Definirea conceptului de consiliere sportiva si consilier sportiv

Definirea conceptului de consiliere sportiva si consilier sportiv

1.Consiliere sportiva:

In conceptia lui M. Epuran si col. 2001, consiliere, denumita si ghidare, este un proces prin care o persoana (sportiv in cazul nostru) este ajutata sa-si descopere si sa-si dezvolte potentialitatile actionale, vocationale si psihologice, precum si sa ajunga la nivel optim de fericire personala si implinire sociala. Conceptul de consiliere este esential democratic prin ceea ce afirma in teoria si practica sa. Fiecare individ are dreptul de a-si conduce singur propriul destin si, in al doilea rand, membrii relativ maturi si experimentati ai comunitatii sunt responsabili sa se asigure ca alegerea fiecarei persoane va servi atat propriilor interese cat si pe cele ale societatii din care face parte. In mod implicit in filozofia consilierii aceste obiective sunt complementare. Functia celor care ii ghideaza pe sportivi sau pe tineri nu este aceea de a face un compromis intre cerintele individului pe de o parte si solicitarile comunitatii pe de alta parte, ci se refera mai degraba la orientarea individului catre acele posibilitati permise de mediul sau, care pot garanta cel mai bine realizarea nevoilor si aspiratiilor personale.

Ivey si Simek-Downing,1980, citat de autorii de mai sus considera ca atat psihoterapia cat si consilierea psihologica reprezinta procese de influentare interpersonala reciproca.

Modul in care persoana ofera ajutor ( psiholog, consilier, psihoterapeut) raspunde solicitarilor subiectului va influenta in mare masura evolutia evenimentelor viitoare.

Ca si in cazul psihoterapiei, consilierea psihologica are ca obiectiv ajutarea subiectului sa functioneze mai eficient in viata cotidiana si sa aiba relatii pozitive cu cei din jur.

Una din problemele majore pe care trebuie sa le accentueze demersul de consiliere este dezvoltarea la subiect a unui sistem coerent de scopuri in viata, cu alte cuvinte, intarirea comportamentului intentional. O persoana orientata spre scop are sentimentul propriei sale capacitati, este capabila sa puna in actiune modele alternative de comportament intr-o situatie data, poate aborda problemele de viata din unghiuri de vedere diferite, fara a se cantona rigid in anumite solutii prefabricate.

O consiliere eficienta nu poate fi separata de viata reala. Eficienta demersului ("training-ului") ar trebui sa fie principalul scop al oricarui ajutor, deoarece trairea efectiva este cea mai valoroasa si puternica tehnica pe care orice consilier poate sa o ofere intr-o relatie de ajutorare.

Ajutorul psihologic reprezinta un demers organizat prin intermediul caruia o persoana calificata acorda asistenta unei alte persoane sau grup sub forma interviului, consilierii sau psihoterapiei.

Intervievarea este definita ca un proces de strangere de informatii cu privire la o persoana si este utilizata mai ales in cadrul serviciilor de orientare vocationala, de plasament profesional si de selectie.

Consilierea reprezinta un proces intensiv de acordare a asistentei pentru persoanele normale care doresc sa-si atinga obiectivele si sa functioneze mai eficient, in timp ce psihoterapia este un demers complex de tratament psihologic centrat pe reducerea unor simptome sau comportamente disfunctionale sau, si mai pretentios, pe reechilibrarea si reconstructia personalitatii. Cu toate acestea, multi specialisti considera termenii de consiliere si psihoterapie ca fiind echivalenti.

Ce reprezinta consilierea?

- este o relatie si o forma speciala de comunicare, de aceea ea implica ascultare;

- este o relatie care se stabileste atunci cand o persoana este ascultata de o alta;

- are dublu rol: de a preveni situatiile de criza si proactiv;

- este o activitate initiata de o persoana care cauta ajutor si efectuata de specialisti in domeniul sportiv sau au cunostinte intemeiate pe baza de licenta in domeniu.

- este o forma confidentiala de a oferi ajutor;

- cadrul in care are loc acest tip de consiliere este cel sportiv.

2.Consilier sportiv

Oamenii se adreseaza de regula consilierului pentru ca au un conflict decizional si traiesc un sentiment de blocaj la nivelul gandurilor, sentimentelor si comportamentului. Acestia au nevoie sa li se ofere o noua perspectiva, sa fie ajutati sa sparga vechile tipare rigide ale comportamentului dezadaptativ si sa ia noi decizii pentru a-si solutiona problemele.

-este o persoana abilitata de a asista la cresterea si dezvoltarea fiecarui individ privind cariera de sportiv si interdependenta acestei laturi a vietii sociale cu celelalte laturi ale vietii cotidiene si a-l sfatui pe cel care cere ajutor avand in vedere ca fiecare sportiv are dreptul la:

respect si demnitate ca fiinta umana, ca actual si viitor sportiv de performanta si mare performanta;

autonomie si autodezvoltare;

libera alegere de a urma perspectiva carierei sportive;

respectarea vietii sale private in deplina confidentialitate si in conformitate cu anumite standarde etice ca: obligatiile si responsabilitatile consilierului fata de parinti, profesori, colegi, comunitate, fata de sine si profesia sa.(extras din Asociatia Consilierilor din S.U.A. si din Standardele Etice Generale ale Asociatiei Internationale de Orientare Scolara si Profesionala, 1995).

Competentele profesionale ale consilierului sportiv:

-persoanele care lucreaza in domeniul consilierei carierei de sportiv trebuie sa posede studii superioare cu stagii de formare in domeniul consilierii in cariera sau cu experienta si rezultate in activitatea de profesor care de-a lungul timpului a demonstrat ca poate sa creasca generatii de sportivi de performanta;

-specialistii care lucreaza in acest domeniu trebuie sa-si asume responsabilitatea profesionala si morala in utilizarea informatiilor pe care le detin- direct prin intermediul instrumentelor de lucru- maximal in interesul individului, cu consimtamantul acesteia si cu asigurarea confidentialitatii acestor date fata de terte persoane;

-consilierii profesionisti sa caute permanent sa-si perfectioneze cunostintele, deprinderile, abilitatile si aptitudinile lor in domeniu, sa aiba un rol activ in crearea de circumstante favorabile educatiei

3. Puntea dintre consilier si consiliat (sportiv) se realizeaza prin comunicare, al treilea termen implicat in acest domeniu.

Definitii si concepte despre comunicare

Oamenii se urasc pentru ca se tem unii de altii, se tem pentru ca nu se cunosc, nu se cunosc pentru ca nu comunica (Martin Luther King)

In Dictionarul Enciclopedic, 1996, COMUNICARE -inseamna- instiintare, stire, veste. In <fr. Comunicare este sinonim cu "a fi in legatura cu">.

A. rosca , subliniaza ca omul este singura fiinta vorbitoare. Fara limbaj nu poate fi conceputa nici existenta omului ca fiinta sociala, nici existenta societatii insasi.

Coordonarea activitatii colective presupune, asadar, posibilitatea comunicarii reciproce intre oameni; cu acest prilej, fiecare individ este instiintat despre stadiul executarii celorlalte actiuni, despre experienta dobandita de ceilalti membri ai societatii, in procesul cunoasterii colective a realitatii obiective.

D. R. Frumusani, 1999, subliniaza ca intr-un proces de comunicare, sursa emite un mesaj catre receptor in scopul provocarii unei reactii a acestuia. Pentru a provoca receptorului reactia dorita, este necesar ca acesta sa fie convins si sa accepte ca fiind credibil continutul mesajului.

Dar, pentru ca receptorul sa actioneze in directia dorita de emitator trebuie ca acesta din urma sa analizeze variabilele referitoare la destinatarul comunicarii si sa decida asupra posibilitatilor si cailor de motivare ale acestuia.

Relatia receptorului in urma decodarii mesajului este mesajul care se transmite in legatura cu interactiunea dintre comunicatori prin feed-back. Feed-back-ul, pentru a fi eficace, trebuie nu doar sa sintetizeze scopul propus ci sa si pastreze relatia intacta, deschisa, nedefensiva, cu interlocutorul, el trebuind sa fie o invitatie la interactiune prin comunicare.

A. Dragu, S. Cristea, 2002, subliniaza despre comunicarea interumana ca ea se realizeaza cu ajutorul unor limbaje verbale si nonverbale prin care se schimba mesaje (informatii, simboluri, semnificatii, idei, sentimente, intentii, etc.) pentru a influenta, mai ales calitativ, comportamentul celuilalt.

A comunica eficient si expresiv cu ceilalti inseamna:

      sa convingi;

      sa poti dezvolta gandirea, afectivitatea si personalitatea;

      sa informezi inteligibil si sa intelegi corect semnificatia mesajului;

          sa sesizezi si sa constientizezi reactiile, atitudinile si modificarile comportamentale ale interlocutorului, in cazul nostru sportivului.

In conceptia lui V. PAVELCU, 1965, cuvantul duce cu sine starea noastra psihica, comunicand-o altora si tot cuvantul ne aduce intelesul psihic al actiunii altora sau al efectului propriilor noastre actiuni. Prin cuvant reactionam asupra altora, iar raspunsul acestora (cuvantul, gestul, mimica, actiunea) ne face constienti, despre intelesul cuvantului emis. In felul acesta, noi cream un fapt psihic, controlandu-l prin raspunsul primit.

H. Delacroix, 1924, sustine ca "actul mintal se substituie actiunii nemijlocite".

Prin limbaj poate fi comunicat (transmis de la un om la altul) intregul continut al vietii psihice. Desi limbajul se afla in relatii stranse cu toate procesele si insusirile psihice ale omului, inclusiv cu cele mai simple (senzatiile si perceptiile), totusi cercetarile psihologice au stabilit de multa vreme ca principalul continut al comunicarii verbale il formeaza gandirea.

Cercetarile stiintifice au demonstrat ca omul nu poate gandi fara sa foloseasca mijloacele lingvistice; in absenta limbajului la copil (de pilda, la copilul surdomut) nu se poate dezvolta gandirea specific umana.

Functia primordiala si fundamentala a limbii si limbajului este functia comunicativa.

La analiza stiintifica a procesului de comunicare a contribuit in mare masura teoria informatiei. Potrivit acestei teorii avem de-a face cu un proces de comunicare atunci cand o informatie este transmisa dintr-un loc in altul sau de la o persoana la alta.

Elementele implicate in realizarea unui transport de informatie alcatuiesc impreuna un sistem de comunicatie.

H. Lasswel, 1948, sustinatorul "Teoriei comunicarii unilaterale" a surprins esenta comunicarii in enuntul: Cine ce spune, pe ce canal, cui, cu ce efect ?

N. Vintanu, 1998, sustine ideea ca informatia care alcatuieste substanta actului de comunicare interpersonala are posibilitatea de a putea fi codificata si transmisa cu ajutorul unor instrumente diferite lingvistice (limbajul luat in totalitatea functiilor si laturilor sale) sau extralingvistice. Forma cea mai uzuala este comunicarea verbala care lucreaza cu continuturi si sensuri explicite, ce pot fi reluate, explicite, traduse in alte coduri etc.