STANDARDIZAREA MARFURILOR - Importanta si definitia standardizarii

STANDARDIZAREA MARFURILOR

1. Importanta si definitia standardizarii

Standardizarea este activitatea tehnico-economica de elaborare si implementare a unor documente de referinta (standarde), care reglementeaza in mod rational si unitar realizarea produselor, controlul calitatii si circulatia tehnica a acestora.

In mod obisnuit prin standardizare se intelege actiunea de elaborare a unor documente, organizata in scopul reglementarii tehnice oprite a problemelor care se pun in mod repetat in activitatea economica si mai ales, in domeniul productiei prin adoptarea acelor solutii, care conciliaza cerintele beneficiarilor cu posibilitatile producatorilor, realizand avantaje tehnico-economice optime.

Activitatea de standardizare este influentata in mod direct de procesul accelerat de aparitie a unor noi tehnologii, de globalizare a schimburilor comerciale, de problemele de mediu si securitate, precum si de formarea pietei unice europene.

Inceputurile activitatii de standardizare dateaza din perioada premergatoare celui de-al doilea razboi mondial, primele standarde cu caracter national fiind adoptate in 1937-1938 in cadrul AGIR - Asociatia Generala a Inginerilor din Romania.

In anul 1948 a luat fiinta Comisiunea de Standardizare, primul organism national de standardizare. Dupa o serie de reorganizari, in 1970 a luat fiinta Institutul Roman de Standardizare (IRS), care a functionat pana in anul 1998. Prin Ordonanta Guvernului 39/1998 se pun bazele standardizarii voluntare in Romania. Din acest moment, organismul national de standardizare este Asociatia de Standardizare din Romania - ASRO.

Conform SR 10000-1:1994 "standardul este un document, stabilit prin consens si aprobat de un organism recunoscut, care furnizeaza pentru utilizari comune si repetate, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activitati sau rezultatele lor, in scopul obtinerii unui grad optim de ordine intr-un context dat".

In urma cu cateva decenii, in Europa de Vest standardele si-au pierdut caracterul de obligativitate. In noua abordare "New Approach", standardele sunt obligatorii numai pentru firma care face public faptul ca produsul ei este conform cu un anumit standard. Referirea la un standard este pentru o firma garantia calitatii produsului si a faptului ca consumatorii vor avea incredere in produs. Pentru consumatori, conformitatea cu un standard le confera avantajul cunoasterii produsului si incredere in calitatea acestuia.

De asemenea, unele standarde, care sunt citate de reglementari oficiale, devin obligatorii (de exemplu, unele standarde pentru jucarii, metale pretioase, standarde care stabilesc metodele de prelevare si analiza a probelor s.a.).

Conform SR 10000-1:1994 "standardizarea este o activitate specifica, prin care sunt stabilite, pentru problemele reale sau potentiale, prevederi destinate unei utilizari comune si repetate, urmarind obtinerea unui grad optim de ordine intr-un context dat".

2. Obiectivele standardizarii

Scopul principal al standardizarii este imbunatatirea activitatii economice in general. Pentru atingerea acestui scop, standardizarea are urmatoarele obiective:

imbunatatirea calitatii vietii;

obtinerea unei economii globale de materiale, energie si efort uman;

protectia vietii, sanatatii si securitatii persoanelor fizice, mediului inconjurator si apararea intereselor consumatorilor;

protectia consumatorilor, printr-un nivel de calitate al produselor si serviciilor adaptat necesitatilor si verificat corespunzator;

recunoasterea internationala a produselor si serviciilor romanesti;

promovarea rezultatelor consolidate ale stiintei si tehnologiei, tinand seama de gradul de dezvoltare al economiei;

stabilirea unui sistem unitar de cerinte pentru certificarea conformitatii;

inlaturarea barierelor tehnice din calea comertului international;

reprezentarea intereselor economiei nationale in activitatile de standardizare internationale si europene.

In standarde unt prescrise conditiile de asigurare a protectiei vietii, protectiei sanatatii, securitatii muncii, protectiei mediului ambiant prin nivelul mai redus al nocivitatii unor procese; aceste reglementari contribuie la protectia consumatorului si a mediului inconjurator.

Apararea intereselor consumatorilor se realizeaza si prin prevederea unor caracteristici care se verifica in timpul utilizarii produselor (durabilitate, fiabilitate, mentenabilitate), neindeplinirea carora ar putea permite consumatorului emiterea pretentiilor la despagubire.

Standardizarea marfurilor este foarte importanta, deoarece are loc:

facilitarea schimburilor interne si internationale de marfuri si de informatii;

ridicarea continua a calitatii si competitivitatii produselor;

promovarea progresului tehnic si accelerarea innoirii productiei;

rationalizarea economica prin tipizarea, unificarea si rationalizarea sortotipodimensiunilor.

Standardizarea indeplineste rolul de a facilita schimburile de marfuri, de a usura comunicarea intre producatori si beneficiari, de a stabili un limbaj comun prin intermediul tehnologiei unice in diferite domenii. Simbolizarea si codificarile cunoscute de ambii parteneri permit o comunicare facila, indiferent de limba vorbita de fiecare dintre ei. Trimiterile si referirile la standarde, care se fac in contractele economice, inlesnesc foarte mult tranzactia, in special atunci cand se stabileste nivelul calitativ al produselor. Trimiterile la standardele internationale si nationale ale partenerilor in cadrul tratativelor constituie singurul mod de a inlatura, in prezent, barierele tehnice create prin practicarea in diferite state a unor conditii tehnice de importanta locala.

Standardizarea contribuie la mentinerea si asigurarea calitatii si competitivitatii marfurilor prin faptul, ca standardele precizeaza nivelul minim al principalelor caracteristici de calitate, modalitati de efectuare a receptiei calitative a loturilor de marfuri, conditiile de ambalare, transport, depozitare etc.

Prin standardizare este posibila de asemenea promovarea progresului tehnic si accelerarea innoirii productiei, deoarece standardizarea presupune stabilirea parametrilor principali a conditiilor tehnice, indicatorilor de fiabilitate si mentenabilitate, a metodelor de analiza si de incercare a produselor, toate acestea avand un rol important in ridicarea continua a calitatii marfurilor.

In majoritatea sectoarelor industriale standardele reprezinta un element de rationalizare economica. Rationalizarea economica poate fi realizata prin:

Tipizare si simplificare;

Unificare;

Interschimbabilitate;

Modulare;

Agregare.

Tipizarea si rationalizarea sortotipodimensiunilor este actiunea de stabilire a unei game rationale economic de tipuri si marimi ale produselor, capabile sa acopere nevoile existente intr-o anumita perioada de timp, sau cele previzibile intr-un viitor apropiat. Prin simplificare se ajunge la produse caracterizate prin proprietati esentiale, eliminandu-se elementele care complica, ingreuneaza si scumpesc productia si utilizarea acestora.

Unificarea este legata de tipizare si presupune reducerea diversitatii produselor prin combinarea mai multor variante, mai ales din punct de vedere al dimensiunilor si formei. Aceasta presupune ca toate variantele initiale vor suferi unele modificari, astfel se creeaza posibilitatea utilizarii acelorasi piese si subansambluri pentru mai multe tipuri de produse diferite. De altfel, indicele de tehnologicitate, indice de calitate in proiectarea masinilor, reprezinta tocmai raportul dintre numarul componentelor unificate si numarul total de componente.

Tipizarea si unificarea permit programarea interschimbabilitatii, adica posibilitatea producatorilor sa fabrice loturi de piese suficient de compatibile sub aspectul dimensiunilor, formelor si a proprietatilor, pentru ca acestea sa poata fi inlocuite cu altele.

Interschimbabilitatea poate fi dimensionala si functionala. Un exemplu de interschimbabilitate dimensionala este cel referitor la suruburi si piulite, care sunt perfect standardizate international si sunt inlocuibile, indiferent de provenienta lor. Interschimbabilitatea functionala este asigurata cand alte caracteristici decat cele dimensionale sunt standardizate, de exemplu caracteristicile rulmentilor - incarcatura, conditiile la care se supun in timpul lucrului etc.

Modularea urmareste folosirea subansamblelor unificate constructiv, care pot fi combinate in mai multe variante, in functie de necesitati. Modulele sunt interschimbabile si au proprietati de convertibilitate si reversibilitate repetata. Modularea este des utilizata pentru o serie de produse - mobila, utilaje tehnologice, produse electronice etc.

Agregarea consta in combinarea elementelor unificate constructiv, astfel incat sa formeze variante de echipamente adecvate unor conditii de lucru cat mai diverse.

Pentru a nu ramane in urma progresului tehnico-stiintific, devenind o piedica in asigurarea calitatii, standardele trebuie corelate cu modificarile ce intervin, trebuie revizuite sau inlocuite cu altele la intervale ce corespund modificarilor in tehnologia produselor si vitezei progresului tehnic.

3. Clasificarea standardelor

Pana la 28.08.1992, data la care s-a publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Ordonanta Guvernului Romaniei privind activitatea de standardizare in Romania s-au utilizat standarde de stat (STAS), standarde de ramura (STR) si standarde de intreprindere (STI) Pentru operativitate s-a convenit ca standardele elaborate inainte de data precizata sa-si pastreze sigla STAS.

In tara noastra in prezent se elaboreaza urmatoarele categorii de standarde:

Standarde romane - a caror sigla de identificare este SR, care se aplica la nivel national. Initialele ST sunt urmate de doua grupe de cifre: primul grup de cifre reprezinta numarul standardului si acesta ramane neschimbat; al doilea grup de cifre reprezinta anul cand a fost elaborat sau modificat respectivul standard.

Standarde profesionale - care se aplica in anumite domenii de activitate, in cadrul organizatiilor profesionale, legal constituite, care le-au elaborat;

Standarde de firma - care se aplica in cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale si al altor persoane juridice care le-au elaborat.

Dupa provenienta standardele se clasifica in:

Standarde nationale, care sunt elaborate, aprobate sau adoptate dupa caz, de un organism national de standardizare si care este pus la dispozitia publicului;

Standarde europene, care sunt adoptate de catre un organism european cu activitate de standardizare;

Standarde internationale, care sunt adoptate de catre un organism international cu activitate de standardizare.

De mentionat este faptul ca standardele internationale si europene se publica in Romania numai dupa adoptarea lor ca standarde nationale.

Dupa continutul lor, standardele se clasifica in:

Standarde generale, care se refera la o problema valabila pentru una sau chiar mai multe grupe de produse, de simbolizare, codificare, metode statistico-matematice de control al calitatii produselor;

Standarde complete de produs, referitoare la obtinerea si comercializarea unui singur produs. Ele contin o serie de conditii tehnico-economice care trebuie sa fie indeplinite de un produs, conditii tehnice de calitate (forma si dimensiuni, conditii de functionare, fiabilitate, conditii de siguranta si de protectie a vietii si a mediului inconjurator), reguli pentru verificarea calitatii, metode de verificare a calitatii, precum si prevederile privind receptia, continutul marcarii si modul de marcare, pentru identificarea produsului si a producatorului;

Standarde partiale de produs, care detaliaza unul sau doua capitole dintr-un standard complet de produs, spre exemplu:

standarde de dimensiuni,

standarde de marcare,

standarde de reguli privind verificarea calitatii,

standarde de analize si incercari,

standarde de ambalare, depozitare si transport.

O alta clasificare a standardelor dupa continut, conform SR 10000/1-94, le grupeaza in:

standarde de baza, cu aplicabilitate generala sau care contin prevederi generale pentru un anumit domeniu;

standarde de terminologie, care "fixeaza" termenii utilizati in diferite domenii;

standarde de incercari, care detaliaza metodele de incercare aplicate pentru caracterizarea produselor sau serviciilor;

standarde de produse, care specifica cerintele ce urmeaza a fi indeplinite de procese, asigurandu-se astfel aptitudinea de utilizare a lor;

standarde de servicii, care descriu cerintele referitoare la servicii, pentru asigurarea aptitudinii lor de utilizare;

standarde de interfata, caracterizand interfata existenta intre produse, procese, sisteme in punctele lor de conexiune;

standarde de date, continand datele necesare pentru caracterizarea completa a unui produs, proces, serviciu.

4. Activitatea de standardizare in Romania

Una din cerintele esentiale de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana de importanta majora pentru tara noastra este armonizarea legislatiei tehnice cu cea care guverneaza Piata Interna Unica a Uniunii Europene. Pentru realizarea acestei armonizari, in Romania a avut loc o reforma fundamentala in domeniul infrastructurilor calitatii si standardizarii.

Astfel, prin Ordonanta 39/1998 a fost pusa baza standardizarii voluntare in Romania, fiind creat un alt organism national de standardizare Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO). Acest organism si-a schimbat statutul, dintr-o organizatie subordonata Guvernului Romaniei (IRS) intr-o asociatie de drept privat, non-profit, fara scop lucrativ, neguvernamentala si apolitica, de interes public, cu recunoasterea guvernamentala ca unic organism national de standardizare.

Atributiile principale ale ASRO sunt:

elaborarea si aprobarea, reconfirmarea, modificarea si anularea standardelor nationale;

stabilirea principiilor si metodologiei standardizarii nationale;

elaborarea si implementarea programului de standardizare nationala;

reprezentarea Romaniei in organismele neguvernamentale internationale si europene de standardizare;

colaborarea in domeniul standardizarii nationale cu organisme similare din alte tari;

editarea, publicarea si difuzarea standardelor nationale si a altor publicatii din domeniul standardizarii nationale;

acordarea dreptului de utilizare a marcilor nationale de conformitate cu standardele nationale;

efectuarea de operatiuni de import-export si comercializare de standarde, documentatii si literatura de standardizare;

crearea unui climat favorabil aplicarii standardelor nationale in economie si dezvoltarii standardizarii in Romania.