SIMULATOARELE Sl TRENAJOARELE CA SURSE DE INFORMATII

SIMULATOARELE Sl TRENAJOARELE CA SURSE DE INFORMATII

Nevoile cresterii performantei prin utilizarea unor mijloace mai eficiente privind precizia informatiilor, reducerea timpului, ameliorarea controlului variabilelor, in comparatie cu lucrul practic, a condus la instrumentalizarea pregatirii. Am vazut la capitolul "Metodele generale' insemnatatea si unele caracteristici ale modelarii si operationalizarii.

Conceptia sistemica ofera o solida baza metodologica pentru construirea diferitelor modele - teoretice si obiectuale - prin care sa se asigure o pregatire sportiva controlata.

Daca folosirea simulatoarelor si trenajoarelor este de domeniul metodicii antrenamentului, modalitatea proiectarii si exploatarii informatiilor acestora este de competenta inginerilor-cercetatori.

"Simularea este actiunea in care are loc un proces de experimentare dirijata asupra modelului unui sistem-obiect, in anumite conditii, ea fiind in esenta o actiune investigatoare strict experimentala' (Simularea si simulatoarele, 1993, p. 396).

Simulatoarele sunt modele practice care permit experimentarea dirijata si in acelasi timp efectuarea repetata a actiunilor specifice pe care le copiaza analogic. Exista doua aspecte principale ale utilizarii stimulatoarelor: 1) obtinerea imediata de informatii de natura biomecanica si fiziologica despre subiectii supusi acelorasi cerinte specifice (intensitatea efortului, durata, tempo, ritm, tehnica de executie etc); pe baza lor se poate realiza analiza complexa a comportamentului individual in situatii de simulare standardizata. Experimentul "de laborator' astfel realizat va fi interpretat dupa canoanele cunoscute; 2) pregatirea efectiva a sportivilor, in conditii "aproape reale' care permit repetari mult mai multe decat pe teren.

La comanda Federatiei Romane de schi-bob, Centrul de Cercetari pentru Sport a realizat in anii 1978 si 1979 un simulator al solicitarilor la care este supus pilotul bobului si al dezvoltarii vitezei de impingere la start. (Bostan si Hillerin)

Cu cateva saptamani inainte de Jocurile Olimpice de iarna din Alberville din 1992 s-a dezvaluit publicului un simulator pentru probele de bob. El consta dintr-un dispozitiv de proiectare tridimensionala a pistei de coborare si un calculator care furniza datele necesare reglarii comportamentului echipajului (viteza in timp real) si elementele conditionale (de exemplu, coeficientul de frecare). Spre deosebire de simulatoare, trenajoarele nu urmaresc modelarea analogica, ci mai ales modelarea functionala. Ele sunt instalatii tehnice "pentru efectuarea in conditii artificiale a miscarilor complexe sau a unor elemente ale miscarii, asigurand controlul lor calitativ si cantitativ' (I. Ratov, 1988). Principala lor functie este de a asigura repetarea "concentrata' a miscarilor; a doua functie este aceea de a oferi date, informatii asupra comportamentului evolutiv al sportivului in sarcina motrica data. Un exemplu de trenajor este instalatia pentru canotaj in raport cu parametrii proiectati si controlati in timpul executiei (Stupineanu et al., 1978). Simulatoarele computerizate, ca cel al comportamentului boberilor sau ca cele folosite in aviatie, au si functie de antrenament.

Sistemul ,Jirgosim' a fost creat de un grup de cercetatori din cadrul Centrului de Cercetari pentru Sport, in perioada 1973-1990 (brevet de inventie 108411/1990 - autori Vladimir Schor, Pierre de Hillerin, Ilie Stupineanu, Alexandru Feredean si Ionel Dinescu). Sistemul consta din componente mecanice, interfete, calculator si softuri adecvate, destinat ca aparatura pentru testere/masurare si pregatire. Ergosimul functioneaza, in primul rand, ca simulator de conditii, cu scopul de a apropia diagnoza de stare de caracteristicile efortului de concurs. Specificul acestui demers consta din furnizarea unui numar mare de informatii cantitative si calitative ale actelor motrice, simulate, dar specifice diferitelor sporturi, cum sunt canotajul, inotul, aruncarile din atletism (capacitate de efort, conexiunea dintre forta, viteza si control neuro-muscu-lar).