Metode de cercetare in merceologie

Metode de cercetare in merceologie

Pentru studierea marfurilor se folosesc mai multe metode de cercetare, avand in vedere faptul, ca produsele sunt considerate ca un sistem de structuri si functii, care participa in proportii diferite la stabilirea nivelului calitativ la un moment dat.

Se respecta urmatoarele principii de baza ale metodologiei de cercetare a calitatii produselor:

stabilirea concordantei intre necesitate si produs, realizata in conditii de eficienta economica la producator si beneficiar;

formalizarea rezultatelor, integrarea functiilor partiale intr-un sistem unic pentru aprecierea calitatii intregului;

completarea reciproca a metodelor pentru obtinerea cat mai exacta a calitatii intregului (determinari de laborator, organoleptice etc.).

Metodele de cercetare ale Merceologiei s-au diversificat si perfectionat continuu, datorita progreselor tehnico-stiintifice din productia de marfuri. O analiza a metodelor folosite permite gruparea lor in:

Metode generale

metoda inductiva,

metoda deductiva,

metoda analizei si sintezei,

metode matematice si informatice, metode statistice.

Metode specifice, clasice in studierea merceologiei:

metode psiho-senzoriale,

metode experimentale,

analiza structurii,

analiza functionala,

analiza comparativa,

analiza tipologica.

Metode moderne (de conceptie):

analiza valorii,

analiza morfologica,

metoda Delphy,

metoda Brainstorming,

metoda Benchmarking.

1. Metode generale de cercetare

Metoda inductiva permite stabilirea de legaturi generale, a unor legitati generale Pornind de la particular la general, de la fapte spre concepte, pot fi elaborate prin inductie prognoze si strategii. Modul inductiv este foarte eficient in cercetarea proprietatilor marfurilor.

Metoda deductiva se utilizeaza pentru a cunoaste particularul, plecand de la general. Spre exemplu, daca se cunosc conditiile de pastrare intr-un depozit, se pot deduce modificarile ce pot avea loc intr-un produs; cunoscand un produs din prospect, se poate deduce comportarea lui, comparandu-l cu alte produse existente pe piata.

Metoda analizei si sintezei permite cercetarea produselor, folosind cuplu, o unitate foarte utilizata in cercetarea marfurilor. Analiza presupune descompunerea logica a unui produs in parti componente pentru a afla aportul fiecarei parti la calitatea produsului in ansamblu. Cele mai frecvente analize sunt analizele fizice si analizele chimice. Acestea permit stabilirea compozitiei, structurii produsului si sunt caracterizate prin justete si precizie. Neajunsul acestor cercetari analitice consta in faptul ca ele reclama timp mai indelungat de executie, echipamente, calificare si costuri ridicate. Cercetarea moderna, prin utilizarea unor cantitati infime de substante si reactivi, beneficiind de aparatura performanta, reduce considerabil durata determinarilor, efectuand simultan seturi de teste in conditii unitare.

Sinteza permite regruparea partilor componente descompuse prin analiza, pentru a afla sistemul de corelatii intre proprietatile si functiile partilor constituente ale produsului.

Metodele matematice si informatice se utilizeaza pentru evaluarea si cuantificarea calitatii, optimizarea sortimentului si calitatii marfurilor. Se folosesc in special in disciplina distincta, numita "Calimetrie".

Metodele statistice se folosesc pentru prelucrarea, analiza si interpretarea rezultatelor si permit generalizarea datelor de la nivelul esantionului (probei) la cel al lotului de produse (de exemplu controlul statistic al calitatii loturilor de produse).

2. Metode specifice de cercetare

Metodele psiho-senzoriale (organoleptice) se bazeaza pe folosirea organelor de simt pentru obtinerea datelor primare privind forma, marimea, culoarea, aspectul exterior, gustul, gradul de prospetime sau degradare a produselor.

Metodele organoleptice, fiind dependente de numerosi factori - conditii de determinare, parametrii biologici ai operatorului etc. - sunt afectate de subiectivism si incertitudine. Cu toate ca au un caracter orientativ, sunt importante, in special pentru produsele alimentare, cosmetice, parfumerie.

Metodele experimentale permit cercetarea calitatii produselor prin testari, masuratori, simulari, care tind sa reproduca cat mai fidel conditiile reale de comportare a produselor in utilizare. Sunt metode costisitoare si laborioase, aplicarea acestor metode presupune existenta unor conditii de desfasurare, echipamente si proceduri conforme prescriptiilor. Se mai numesc si "metode de laborator" si deseori se recomanda corelarea metodelor experimentale cu cele psiho-senzoriale pentru obtinerea unor rezultate obiective privind evaluarea calitatii marfurilor.

Analiza structurii de regula este asociata cu analiza compozitiei, ea permite identificarea naturii materiilor prime si ponderii lor in produs. Analiza structurii este importanta si din punct de vedere economic, deoarece ponderile materiilor prime din produs influenteaza pretul de vanzare.

Analiza functionala consta in verificarea produselor de inalta tehnicitate in laboratoare, poligoane de incercari, pe standuri de proba, a nivelului performantelor in timp, de exemplu consum de carburanti, fiabilitate, viteza, randamente etc.

Analiza comparativa permite ierarhizarea produselor in functie de nivelul calitatii atins pe plan regional, national sau international, tinand seama de proprietati si eficienta in utilizare, raportate la pret.

Metoda comparativa are un caracter de subiectivitate, deoarece exista un numar mare de proprietati si nu exista criterii unice de apreciere a calitatii. Pentru a obiectiva metoda, in analiza comparativa se poate utiliza indicatorul sintetic al calitatii si eficientei economice.

3. Metode moderne de cercetare

Se utilizeaza pentru ameliorarea calitatii si imbunatatirea eficientei economice a produselor si serviciilor inca in faza de conceptie-proiectare, precum si in cazul proceselor de innoire si diversificare sortimentala a produselor.

Analiza valorii (tehnico-economica) urmareste ca functiile obiectului studiat sa fie concepute si realizate cu cheltuieli minime in conditii de calitate care ar putea satisface necesitatile utilizatorilor in concordanta cu cerintele social-economice. Metoda permite stabilirea corelatiilor optime intre diferite parti si subansamble ale produselor, prin maximizarea raportului functii-costuri.

Metoda se foloseste in tara noastra pentru produsele tehnice si servicii din sectorul turismului si alimentatiei publice. Analiza valorii permite reducerea costurilor inutile sau disproportionate in raport cu utilitatea conferita.

Analiza morfologica permite obtinerea unor variante nor de produse (servicii) sau imbunatatirea calitatii acestora in urma combinarilor multiple intr-o matrice cu valori ale proprietatilor. In esenta, se intocmesc asa-numitele "cutii morfologice", care sunt constructii tridimensionale si permit gasirea variantelor nor de produse si cai de imbunatatire a calitatii lor.

Metoda Benchmarking este utilizata pentru compararea preformantelor produselor si serviciilor cu cele ale liderilor recunoscuti, ca atare, la un moment dat pe piata. Rezultatele sunt folosite pentru stabilirea obiectivelor referitoare la imbunatatirea proceselor si produselor pentru reducerea decalajului fata de lider.