Marimea curentului din circuitul rotoric. Ecuatiile t.m.m

Marimea curentului din circuitul rotoric. Ecuatiile t.m.m

La motoarele asincrone, ca si la transformatoare, ca marime de iesire pentru diferite aprecieri cantitative serveste curentul din circuitul secundar (in acest caz curentul din circuitul rotoric). Marimea curentului din circuitul rotoric este direct legata de marimea sarcinii la arborele masinii. Atunci cand sarcina creste, turatia motorului scade, alunecarea creste si deci si t.e.m. indusa in infasurarea rotorului creste. Sub actiunea ei prin infasurarea rotorului va trece curent mai mare. In con-secinta, daca este t.e.m. indusa intr-o faza a rotorului in miscare, ce are impe-danta , curentul din faza este:

(3.19)

unde:

sunt corespunzator rezistenta si reactanta inductiva a infa-surarii rotorice de faza.

Deoarece, si

(3.20)

Relatia (3.20) cu care se determina curentul I₂ este mai utila deoarece in ea intervin parametrii infasurarii rotorice, care nu depind de turatia rotorului. Din aceeasi expresie se observa ca atunci cand alunecarea s creste, creste si curentul din circuitul rotoric. In cazul limita, cand s=1, adica rotorul este imobil, curentul I₂ atinge cea mai mare valoare

(3.21)

Variatia sarcinii la arborele masinii influenteaza nu numai asupra marimii curentului I₂, dar si asupra diferentei de faza dintre si I₂. Unghiul , cu care curentul este defazat in urma fata de t.e.m. se determina cu relatia:

, adica unghiul creste la cresterea alunecarii. De asemenea

(3.22)

Variatia curentului I₂ din circuitul rotorului (curentul din circuitul secundar) determina in mod corespunzator variatia curentului I₁ din circuitul statoric (circuitul primar). Dependenta dintre curentii statoric si rotoric este determinata de ecuatia t.m.m. Viteza unghiulara cu care t.m.m., creata de curentul statoric I₁, se roteste fata de statorul imobil este , si corespunde turatiei n₁. Viteza unghiulara, cu care t.m.m creata de curentul rotoric, se roteste fata de rotor, este , ce corespunde turatiei . Daca se are in vedere, ca viteza unghiulara a rotorului este , viteza unghiulara cu care se roteste t.m.m., creata de curentul rotoric fata de statorul imobil al masinii, este .

In consecinta, t.m.m create de curentii din stator si rotor, se rotesc cu aceeasi viteza unghiulara in unul si acelasi sens, motiv pentru care se pot considera imobile una fata de alta. Totodata, ele se pot insuma geometric, cand suma lor de-termina t.m.m. rezultanta, ce actioneaza in circuitul magnetic al motorului asin-cron. Deoarece la diferite sarcini ale masinii , la motorul asincron ca si la transformator este valabila egalitatea:

(3.23)

unde:

si - coeficientii de bobinaj ai infasurarilor statorului si rotorului;

si - numarul de faze ale statorului, respectiv rotorului.

Ecuatia (3.23) este ecuatia t.m.m din motorul asincron. Daca se rezolva in raport cu curentul I₁ se obtine:

sau (3.24)

(3.25)

Si aici ca si la transformatoare, curentul I₁ are doua componente:

Ø    o componenta este curentul de functionare in gol I₁₀ care nu depinde de sarcina;

Ø    a doua componenta (care depinde de sarcina) este egala si de sens opus curentului (valoarea raportata a curentului rotoric la infasura-rea statorului).

Diagramele fazoriale ale t.m.m. si curentilor sunt asemanatoare celor de la transformatoare.