PARAMETRI SI METODOLOGII DE EVALUARE A BUNURILOR PROPRIETATII INTELECTUALE, CA PARTE DIN MARFA, SAU CA MARFA PROPRIU-ZISA

Utilitatea acestui capitol in cadrul cursului deriva din nevoia de a prezenta principalele criterii care pot structura ansamblul activelor nemateriale din patrimoniul unei firme, criterii care in cea mai mare parte exprima si diversele aprecieri ale profesiilor interesate de zona activelor nemateriale si a goodwill-ului.

Clasificarea bazata pe opinia Organizatiei Europene pentru Comert si Dezvoltare (OCDE)

In conformitate cu ,,Ghidul de tarife si transfer pentru intreprinderile
multinationale si administratii fiscale' al OCDE (ed.1995) se face distinctie intre:

. active necorporale tehnologice, bazate pe capacitatea companiei de a
produce bunuri sau a oferi servicii:

. active necorporale de marketing, bazate pe relatia companiei cu piata
si pe potentialul ei comercial.

Fondul de comert poate fi definit ca "un ansamblu de bunuri mobile i imobile, corporale i necorporale pe care un comerciant le afecteaza desfa urarii unei activita i comerciale, in scopul atragerii clientelei i, implicit, ob inerii de profit.' - Prof. dr. Stanciu D. Carpenaru.

Bunuri materiale: imobilul in care se exercita comertul daca e proprietate al comerciantului, masini unelte, instalatii, marfuri, ambalaje, mobilier, materii prime, stocuri de combustibil.

Bunuri necorporale (intangibile): dreptul asupra numelui comercial, asupra emblemei, asupra marcilor de fabrica, a brevetelor de inventii, a desenelor - modelelor industriale, topografiilor de circuit integrat, a dreptului de autor, dreptul asupra clientelei.

Caracteristicile fondului de comert

Este o universalitate de fapt pentru ca reune te un complex de bunuri eterogene, iar aceasta reunire este rezultatul exclusiv al voin ei titularului.

Fondul de comer e un bun mobil, deoarece, de i cuprinde in componen a sa i bunuri imobile, elementele care precumpanesc sunt bunuri mobile. Este un bun necorporal, deoarece in componen a sa precumpanesc bunurile cu caracter nematerial, care au, in cadrul fondului de comer , o voca ie de statornicie mai pronun ata.

I. EVALUAREA IN PRACTICA INDUSTRIALA

Asa cum se arata in schema atasata intitulata 'Proprietatea Intangibila a unei intreprinderi', este bine sa distingem intre diferitele tipuri de 'intangibile' in practica evaluarii.

Pe de o parte, trebuie separat 'activul intangibil de baza', care defineste valoarea de baza, de 'dreptul proprietatii industriale' care ii furnizeaza protectia sa legala.

Pe de alta parte, trebuie sa se distinga intre 'intangibilele tehnologice' (cum este dreptul de autor) si 'intangibilele marketing' (precum marcile).

Pentru a calcula valoarea unui bun intangibil se folosesc urmatoarele metode de baza:

1) metoda costului (ex. investitia R&D)

2) metoda venitului ('perspectiva profitului')

3) metoda pietei ('comparatia vanzarilor')

4) metoda pietei in contrafacere, o metoda atipica, ce suplimenteaza oricare din metodele 1, 2, 3;

Metoda costului se refera la investitiile istorice in C-D. Totusi, din pacate, nu exista o corelatie directa intre expansiunea unui bun si valoarea sa ulterioara. Valoarea unui bun intangibil este determinata de viitoarele beneficii anticipate. Deci, metoda costului poate fi folosita doar ca instrument de control, ca si cota de nivel pentru profiturile asteptate.    Metodele venitului si a pietei sunt mult mai potrivite pentru a evalua un bun intangibil. Metoda venitului este in principal folosita pentru a evalua compensarea financiara platita de catre un comparator de tehnologie, sau de licenta de a carui pozitie pe piata vrea sa profite licentiatul. In aceasta metoda, licentiatul depinde de profitul care este obtinut (sau nu) de tehnologia titularului.

Metoda pietei este aplicabila acolo unde persoana care detine licenta suporta toate riscurile antreprenoriale.

Orice investitor i i poate pune urmatoarele intrebari:

cat de mult ne putem baza pe aceste metode?

ce strategie putem alege pentru aplicarea acestor metode?

ce rol ar trebui sa joace institutiile guvernamentale, non-guvernamentale si private?

Aceste metode de evaluare, precum si altele, aplicabile indeosebi marcilor, dar si celorlalte intangibile, se vor trata pe larg la Titlul 6

II. SIGURANTA BUNULUI

Intangibilele de Tehnologie

Totusi, deseori, nu este usor sa estimezi 'valoarea cresterii' care este datorata Drepturilor de Proprietate Intelectuala (DPI):

Esentiale in acest context sunt cu siguranta

acoperirea geografica (ex. Unde, in care tari exista DPI?) si

acoperirea tehnologica (ex. Care este scopul protejarii conferit de catre DPI?)

Pentru a evalua aceste componente ale 'tehnologiei' bunului intangibil (in particular licente pentru produse si procese de fabricare, si drepturi de autor pentru software-ul calculatoarelor) trebuie estimat faptul ca o parte din vanzari se poate pierde daca nu se foloseste oportun acea "tehnologie" capabila sa excluda concurentii de pe piata.

In ceea ce priveste bunurile de capital precum grupurile energetice, termocentralele etc., riscul ca competitorii sa "fure" tehnologia este cu siguranta mai mic decat in cazul bunurilor de consum sau al medicamentelor, care pot usor fi produse de alte intreprinderi cu investitii mici.

Nu in ultimul rand, o extindere a castigurilor de operare prin drepturile proprietatii industriale nu poate fi obtinuta doar prin excluderea concurentilor de pe piata, ci si prin folosirea drepturilor proprietatii intelectuale ca si vehicule de tranzactionare cu transfer de tehnologie profitabila. De asemenea, taxele pot fi influentate pozitiv in astfel de cazuri (a se studia prevederile noului Cod Fiscal referitoare la elementele neimpozabile - valabile, se pare, pana in 2007).

Intangibilele de Marketing

Pentru evaluarea Intangibilelor de Marketing, 'metoda pietei" este mai oportuna decat metodele costului sau a venitului, cel putin in industria bunurilor de capital: nu ar avea sens sa comparam comisionul licentiatului (royalty) cu profitul rezultat din vanzarea bunurilor si/sau serviciilor intangibilului marketing licentiat. De aceea, elementul decisiv pentru profit sau pierdere este cu siguranta tehnologia. Intangibilul marketing "licentiate" are evident mai degraba o functie suport.

Siguranta depinde evident de disponibilitatea celei mai potrivite piete comparabile, ce se oglindeste in comisioanele (royalties) incasate.

Evaluarea unui bun intangibil marketing poate fi dusa la bun sfarsit si pe calea 'metodei venitului', ce ar raspunde la intrebarea: 'cat ar accepta sa plateasca un investitor daca ar fi interesat sa cumpere marca fabricii?'

Se poate presupune ca un asemenea investitor se va uita, pe rand, mai intai, la castigurile de operare pe care intreprinderea Ie obtine dupa un anumit interval de timp (1), apoi la partea care este obtinuta prin marca fabricii (2), si mai apoi la puterea protectoare a marcii de fabrica (3). Bineinteles, un asemenea investitor si proprietar trebuie sa fie mereu constient de caracterul special al 'metodei castigurilor de operare', deoarece acestea nu sunt influentate doar de intangibilele marketing, ci si de diferiti alti factori.

Pentru a obtine valoarea marcii, investitorul va considera situatia in care o parte din competitorii pietei ar obtine castig, fara sa foloseasca marca. Aceasta conteaza foarte mult: exista tari unde un acelasi fabricant a pierdut 80% din piata din cauza falsurilor. Daca aceasta parte poate fi castigata inapoi si/sau aparata de marca, valoarea marcii cu siguranta ar fi 80% din castigurile de operare.

Privitor la 'castigurile de operare' nu este singura metoda de evaluare folosita in industrie. Si alte metode, precum cea a "valorii adaugate" sunt folosite pentru evaluare.

III. STRATEGIA CONSTITUITA

Orice strategie de firma poate fi vazuta diferit din punctul de vedere al intangibilelor de Tehnologie si intangibilelor de Marketing:

Intangibile de Tehnologie

Putem distinge masuri interne si externe:

a)     Intern se pot aprecia in mod continuu intangibilele de tehnologie

prin metoda venitului, pentru evaluare, si

prin metoda costului, pentru comparatie.

In plus, trebuie asigurata o protectie puternica a PI, din punct de vedere tehnologic si geografic, iar evaluarea sa se efectueze ca mai sus.

Intangibilele de tehnologie - 'active de baza' si/sau DPI - care au valoare 'zero' ar trebui abandonate, fiind, mai intai supuse unor analize.

b) Extern trebuie protejate DPI-urile tehnologice, in special brevetate (inventiile).

Intangibilele Marketing

a)      Extern trebuie sanctionate contrafacerea, imitatiile si falsurile.

Produsele care induc consumatorului parerea ca sunt facute sub nivelul calitatii, al marcii unei anumite companii, chiar daca parerea nu este adevarata, pot cauza nu numai pierderea increderii pietei producatorului, dar si nivelul de garantie al produsului.

b) Intern trebuie apreciate

costul litigiului pentru procesele de judecare a falsurilor si costul de mentinere pentru marca fabricii, si

venitul financiar din intangibilul marketing.

Practica Evaluarii

In ceea ce priveste evaluarea in practica, trebuie notat faptul ca efectuarea calculelor castigului de operare este o munca de rutina in orice intreprindere. Astfel, o prima evaluare a 'tehnologiei' activului intangibil de baza poate fi aplicata prin compararea acestor parti cu partea castigurilor de operare oportune (CO).

Valoarea drepturilor de proprietate intelectuala oportune poate fi obtinuta prin evaluarea partilor de piata care ar putea fi pierdute - sau ar fi putut fi obtinute - prin drepturile de proprietate intelectuala efectiva.

Strategia constituita ar trebui sa se focalizeze pe eficacitatea drepturilor de proprietate intelectuala.

Drepturile de proprietate intelectuala ar trebui justificate ca scop de protectie ('acoperire tehnologica'), si inregistrate in tarile unde piata trebuie protejata ('acoperire geografica').

Sunt sanctionate drastic utilizarea unei marci DOAR cu scop de blocare a pietei. Chiar legislatia confera tertului dreptul la actiune in decaderea marcii, daca marca nu a fost folosita efectiv timp de cinci ani consecutivi.

IV. ROLUL INSTITUTIILOR GUVERNAMENTALE, NON-GUVERNAMENTALE SI PRIVATE

Consideratiile anterioare arata ca proprietatea intangibila a unei intreprinderi, de ex. 'activele tehnologice' si 'activele marketing-ului', pot avea o valoare extrem de ridicata in economia globalizata de azi, care valoare ar trebui calculate prin metode adecvate.

Din pacate, astfel de metode sunt cel mai probabil nefamiliare multor experti DPI, si nu sunt corect aplicate de catre economisti, acestia necunoscand caracteristicile DPI precum 'acoperirea tehnologica' si 'acoperirea geografica'.

Institutiile guvernamentale, non-guvernamentale si private ar trebui astfel sa promoveze o cooperare intensa intre economistii experti in DPI si expertii in impozite pentru a obtine metode de evaluare mai satisfacatoare si reale a proprietatii industriale intangibile.

Acest lucru e cu atat mai important cu cat majoritatea tarilor din lume au sau stabilesc sisteme de protejare IP eficiente conform Acordului WTO/TRIPS.

Printr-un management adecvat al proprietatii intelectuale, intreprinderile ar trebui sa aprecieze valorile pe care astfel de sisteme de protectie Ie confera proprietatii lor intangibile.

PROPRIETATEA INTANGIBILA A UNEI INTREPRINDERI

INTANGIBILE DE INTANGIBILE

TEHNOLOGIE MARKETING

"tehnologia" 'goodwill'

produs si cunostinte despre productie     clienti - liste si informatii

proiecte, desene tehnice retele de distributie

active de baza abilitatea manageriala contracte

abilitatea angajatilor     reputatie si credibilitate sistemul informational    standing-ul bancar

software-ul computerului succes publicitar

cunostinte expert etc. baze de date etc.

'informatia privata'

know-how & secrete comerciale

neinregistrate secrete de fabricatie informatii de piata

proiecte de modernizare concepte si strategii de

standarde de produse marketing

drept de autor *

drepturi de

proprietate inventii nume comerciale

intelectuala modele de utilitate marci de fabrica

inregistrate desene - modele industriale marci de comert

topografii de circuite integrate marci de servicii

drept de autor* indicatii de origine

soiuri de plante si animale

Nota: Documentul dat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci - OSIM pentru inventii este Brevetul; pentru marci, desene/modele industriale si pentru topografii de circuit integrat, documentul este Certificatul. Conform legilor speciale, aceste documente confera titularului titlul de protectie. Pentru dreptul de autor (*), chiar daca protectia este data prin efectul legii, nefiind necesara inregistrarea, totusi este de remarcat faptul ca, in instante este binevenita, daca nu chiar necesara, data certa, adica data de la care se probeaza prin document oficial existenta operei. Se poate solicita la notariat un document de data certa. O alta forma de protectie este tocmai publicarea operei. Exista si organisme de gestiune colectiva care, pentru anumite opere, ofera protectie prin inregistrare. Dar legea nu prevede ca Oficiul Roman pentru Dreptul de Autor - ORDA este oficiu pentru inregistrarea vreunui drept de autor. ORDA doar administreaza