EXPLOATAREA AUTOBUZULUI

EXPLOATAREA AUTOBUZULUI

1. RODAJUL AUTOBUZULUI

Una din conditiile hotaratoare ale asigurarii trainiciei, sigurantei in exploatare si economicitatii autobuzului este rodajul lui corect in perioada de inceput a exploatarii. Pentru autobuzul nou s-a stabilit perioada de rodaj, egala cu 10001500 km.

In perioada de rodaj trebuie sa se respecte urmatoarele limitari:

- viteza de deplasare nu trebuie sa depaseasca 3/4 din viteza maxima pentru treapta corespunzatoare, adica turatia motorului nu trebuie sa depaseasca 1700 min "la -1";

- incarcatura autobuzului nu trebuie sa fie mai mare de 75% din cea nominala;

- nu se admite supraincalzirea motorului.

In perioada de rodaj este necesar:

1. Sa se verifice gradul de incalzire a butucilor rotilor, a discurilor de frana, a carterului reductorului puntii din fata, imediat dupa oprirea autobuzului;

2. Zilnic sa se verifice nivelul uleiului in motor, la nevoie sa se completeze;

Sa se urmareasca nivelul uleiului in agregate si la nevoie sa se completeze;

4. Sa se urmareasca starea tuturor fixarilor si imbinarilor. Piulitele, suruburile si bolturile slabite se vor strange. O atentie deosebita se va acorda fixarii elementelor comenzii volanului, axei din fata, suspensiei, piulitelor rotilor, bridelor arborelui cardanic;

5. In timpul deplasarii se vor urmari indicatiile aparatelor si se vor lua la timp masuri de eliminare a functionarii anormale a ansamblelor si agregatelor autobuzului. Dupa primii 100 km parcursi este necesar sa se faca verificarea tehnica si numai dupa aceea se poate trece treptat la exploatarea autobuzului cu incarcatura completa.

PREGATIREA AUTOBUZULUI PENTRU LUCRU   

Inainte de inceperea lucrului cu autobuzul trebuie sa efectuam o serie de operatii pregatitoare legate de controlul si alimentarea cu materiale de exploatare.

Se va face verificarea bateriilor de acumulator (se va verifica gradul de incarcare, la nevoie se vor incarca).

In afara de aceasta trebuie verificate:

- existenta lichidului de racire si nivelul acestuia in vasul de expansiune. In caz de necesitate se va completa lichidul de racire pana la nivelul necesar;

- nivelul uleiului in baia motorului, THM, carterul puntii din fata, in sistemul amplificatorului hidraulic al comenzii volanului, in rezervorul transmisiei hidraulice a ventilatorului. Daca este necesar, se va completa uleiul pana la nivelul necesar;

- intinderea curelelor de transmisie ale pompei de apa si generatoarelor;

- presiunea aerului in anvelope, la nevoie se va aduce la norma. Dupa umplerea rezervorului de combustibil se va umple cu combustibil sistemul de alimentare a motorului (vezi cap.4.1.2).

3 CONDUCEREA AUTOBUZULUI SI CONTROLUL EI

1 Operatii de control efectuate inainte de iesirea pe traseu Inainte de iesirea pe traseu, pana la pornirea motorului, se vor verifica:

- integritatea accesoriilor de avarie (trusa farmaceutica, extinctoarele, ciocanelele pentru spargerea geamurilor);

- functionarea comenzii usilor;

- starea salonului de pasageri, fixarea scaunelor, barelor;

- nivelul uleiului in baia motorului;

- existenta combustibilului in rezervorul de combustibil (dupa indicatorul nivelului combustibilului); In afara de aceasta se recomanda sa se cerceteze terenul de sub autobuz, pentru a se descoperi posibilele scurgeri de ulei, combustibil sau lichid de racire dupa urmele lor pe suprafata platformei de stationare.

In perioada de iarna gura de ventilare si "jaluzelele" compartimentului motoruluitrebuie sa fie inchise, in perioada de vara + inchise.

2 Pornirea si incalzirea motorului la temperaturi mai ridicate de 0 grade C

Pornirea motorului rece la temperatura mediului inconjurator de peste 0 grade C se face in urmatoarea succesiune:

- se introduce cheia de contact;

- se verifica cuplarea franei de stationare, iar cutia de viteze sa fie in pozitie neutra (controlorul in pozitia "N" - fig. 2.7);

- se trece cheia in pozitia "I", caz in care se aprinde lampa de control a cuplarii bujiilor de aprindere instalatiilor electrofizice (IEF).21 (fig. 2.4).

Este interzisa pornirea motorului cu lampa de control 20 (lampa de control al SECM) aprinsa.;

- dupa ce se va stinge lampa de control a bujiilor IEF (aproximativ 20 sec), in cursul a 30 de secunde se va porni motorul

- se deplaseaza cheia in pozitia "II", fara a apasa pe pedala de alimentare cu combustibil (pozitia pedalei de alimentare cu combustibilla pornire este data in Instructiunile de exploatare a motorului);

- imediat dupa pornirea motorului se elibereaza cheia (cheia se intoarce automat in pozitia "I").

Durata functionarii neintrerupte a electromotorului nu trebuie sa depaseasca 209 sec. Repetarea cuplarii electromotorului pentru pornirea motorului se va face dupa cel putin 1 minut.

Dupa pornire este necesar sa se incalzeasca motorul timp de 2-3 minute la turatie minima la mers in gol, crescnd treptat turatia pana la cea medie (cel mult 1600 rot/min).

Incalzirea si pornirea motorului prin folosirea ILM

La temperatura mediului inconjurator mai scazuta de 0 grade C, este necesar ca, inainte de pornire, motorul sa fie incalzit cu ajutorul ILM.

ILM se cupleaza si se decupleaza cu intrerupatorul-clapeta 16 /fig.2.5), situat pe panoul intrerupatoarelor. Pentru controlul procesului de functionare, pe tabloul de aparate este instalata lampa de control 19 (fig. 2.4).

Pentru incalzirea rapida a motorului inainte de pornirea ILM este necesar sa deschidem robinetul incalzirii motorului 5 (fig. 4.1.5.1), iar robinetele 6 si 7 sa le inchidem. Dupa incalzire se porneste motorul, asa cum este indicat la pct. 2.

Dupa incalzirea motorului, robinetul 5 trebuie sa fie inchis, intrucat, daca va fi lasat deschis, se va diminua considerabil eficienta incalzirii salonului si locului de munca al conducatorului auto.

4. Operatiile de control efectuate dupa pornirea motorului

Dupa pornirea motorului, buzzerul trebuie sa fie cuplat. In caz contrar se va clarifica de ce dupa semnalele lampilor de control si se va elimina defectiunea.

Dupa pornirea motorului se vor verifica:

- functionarea aparatelor semnalizarii luminoase si sonore, aparatelor de masura si control, lampilor de control, stergatorului de parbriz si spalatorului de parbriz;

- cursa libera a rotii volantului;

- pozitia caroserie. caroseriei. Distanta de la suprafata drumului pana la suprafata cea mai de jos a laturilor carcasei trebuie sa fie de cel putin 265280 mm (valsoarea mare - pentru cauciucuri noi, cea mica - pentru cele uzate), diferentsa valorilor masurate de pe cele patru laturi ale autobuzului trebuie sa fie de cel mult 10 mm.Daca pozitia autobuzului nu corespunde normei, se va face reglarea conform punctelor 4.5 si 4.6.1;

- functionarea sistemului de inclinare a caroseriei.

Se controleaza vizual presiunea in pneuri. Presiunea in pneuri se controleaza dupa indicatiile manometrului pentru pneuri, cel putin o data pe saptamana, la nevoie se va aduce presiunea la norma.

Imediat dupa pornirea din loc, la drum uscat, cu acoperire ferma, se verifica functionarea franei de mana si de stationare.

Verificarea cursei libere a rotii volanului

Verificarea cursei libere a rotii volanului se face cu functionarea motorului la turatie mica, la mers in gol, si in pozitia rotilor comandate corespunzatoare deplasarii in linie dreapta.

Se efectueaza rotirea rotii volanului la dreapta si la stanga, pana la inceperea virajului rotilor comandate.

Cursa libera nu trebuie sa depaseasca 20 de grade.

5. Pornirea de pe loc si cuplarea vitezelor

Nu este permisa deplasarea in timpul functionarii sistemului de coborare sau inclinare a caroseriei. Caroseria se coboara numai pentru urcarea si coborarea pasagerilor.

Dupa pornirea motorului rece se efectueaza deplasarea la turatie medie a motorului pentru evitarea incarcarii complete a motorului si transmisiei in cazul incalzirii lui insuficiente.

Numai la obtinerea temperaturii de 80 de grade a lichidului de racire se poate incarca motorul la capacitatea lui completa.

Daca a cazut apa pe sabotii de frana (dupa spalarea sau deplasarea pe drum umed), este necesar sa se efectueze cateva franari line ca sa se usuce discurilesi garniturrile de frana si sa se reconstituie astfel eficienta franarii.

Instructiunile complete de comanda a THM sunt date in capitolul "Comanda" al Ghidului de exploatare a THM.

Pentru cuplarea vitezei inainte de inceperea deplasarii este necesar sa fie indeplinite urmatoarele conditii:

- autobuzul trebuie sa fie stationat si franat cu frana de lucru sau de stationare;

- pedala de alimentare cu combustibil sa fie coeliberata si motorul merge in gol.

Pentru deplasarea inainte se apasa clapeta mersului inainte "D". Dupa cuplarea butonului (1..2 secunde), se aprinde lampa butonului, se elibereaza frana si, apasand pe pedala de alimentare cu combustibil, se incepe deplasarea.

Pentru deplasarea inapoi se apasa butonul marsarier "R", se asteapta cuplarea vitezei (cam 2 secunde) si apasand pe pedala de alimentare cu combustibil

se incepe deplasarea.

Daca autobuzul sta pe o inaltime, la inceput trebuie cuplata viteza necesara (se apasa butonul necesar), apoi, inainte de eliberarea franei se mareste furnizarea combustibilului, ci nu invers. In caz contrar autobuzul se va deplasa inapoi.

Butonul principal al mersului inainte este butonul"D" de pe pupitrul de comanda a THM. La apasarea pe butonul "D" are loc comutarea automata a vitezelor de la I la alta superioara si invers. Comutarea vitezelor se face in functie de incarcatura motorului si de viteza de deplasare.

Butoanele "1","2"si "3" indeplinesc functii auxiliare. La apasarea butonului "1" se cupleaza numai viteza I, nu se efectueaza cuplarea automata. Acest regim trebuie folosit la manevrare si la deplasarea pe sectoare de drum cu rezistenta mare la deplasare. La apasarea pe butonul "2" are loc comutarea automata de la viteza I la a doua si invers (viteza a III-a nu se cupleaza). Acest buton trebuie folosit daca, in functie de conditiile de drum are loc comutarea frecventa intre vitezele a treia si a doua.

Apasarea butoanelor "1","2", "3" si "D" in timpul deplasarii autobuzului se va face fara apasarea intermediara a butonului "N".

In compartimentul blocului de comutare este instalat comutatorul regimurilor de lucru ale THM. THM poate functiona in regim economic (pozitia de baza) si in regim dinamic.

6 Controlul in procesul deplasarii

In timpul deplasarii se vor urmari indicatiile tahometrului, respectand gama regimurilor economice. Periodic vor fi urmarite aparatele de masura si controlsi semnalele lampilor de control.La cuplarea buzzerului se va sista imediat deplasarea si se inlatura eventuala defectiune.Daca lampa butonului activ al pupitrului dse comanda a THM clipeste timp de 10 secunde, inseamna cain sistem exista o mica defectiune- deplasarea esate permisa cu posibila limitare a unor functii. Daca clapeta activa si lampa de control al functionarii de avarie a THM (pe panoul central al tabloului aparatelor) cliaesc neintrerupt, inseamna ca sistemul este defect - trebuie oprit autobuzul.

7 Franarea si oprirea autobuzului

Franarea autobuzului trebuie realizata prin apasarea lina pe pedala franei de lucru.

Autobuzul poate fi oprit indiferent de care clapeta este apasata pe pupitrul de comanda, in acest caz THM se comuta automat la viteza I.

Daca la oprire este apasata pedala de frana, iar pedala dealimentare cu combustibil este eliberata, atunci transmiterea momentului de torsiune de la motor la transmisie nu are loc. De aceea, la oprirea de scurta durata (la statiile de pe traseu, la semafor etc.), butonul regimului de lucru selectat poate ramane cuplat. La opririle scurte (la stop) se recomanda sa se cupleze frana de oprire, pentru ca acest lucru sporeste durabilitatea acumulatorilor de forta cu arc si diminueaza consumul de aer. THM permite sa se incetineze eficient miscarea autobuzului prin folosirea transformatorului hidraulic (care poate functiona in regim de incetinitor hidraulic), fara a uza mecanismele de franre ale franelor de lucru, ceea ce sporeste considerabil durata lor de functionare.

Franarea prin transformatorul hidraulic nu depinde de viteza cuplata la acel moment, deci, la deplasarea in panta nu e necesara comutarea la treptele inferioare.

Prin constructia pedalei de frana s-a prevazut cuplarea initiala a franei- incetinitor a THM si numai apoi a franei de mana.

8. Parcarea autobuzului

La parcarea autobuzului este necesara folosirea franei de stationare, pentru ca frana de oprire se decupleaza la trecerea cheii de contact in pozitia "0" sau "III".

Pe pupitrul de comanda al THM este apasat butonul "N". In afara de aceasta, autobuzul oprit timp mai indelungat trebuie sa fie fixat cu suporti contra "plecarii".

In autobuzul cu THM nu este o legatura rigida mecanica intre rotile directoare si motor, de aceea, spre deosebire de autobuzele cu cutii obisnuite mecanice, ele nu pot fi mentinute "in viteza", chiar si la o panta nesemnificativa    a drumului.

Pe timp de noapte la autobuzul care stationeaza pe drumul public trebuie sa fie cuplate lanternele de stationare.

9. Oprirea motorului

Inainte de oprire, timp de 1-2 minute se va lucra cu motorul in gol in urmatoarele cazuri:

- la temperatura crescuta a lichidului de racire(peste 95 grade C);

- dupa deplasarea cu folosirea completa a puterii motorului (pentru racirea turbosuflantei, care lucreaza cu gaze de evacuare).

Nu este permisa oprirea brusca a motorului ambalat, pentru ca rotorul turbosuflantei, dupa oprirea motorului, continua sa se mai roteasca un timp, iar alimentarea cu ulei la rulmentilor lui se sisteaza imediat, ceea ce poate duce la iesirea din functiune a turbosuflantei.

4. TRACTAREA AUTOBUZULUI

Pentru accesul la dispozitivul de tractiune-remorcare este necesar sa se scoata buferul din fata, desuruband cele 4 piulite care fixeaza buferul la consolele carcasei.

Este permisa remorcarea autobuzului cu THM in stare de functionare, cu o viteza de cel mult 25km/h, pe o distanta de cel mult 2000m, cu "neutralul" cuplat. La temperatura mediului inconjurator de minus 15 grade C viteza de remorcare nu trebuie sa depaseasca 5 km/h.

In caz de suspicionare a defectarii partii mecanice a THM, sau in cazul necesitaaii tractarii la distante mai mari de 2000m, trebuie sa se instaleze in THM un "neutral", sa se decupleze arborele cardanic de la puntea conducatoare.

Daca sunt incalcate regulile de mai sus tractarea autobuzului poate duce la iesirea din functiune a cutiei de viteze.

Pe autobuzul tractat trebuie cuplata semnalizarea de avarie.

Tractarea autobuzului trebuie facuta cupland sistemul pneumatic si retelele electrice ale sale la surse exterioare.

Pentru cuplarea alimentarii sistemului pneumatic al autobuzului cu aer comprimat de la o sursa exterioara tractanta), la stanga fata de furca de tractare se afla supapa de tractare.

In cazul imposibilitatii cuplarii sistemului pneumatic al autobuzului si al absentei aerului in circuitul franei de stationare si in riceiverul consumatorilor, pentru eliberarea franei de stationare este necesar sa desurubam bolturile 1 (fig. 4.8.1) de pe acumulatrorii de foreta ai camerelor de franare ale puntii din spate.

5. MATERIALE DE EXPLOATARE

Materialele de exploatare pentru partile componente al autobuzului trebuie sa corespunda destinatiei lor de functionare. De aceea este permisa folosirea numai a sortimentelor recomandate de combustibil, uleiuri, gresanti si lichide tehnice (vezi harta chimmotologica, Instructiunile de exploatare a partilor componente).

5.1. Uleiurile de motor

Se vor folosi numai uleiurile de motor indicate in Ghidul de exploatare a motorului, cu vascozitatea SAE in conformitate cu temperatura mediului inconjurator.

5.2. Combustibilul Diesel

La folosirea combustibilului cu continut scazut de sulf sau fara continut de sulf, se va acorda atentie existentei adaosurilor speciale din combustibil, care asigura o suficienta capacitate de ungere (cereti garantia scrisa a furnizorului, pentru cerintele minimale, vezi EN590).

In caz de varsare intamplatoare a combustibilului Diesel, acesta poate fi inlaturat cu un amestec de otet (25-50%) si apa. Curatirea cu otet indeparteaza mirosul neplacut de combustibil.

5.3 Uleiurile hidraulice

Sistemul amplificatorului hidraulic al comenzii volanului, transmisia hidraulica a ventilatorului si THM sunt alimentate cu ulei TEXACO Texamatic 7045 Dexron III.

Pentru alimentarea THM trebuie folosite uleiuri conform specificatiei TE-ML 14. Certificatia poate fi ceruta la toate sectiile serviciului de service ale ZF.

Informatii actuale cu privire la materialele de exploatare si periodicitatea inlocuirii lor in partile componente, produse ale firmei ZF, pot fi, de asemenea, gasite pe Internet la adresa www.zf.com.

5.4 Lichidul de racire

Se vor folosi lichide de racire in conformitate cu indicatiile date in "Ghidul de exploatare a motorului". Lichidul de racire reprezinta in cazul general un amestec, care consta din apa distilata si concetrat de antigel cu adaosuri anticorosive si altele.

Pentru asigurarea protectiei impotriva coroziunii, pentru scaderea temperaturii de inghet si cresterea temperaturii de fierbere, lichidul de racire trebuie sa se afle in sisteme intregul an.

Cel putin o data la 2 ani trebuie schimbat lichidul de racire, pentru ca in procesul de exploatare calitatile lui anticorosive scad.