MIJLOACE DE MASURARE PENTRU LUNGIMI SI UNGHIURI

MIJLOACE DE MASURARE PENTRU LUNGIMI SI UNGHIURI

Obiective:

I.       Precizie dimensionala

II.    Mijloace de masurare si control pentru dimensiuni liniare

Rigle de masurare

Sublerul

Micrometrul

III. Mijloace de masurare si control pentru unghiuri si conicitati

Echere

Raportoare

I.          Precizie dimensionala

Dimensiunea este marimea care exprima valoarea numerica a unei lungimi, in unitatea de masura aleasa.

Dimensiunea nominala notata cu N este valoarea numerica a unei lungimi, stabilita prin calcul.

Dimensiunea limita admisibila maxima sau minima - reprezinta dimensiunile care au rolul de a asigura functionarea in conditii bune a pieselor.

3.Dimensiunea efectiva este valoarea obtinuta prin prelucrare si pusa in evidenta prin masurare

Abaterea limita (a_s - abaterea superioara, a_s - abaterea inferioara) = diferenta dintre dimensiunile limita si dimensiunea efectiva

Cota este dimensiunea inscrisa pe desenul de executie.

Precizia prelucrarii reprezinta gradul de asemanare a piesei sau a produsului realizat fata de piesa sau produsul proiectat.

Din punct de vedere geometric, precizia prelucrarii pieselor:

- precizia dimensiunilor (liniare si unghiulare)

- precizia formei geometrice a suprafetelor

- rugozitatea suprafetelor (libere sau in contact)

Masurarea este operatia metrologica prin care o marime fizica este comparata cu unitatea de masura specifica

II.       Mijloace de masurare si control pentru dimensiuni liniare

RIGLE DE MASURARE

Rigla gradata se utilizeaza la masurarea lungimilor in timpul prelucrarii pieselor sau la verificarea finala a acestora, precum si la operatii de trasare.

Din punct de vedere constructiv, riglele gradate pot fi:

rigide

- flexibile

In functie de lungime, riglele pot fi:

- normale, cu lungimea L = 500 5000 mm

- scurte, cu lungimea L = 200 400 mm.

2. SUBLERUL

Sublerul este un instrument de masura si control pentru dimensiuni liniare, prevazut cu vernier. Vernierul este o scara gradata ajutatoare care, asezata fiind langa o rigla gradata, permite citirea mai precisa a fractiunilor de diviziune ale scarii gradate.

Sublerul este alcatuit dintr-o rigla gradata (1) si un cursor (3) care gliseaza in lungul riglei. Atat rigla cat si cursorul sunt prevazute cu ciocuri de masurare lungi (7 si 8), iar unele sublere sunt prevazute si cu ciocuri scurte (5 si 6). Pe cursor sunt trasate si reperele vernierului (9). Vernierele se executa cu:

10 diviziuni, pentru precizia de citire de 0,1 mm ,

20 diviziuni, pentru precizia de citire de 0,05 mm

50 diviziuni, pentru precizia de citire 0,02 mm

Reperul 0 al vernierului coincide cu reperul 0 al riglei la suprapunerea suprafetelor de masurare. Cursorul poate fi blocat pe rigla in pozitia de masurare cu ajutorul surubului de blocare (4).

Sublerele cu valoarea diviziunii vernierului de 0,02 mm sunt prevazute cu un dispozitiv de avans fin format din cursor (10), surub de fixare (2) si piulita cu surub de avans fin.

Sublerele cu limita superioara de masurare de 150mm pot fi prevazute cu o tija (11) pentru masurarea adancimilor.

Pentru o pozitionare mai precisa a sublerului fata de piesa de masurat, suprafetele de masurare ale ciocurilor sunt plane sau cutit, pentru masurari exterioare si cilindrice sau cutit, pentru masurari interioare.

Clasificarea sublerelor

Dupa precizia de citire.

- cu precizii de citire de 0,1 mm;

- cu precizii de citire de 0,05 mm

- cu precizii de citire de 0,02 mm

Dupa destinatie.

a) sublerele de interior si de exterior (figura 6) masoara dimensiuni interioare si exterioare. Unele tipuri de sublere au in plus o tija pentru masurarea adancimilor. La masurarea dimensiunilor interioare, la valoarea citita pe subler se adauga valoarea A, respectiv grosimea ciocurilor. A este in functie de limita superioara de masurare a sublerului.

b) sublerele de adancime (figura 7) se utilizeaza la masurarea adancimii canalelor, gaurilor infundate, pragurilor etc.

c) sublerele de trasare (figura 8) sunt utilizate la lucrari de trasare si de masurare a inaltimilor.

Fig. 8. Subler de trasare

Masurarea cu sublerul

Se prinde piesa de masurat intre ciocul riglei si acela al cursorului (figura 9), lungimea care se masoara fiind egala cu distanta dintre suprafata de masurare a ciocului riglei si aceea a ciocului cursorului.

Evaluarea dimensiunii masurate se face citind numarul de milimetri de pe rigla gradata depasiti de reperul "0" de pe vernier, la care se adauga o fractiune calculata in felul urmator: se observa a cata diviziune de pe vernier se aliniaza cu una de pe rigla gradata si se inmulteste cu precizia de masurare a sublerului, conform formulei:

V_M=N_R*V_L+n_r*V_d

In care:

V_M = valoarea dimensiunii pe care o masuram, in mm;

N_R = numarul reperului de pe rigla depasit de reperul '0' de pe vernier

V_L = valoarea diviziunii pe scara riglei (V_L = 1mm);

n_r = numarul acelui reper de pe vernier care se afla in prelungirea unui reper de pe scara riglei

V_d = valoarea diviziunii pe vernier (0,1; 0,05; 0,02).

Exemple de citire:

MICROMETRUL

Micrometrele sunt mijloace de masurare si verificare a lungimilor, bazate constructiv pe folosirea unei asamblari cu filet care transforma rotirea unui surub micrometric intr-o deplasare liniara a tijei micrometrului.

Micrometrul de exterior (figura 10) se compune din corpul 1 in forma de potcoava, nicovala 2 a carei suprafata frontala constituie una din suprafetele de masurare, tija surubului micrometric 3 (partea frontala a tijei constituie cea de a doua suprafata de masurare), dispozitivul pentru fixarea tijei surubului micrometric 4.

Bratul cilindric 5 este filetat la interior, permitand insurubarea surubului micrometric care se prelungeste cu tija 3. Pe bratul cilindric 5 se deosebesc doua scari gradate, si anume: scara milimetrilor, numerotata din 5 in 5 mm si scara jumatatilor de milimetru, nenumerotata.

Solidar cu surubul micrometric este tamburul 6, gradat in sutimi de milimetru.

Strangerea piesei de masurat intre suprafetele de masurare se executa cu o forta axiala constanta, realizata prin intermediul dispozitivului de limitare a apasarii 7. Acest dispozitiv limiteaza forta de apasare pe piesa pana la 7N 2N.

In mod obisnuit, surubul micrometric are pasul p = 0,5mm iar circumferinta tamburului fixat pe surub este impartita in 50 de diviziuni, astfel ca, unei rotatii complete a tamburului ii corespunde o deplasare axiala a surubului de un pas (0,5mm), ceea ce inseamna ca valoarea unei diviziuni de pe tambur este:

V_d=p/N_d    mm

V_d = valoarea unei diviziuni pe tambur;

p = pasul surubului micrometric, in mm;

N_d = numarul diviziunilor de pe tambur.

Facand inlocuirile, rezulta:

V_d=0,5/50=0,01 mm

Scara gradata de pe tambur este, de fapt, un vernier circular cu ajutorul caruia se citesc sutimile de milimetru.

Masurarea cu micrometrul

Pentru masurare, se introduce piesa intre cele doua suprafete de masurare sprijinind-o pe suprafata nicovalei. Se roteste surubul micrometric pana cand suprafata de masurare a tijei ia contact cu piesa, dupa care se continua cu rotirea dispozitivului 7 de limitare a apasarii. Valoarea dimensiunii masurate se citeste in punctul de intersectie dintre linia generatoare trasata pe cilindrul gradat si marginea tamburului.

Pentru a se efectua citirea corecta trebuie sa se cunoasca bine sistemul gradatiilor de pe bratul cilindric 5 si tamburul 6.

Pe bratul cilindric 5 se deosebesc doua scari gradate:

scara milimetrilor, cu diviziuni din mm in mm si numerotare din 5 in 5 mm;

scara jumatatilor de milimetru, cu diviziuni din mm in mm si nenumerotata.

Pe circumferinta tronconica a tamburului 6 sunt trasate 50 de diviziuni numerotate din 5 in 5, de la 0 la 50. Pe cilindru se citesc dimensiunile din 0,5 in 0,5 mm, la care se adauga sutimile de milimetru citite pe tambur.

Exemple de citire: La efectuarea masurarilor cu micrometrul, in functie de pozitia marginii tamburului gradat 6 in raport cu reperele scarilor de pe bratul 5, se pot ivi trei situatii de citire, exemplificate in figura 15.

III.Mijloace de masurare si control pentru unghiuri si conicitati

Mijloacele pentru masurarea unghiurilor si conicitatilor se clasifica astfel:

masuri si mijloace cu valoare fixa pentru masurarea sau verificarea unghiurilor (cale unghiulare, echere, sabloane);

instrumente si aparate pentru masurarea directa a unghiurilor. Acestea se numesc raportoare si permit citirea directa a valorii unghiului.

1. ECHERE

Echerele sunt masuri de unghi plan cu valoare unica, de regula materializand unghiul drept (90), insa se construiesc echere si pentru unghiuri de 30, 45, 60 si 120.

In constructii de masini, echerele sunt confectionate din otel si sunt utilizate pentru verificari de unghiuri exterioare si interioare, pentru trasare, precum si pentru controlul paralelismului si perpendicularitatii unor suprafete.

Echerele au doua unghiuri active (interior si exterior) de 45, 60, 90 sau 120. Cel mai des sunt folosite echerele active de 90 (figura 16).

2.RAPORTOARE

Raportoarele sunt mijloace pentru masurarea unghiurilor in grade sexagesimale. Ele pot fi:

mecanice simple

mecanice cu vernier

optice.

Raportoarele mecanice simple pot fi fara rigla sau cu rigla (figura 17 ) si au forma de semicerc.

La mijlocul muchiei diametrale este marcat centrul 0 al cercului, iar la periferia semicercului propriu-zis este trasata o scara gradata cu 180 diviziuni, valoarea unei diviziuni fiind de 1.

Masurarea se face suprapunand centrul 0 pe varful unghiului de masurat si muchia diametrala pe una din laturi si citind valoarea unghiului pe scara gradata in dreptul celeilalte laturi. La raportoarele mecanice simple cu rigla, suprapunerea si citirea se face mai usor.