimum 40 m ;

dinstanta dintre prag si marginea cea mai apropiata a gropii, minimum 11 m;

distanta dintre prag si marginea opusa a gropii, minimum 18 m.

Latimea pistei de lan, pragul si anexele sale, indicate la saritura in lungime sunt valabile si pentru terenul de triplusalt, deoarece triplulsaltul poate fi redus in linii mari la trei sarituri successive, effectuate in scopul parcurgerii unei distante cat mai lungi.

TERENUL PENTRU SARITURA IN INALTIME

Caracteristicile terenului pentru saritura in inaltime sunt:

pista de lan, datorita faptului ca elanul se face sub unghiuri variate in raport cu planul stalpilor si al barei de sarituri, are forma sector de cerc ;

zona de aterizare are o forma dreptunghiulara, cu latura lunga orientate perpendicular pe axa de simetrie a sectorului pistei de lan.

Pista de lan. Regulamentul probelor de atletism prescrie un spatiu liber pentru lan de minimum 15 m, cu recomandatia ca ori de cate ori este posibil, acest spatiu sa fie extins la 18.

Zona de aterizare are forma unui dreptunghi cu latura lunga de minimum 5 m, iar cea scurta de 4 m. Este constituita dintr-o groapa umpluta cu nisip afanat sau cu un alt material (talas), care are rolul de a amortize socurile de aterizare. Pe terenurile in care sariturile depasesc inaltimea de 1.70 m, se recomanda ca nisipul din groapa sa fie mai inalt decat locul din jur.

In acest fel, chiar in cazul sariturilor oblice, effectuate cu o amplitudine mai mare, se va evita aterizarea in afara nisipului gropii sau pe marginea gropii.

TERENUL PENTRU SARITURA CU PRAJINA

Caracteristicile terenului pentru saritura cu prajina sunt:

pista de lan are forma unui culoar avand instalata pe ea si locul de contact cu zona de aterizare (cutie, bac), servind pentru sprijinirea prajinii in cursul sarturii ;

zona de aterizare are forma unui patrat cu latura de minimum 5 m.

Pista de lan. Lungimea acesteia va fi de minimum 40 m, cu recomandatia ca ori de cate ori spatial va permite, sa se prevada un minimum de 45 m.

La terenurile de uz local, destinate categoriilor inferioare, lungimea pistei de lan poate fi redusa pana la 30.35m.

Zona de aterizare are forma patrata, latura fiind de minimum 5 m. In mod obisnuit, zona de aterizare a terenurilor pe care se efectueaza sarituri mai inalte de 3.50 m, este inaltata deasupra solului inconjurator cu 0.50.1.25 m.

Materialul folosit pentru zona de aterizare este fie nisipul afanat, fie rumegusul de lemn sau talasul, fie amestecul dintre aceste materiale. In cazul ploilor, pentru a fi mentinute omogene si cu o consistenta egala pe toata suprafata zonei de aterizare.

In total terenul prevazut pentru saritura cu prajina respectandu-se prescriptiile regulamentare va avea minimum de 45 m, din care 5 m vor fi rezervati pentru zona de aterizare.

TERENURI SI INSTALATII PENTRU ARUNCARI

Terenurile de aruncari sunt constituite din doua elemente strict delimitate:

o zona de lan ;

o zona de receptie (de cadere) a obiectului aruncat.

Zona de lan are fie forma unui cerc (aruncarea greutatii, discului si ciocanului), fie forma unui culoar (aruncarea sulitei).

Zona de receptie este reprezentata printr-un sector de cerc cu varful in centrul cercului de aruncare sau, la aruncarea sulitei, in centrul de curbura al pragului.

Dupa destinatia lor, terenurile de aruncari se impart in:

terenuri pentru aruncarea sulitei ;

terenuri pentru aruncarea greutatii ;

terenuri pentru aruncarea discului ;

terenuri pentru aruncarea ciocanului.

Ca si la probele de sarituri, inclinarea maxima, admisa de regulamentul probelor de atletism, pentru zonele de lan este de 1:1000. Dar fiind dimensiunile foarte reduse ale zonelor de lan, inseamna ca, in mod practice, acestea trebuie sa fie orizontale. Respectarea prescriptiilor regulamentare este foarte importanta in ceea ce priveste zonele de receptie.

Avand in vedere lungimea, uneori considerabila, a aruncarilor, exactitatea masuratorilor va fi viciata inca de la inceput din cauza unei aruncari ,,la vale''.

Din acest motiv, verificarea ingrijita a terenurilor de aruncare este absolute necesara. Situatia se prezinta cu totul invers pe stadioanele importante, la care centrul terenului gazonat este usor inaltat, avand o panta spre marginile sale.

Cum, de obicei, zona de lan este situate in afara terenului central, aruncarile se vor executa ,,la deal'', ceea ce este permis de regulament.

JOCURI SPORTIVE

I. Terenuri mici cu invelisuri speciale

a) Structura

Dupa posibilitatii, structura poate fi alcatuita dupa sisteme de invelisuri speciale:

Bolovani de rau - 10 cm ca fundatie

Zgura mare - 10 cm

fina - 8 cm (ca invelis)

rosie - 3 cm

Piatra amestecata cu pietris - 10 cm ; amestec de pamant negru 50%, cu nisip 30% si moloz de ciment 20 % - 5 cm

Bolovani - 10 cm

pietris sau zgura - 6 cm

nisip boabe mare cu zgura rosie pisata sau zgura neagra - 4 cm

praf de zgura rosie sau amestec 2 - 3 cm

Zgura neagra - 10 -20 cm;

rosie - 3 cm

rosie cernuta fin - 3 mm

Piatra de rau sau zgura neagra 10 - 20 cm;

pamant galben - 5 cm

nisip fin - 5 mm

Fundament - un strat de pietris

Strat de acoperire de 5 cm (compus din 50% pamant fertil, 30% nisip, 20 % sgura rosie), se niveleaza cu tavalugul, nu se permite gazon

Sisteme simple si economica de amenajere

Fundament - pamant bine nivelat cu panta pentru scurgerea apelor, invelis, nisip fin 1 cm.

In cazuri defavorabile, cand terenul este impermeabil, se vor proiecta drenaje sau puturi absorbante ca la pistele de atletism.

Strat de argila batatorita compact, nivelata cu un tavalug de 250 kg/m, asezate pe un strat de pietris compact.

b) Generalitati

Un nivelment precis este indispensabil pentru a se determina o inclinare regulata a terenului.

Experienta arata ca terenul de joc se uzeaza mai repede in fata buturilor; aceasta uzura este provocata in primul rand de exercitiile numeroase care se practica la o poarta in timpul antrenamentului. Inconvenientul poate fi suprimat plasand portile de antrenament pe laturile lungi ale terenului. Atunci cand nu este nevoie ca terenul sa fie marginit cu vreo instalatie, ca gradene, pista etc., avem avantajul ca putem prevedea doua terenuri de fotbal cu axele perpendiculare una pe alta, iar unghiurile libere se pot folosi pentru atletism sau pentru vestiare.

Este de dorit ca terenurile de sport si campurile de antrenament sa aiba axele lungi orientate in directia Nord - Sud. Terenul trebuie sa prezinte doua pante cu o inclinare de 2 - 5 %.

Terenuri de volei Descrierea: - dimensiunile normale 18 x 9 m:

- dimensiuni de construire 23 x 14 m ;

- dimensini reduse de pioneri 15 x 7,50 m ;

- linia de atac trasata la 3 m de plasa ;

- la pioneri la 2,60 m de plasa ;

- inaltimea libera de joc 7 m ;

- spatiul liber in jurul terenului, 3 m

Elemente:

- stalpi de lemn sau teava, fixi sau demontabili, de 2,60 m, diam. 12,5 cm.

- plasa 9,00 x 0,90 m cu ochiuri de 10 x 10 cm;

- inaltimea plasei

barbati 2,43 m,

femei 2,24 m,

pioneri 2,10 m,

- liniile de marcaj de 5 cm cm latime.

Structura: terenul poate fi numai nivelat sau poate fi amenajat special cu zgura, ca sa intruneasca calitatile de elasticitate consistenta si permeabilitate conform tipurilor de mai sus.

Terenuri de baschet: Descriere:

- Dimensiuni normale 26 x 14 m

- Reduse, minimum 18 x 10,70 m

- reduse pentru teren scolar 20 x 12 m

- dimensiuni minime ale intregului teren, 32 x 20 m

- inaltimea libera de joc 7 m

- spatiul liber in jurul terenului 3 m.

Elemente:
- panouri de lemn 1,80 x 0,03 m pentru cosuri, fixate pe stalpi la inaltime de 2,75 m de la nivelul terenului ;

- picioare port - panouri de lemn, fier cornier, teava sau beton armat, fixe sau demontabile

- cosuri formate din inele de otel cu diametrul de 0,45 m fixate la 3,05 m de la nivelul terenului si la 0,30 m la partea de jos a panoului

Latimea liniilor de marcaj este de 5 cm

Strucura este de o rezistenta mai mare si in special are o consistenta mai elastica

Terenuri de tenis Descriere: - Dimensiuni normale pentru joc simplu 8,23 x 23,77 m

- dimensiuni normale pentru joc dublu 10,97 x 23, 77 m

- dimensiuni de constructie de la 18 x 36 m pana la 20 x 40 m

- inaltime libera de 10 m

- teren liber lateral 3,64 m

- teren liber lateral pentru campionat 4,00 m

- teren liber la spate 6,40 m

- teren liber la spate pentru campionat 8,00 m

- distanta intre doua terenuri 6 m

Elemente: stalpi de 1 , de lemn sau metal, fixi sau demontabili, avand intre ei o distanta de 12,80 m

- plasa inalta de 0,91 m la centru si 1,06 m la stalpi

- imprejmuire de plasa sarma inalta de 3,50 - 4 m din ochiuri de 4 cm

II. Terenuri mari gazonate

Terenuri de fotbal

Descriere: - Dimensiuni normale 105 x 70,00 m

- dimensiuni maxime 120,00 x 90,00 m

- dimensiuni minime 90,00 x 45, 00 m

- latimea zonei de siguranta dupa liniile laterale 2 m

- dupa liniile portilor 4,00 m

Elemente:

- portile inalte de 2,44 m si late de 7,32 m formate din stalpi de lemn cu diametrul de 11 - 12 cm si o plasa libera, atarnata astfel ca mingea sa se opreasca in ea

- plasa are ochiuri de 5 -10 cm, suprafata portii este de 5,50 x 18,32 m

- bara are grosimea maxima 12,5 cm, iar inaltimea 2,44 , latimea liniilor trasate, 10 -12 cm

Structura: Stratul de acoperire a terenului este format dintr-un gazon alcatuit din ierburi speciale alese

Terenuri de handbal.Descrierea

- dimensiuni normale ca la terenul mic de fotbal minimum 90,00 x 55,00 m, maximum 110 - 65,00 m,

- dimensiuni pentru pioneri 30,00 - 50,00 m lungime, latime 15,00 - 20,00 m

- dimensiuni medii 40,00 x 20,00 m

Elemente:

- pentru un teren normal aceleasi elemente ca la terenul de fotbal

- pentru pioneri, poarta inalta de 2,00 m, cu distanta intre stalpi de 3,00 m, iar grosimea barelor de 8 cm.

Structura aceeasi ca la terenul de fotbal

Terenuri de oina, descrieri

- dimensiuni normale 70,00 x 32,00 m

- spatiul liber in jurul terenului 3,00 m

- terenul se imparte longitudinal in doua culoare

Elemente: liniile, cercurile, liniile de scapare si cele de fuga se marcheaza cu fasii de praf de creta de 5 cm latime.

Structura aceeasi ca la ternul de fotbal

Terenuri de rugby: Descriere

- dimensiuni normale 144,00 x 68,75 m

- dimensiubi minimale 119,00 x 66,00 m

- spatiul liber in jurul terenului 2,5 m

- lungimea terenului principal intre porti 95,00 - 100,00

Elemente: stalpii portii (doi) de sectiune dreptunghiulara 10 x 12 cm, inaltime 3,50 m, asezati in distanta de 5,65 m unul de altul. Bara are o inaltime de 3 m si sectiunea de 10 - 20 cm.

Structura: teren gazonat sau pamant simplu nivelat

Amenajari auxiliare

Vestiare. Vestiarele pot fi de mai multe feluri:

1. Vestiare in aer liber. O banca cu cuiere pentru haine; latimea bancii 50 cm; distanta intre cuiere 20 cm; trei sportivi pe m de banca.

2. Incaperi de schimb inchise, cu banci si cuiere. In jurul peretilor se fixeaza cuiere. Distanta intre banci de 1 m.

3. Vestiare comune pentru desbracat - pe sexe - cu dulapuri individuale pentru pastrat hainele si echipamentul sportiv. Se recomanda pentru asociatiile sportive cun un numar redus de membri.

4. Vestiare cu incaperi comune de desbracat, eventual cu cabine separate si cu garderoba pazita. Se recomanda pentru complexurile sportive si pentru stranduri.

Pentru vestiare se calculeaza intre 0 - 2,00 m de sportiv.

Timpul de imbracat si desbracat este de 15 min, iar pentru dus si masaj 10 minute.

Obiecte sanitare : 1 W.C. la 50 de barbati,

1 W.C. la 30 de femei,

1 pisoar la 30 de barbati,

1 dus la 10 persoane.

Aceste instalatii pentru sportivi sunt separate obligatoriu de cele ale publicului.

In apropierea vestiarelor se va prevedea un depozit pentru material sportiv care va avea minimum 20 de sportiv. si unul pentru echipament sportiv, de minimum 12,00 m .

Cabinet medical : 10,00 - 15,00 m.

Camera de odihna : 15,00 - 25,00 m .

Bufet cu incaperile anexe necesare : 30,00 - 40,00 m

Tribune :

Cand terenul de exercitii sau de jocuri de amenajeaza si pentru competitii, se construiesc banci si tribune pentru spectatori.

Tribunele se aseaza pe latura mare a terenului, astfel ca spectatorii sa stea cu spatele la soare.

Daca se prevad banci. ele se fac inalte de 45 cm, late de 30 cm si cu intervale de 40 - 50 cm.

In fata primului rand se pune o balustrada inalta de 80 cm.

In acest caz se socotesc 5 persoane de m .

Gradenele de stat in picioare vor avea 0,40 m latime si vor cuprinde doua randuri de spectatori. La fiecare 6 randuri se vor prevedea balustrade. Inaltimea scaunului este de 45 cm, masurata de la nivelul talpilor.

In cazul gradenelor se socoteste 2,3 - 2,6 persoane pe m . Accesul la randurile de gradene se face pe scari cu trepte, socotind cate doua la fiecare rand de gradena, adica inaltimea unei trepte nu depaseste 22 - 23 cm.

Scarile se aseaza din 10 in 10,00 m, si au 1,20 m latime.

CONSTRUCTII SI INSTALATII

Structura pentru diferitele terenuri a fost expusa la paragraful jocuri sportive.

Lucrari mai speciale (drenajele).

Drenajul este sistemul artificial pentru scurgerea apelor de suprafata catre unul sau mai multe puncte, prin traversarea unui strat permeabil.

Scurgerea apelor de suprafata trebuie sa se faca intr-un timp scurt. Acest timp este in functie de invelisul terenului sportiv si de sportul care se practica pe el.

Aceasta scrugere trebuie sa permita desfasurarea nestingherita a jocurilor sportive un cazul unei competitii importante care nu poate fi intrerupta din cauza unei ploi obisnuite.

Dupa o ploaie torentiala, terenul sportiv drenat trebuie sa fie practicabil la maximum o ora de la incetarea ploii. Nu se recomanda supradimensionarea drenajului, deoarece intretinerea este foarte costisitoare cand este vorba de terenuri gazonate care au nevoie de umezeala permanenta.

In consecinta, se recomanda urmatoarele sisteme de drenaje, in functie de natura solului.

- Drenajul de suprafata, pentru terenurile de sport aflate pe un pamant argilos in grosime mai mare de1 m.

- Drenajul de adancime, pentru terenurile de sport, aflate pe un teren de argila a carui grosime este sub 1 m.

- Drenajul rezervor alcatuit din straturile putin permeabile si de mare grosime.

INSTALATII EXTERIOARE

Reteaua de alimentare cu apa trebuie sa asigure un consum de apa de baut si pentru stropit terenurile de 1,5 L /m .

Impotriva incendiilor se vor monta doi hidrantii cu un debit de 5 L /m si cu doua jeturi (pentru exterior).

Pentru reteaua interioara se vor monta doi hidranti d 2,5 L /s.

Reteaua de canalizare pentru scurgerea apelor drenate si de la instalatiile sanitare se dimensioneaza tinand seama de captarea apelor rezultate din ploaie, calculate dupa media ultimilor 10 ani.

Iluminatul este de 50 -150 kW pentru fiecare arena sportive.

CENTRU DE KINETOTERAPIE

Kinetoterapie: gimnastica medicala, scripetoterapie, terapie manuala, reeducare somatica ( tehnici de intindere si relaxare musculara), Gimnastica de intretinere si programe de gimnastica pentru slabit

Drenaj limfatic manual si tehnici complexe de drenare

Masaj: de relaxare, terapeutic, anticelulitic.

Fizioterapie: Crioterapie, termoterapie( raze infrarosii, impachetari cu pachete de namol, lumina polarizata).

Dotarea cabinetului

Sala de kinetoterapie: Spalier, banca de gimnastica, bastoane, mingii Bobath, mingii medicinale, elastice terapeutice, placi de echilibru. aparat multifunctional, stepper, bicicleta medicinala, greutati, mijloace ajutatoare pentru reeducarea echilibrului si a coordonarii.

Sala de scripetoterapie: Cusca de scripetoterapie (Rocher) cu toate accesoriile necesare, un pat electric.

Sala de masaj: un pat masaj, lampa infrarosu, lampa bioptron, uleiuri si crme pentru masaj, mijloace pentru crio si termoterapie.

Kinetoprofilaxia are ca scop prevenirea imbolnavirilor, complicatiilor sau sechelelor acestora.

Kinetoterapia are ca obiective restabilirea aliniamentului normal al corpului, redobandirea amplitudinii de miscare, a fortei si rezistentei musculare, recuperarea coordonarii, controlului si echilibrului, reeducarea sensibilitatii, redobandirea capacitatii de efort si formarea capacitatii de relaxare.

Mai putem include:

SALA FITNESS

- 1 bicicleta ergonomica

- 1 aparat de vaslit

- 1 banda de alergat

- 2 stepper

- 2 aparate pentru abdomen

- 1 aparat multifunctional(pentru : brate, picioare, piept, fesieri etc.)

SALA RECUPERARE

- 3 scari fixe(spalieri)

- 1 plan inclinat

- 1 balansoar

- 1 scara cu 2 trepte

- 4 saltele

- 1 pat pentru recuperare

- saci cu nisip

- mingi

- bastoane(simple si cu greutate) etc.

Kinetoterapia este aplicata in bolile reumatice:

- poliartrita reumatoida (PR), spondilita ankilopoietica (SA)

- coxartroza, gonartroza, spondiloza

- lombosacralgie

- periartrita scapulohumerala (PSH), periartrita coxofemurala

bolile neurologice: - accidental vascular cerebral (AVC)

- parkinson - scleroza multipla (SM)

- miastenii, miopatii

- neuropatia periferica (paralizia nervului radial, median, cubital, brachial, crural, sciatic) bolile cardiovasculare,

- boli endocrino-metabolice: obezitate

- afectiuni ortopedice: entorse, luxatii, fracturi

- deviatii ale coloanei vertebrale: cifoze, scolioze, lordoze

Scripetoterapia

Cusca de scripetoterapie ofera posibilitatea unei terapii prin mobilizarea articulatiilor si a coloanei vertebrale. Prin acest mijloc complex de recuperare se pot efectua exercitii in toate cele trei planuri ale miscarii in absenta greutatii membrului sau a segmentului si totodata contra unei rezistente externe (rezistenta ce poate fi dozata dupa caz). Practic prin acest mijloc se pot acoperii toate indicatiile terapiei prin miscare in diverse afectiuni ale sistemului osteoarticular, muscular, nervos.

Enumerand cateva din acestea:

reumatism articular - mentinerea si imbunatatirea functiei articulare

dupa operatii - imbunatatirea fortei musculare, a amplitudinii de miscare

dupa acc.vasculare (in faza de recuperare) - imbunatatirea coordonarii, rezistentei, a mobiliatii

Contracturi musculare la niv. col. vertebrale - reducerea durerii si a contracturilor prin extensii specifice

De asemenea se pot efectua exercitii tintite pentru reechilibrarea musculara.

Terapie manuala

Ajuta la mentinerea sau refacerea functiei articulare prin tehnici speciale de mobilizare si manipulare, aplicate la nivelul articulatiilor. Indicata la blocaje dureroase ale coloanei vertebrale (lombalgii, sindrom cervical, etc.), ale membrelor (artroze, artrite, etc.) si in toate limitarile reversibile ale aparatului locomotor.

Gimnastica de intretinere si programe de gimnastica pentru slabit (Aeroslim)

Aeroslimul este un program cu exercitii acesibile ce au ca effect mentinerea si imbunatatirea sistemului muscular, a functiei articulare si reducerea greutatii corporale prin eliminarea depunerilor de tesut adipos.

Drenaj limfatic manual si tehnici complexe de drenare

Sistemul limfatic este parte a sistemului vascular, asta inseamna organ de circulatie, totodata insa si parte a sistemului imunitar. Limfologia poate fi impartita in limfangiologie si limfadenologie. Limfangiologia apartine de domeniul angilogiei, limfadenologia de cel al imunologiei. Ambele domenii ale limfologiei sunt relationate intens alternant cu onkologia. Imunologia impreuna cu Limfadenologia stau astazi in centrul atentiei noastre. Persoana suferinda este pacientul cu edem limfatic care deseori este pasat de la un medic la altul incercand in final sa gaseasca vindecarea la vraci Cateodata devine victima unui diagnostic nerelationat terapeutic ce ii inrautateste starea, a unor masuri terapeutice gresite. Terapia complexa de drenare a edemului limfatic este posibila numai printr-o buna cunoastere a bazelor teoretice si experienta practica indelungata. Esentiala este colaborarea intre cei doi specialisti, medic si terapeut. Acolo unde medicul a incheiat, acolo continuam noi. Noi tratam edemele limfatice prin drenaj limfatic manual si tehnici coplexe de drenare (bandajare, aplicare de masuri compresive). Unde dvs. nu mai puteti, noi va ajutam. Drenajul limfatic este un masaj bland, efectuat cu prize speciale, ce ajuta la imbunatatirea fluxului limfatic.

Masajul

De relaxare: manevre blande ce au ca efect pastrarea elasticitatii tesuturilor, relaxarea musculara si reducerea stresului prin detensionarea generala a organismului.

Terapeutic: utilizeaza manevre tintite avand ca scop reducerea si eliminarea contracturilor muscualre dureroase, imbunatatirea circulatiei sanguine, accelerarea procesului de detoxifere a organismului si scaderea stratului adipos.

Anticelulitic: utilizeaza manevre energice in scopul mobilizarii depunerilor de grasimi din tesutul adipos si al eliminarii acestora. Pentru obtinerea unui rezultat rapid se recomanda asocierea cu crema anticelulitica.