Proiectarea si organizarea unui atelier de mentenanta preventiva pentru o flota de 130 de microbuze Renault Trafic

Proiectarea si organizarea unui atelier de mentenanta preventiva pentru o flota de 130 de microbuze Renault Trafic

Bibliografie

1. NAGY TIBERIU -Expoatarea si tehnica transportului auto-

E.D.P. 1982

2. Normativ privind intretinerea preventiva si reparatiile

curente ale autovehiculelor si remorcilor auto. Ordinul

MTTc nr. 2/25.02.1983

3. Pomazan N. - Note de curs

INTRODUCERE

1.1 CARACTERISTICILE MENTENANTEI AUTOMOBILELOR

Mentinerea si restabilirea periodica a capacitatii de functionare a automobilelor la nivelul calitativ impus de cerintele actuale, nu se pot realiza fara cunoasterea cauzelor care provoaca defectiunile si avariile. In randul acestor cauze, ponderea principala o detin procesele de uzare, corodare, imbatranire, obosire, deteriorare mecanica etc.

1.2 INTERVENTII TEHNICE

Pentru prevenirea defectiunilor tehnice, refacerea periodica a capacitatii de lucru si adaptarea automobilului la conditii deosebite de exploatare, se executa o serie de lucrari periodice sau neperiodice, cu caracter preventiv sau corectiv si de complexitate diferita, denumite generic interventii tehnice.

Dupa caracterul lor, interventiile tehnice se pot clasifica astfel:

Interventii tehnice

-preventive - intretineri tehnice - zilnice

- periodice

- lucrari de conservare - periodice

- ocazionale

-corective - reparatii - curente

- mijlocii (generale)

- capitale

- modificari constructive - pentru imbunatatirea parametrilor

de functionare

- pentru schimbarea destinatiei

2. NECESITATEA MENTENANTEI AUTOMOBILELOR

In automobilele care se exploateaza, paralel cu procesele de lucru utile se produc si o serie de procese daunatoare care influenteaza negative procesele de lucru utile. Aceste procese daunatoare determina scaderea nivelului indicilor de exploatare ai automobilelor. Procesele de lucru utile se produc numai in timpul functionarii automobilelor, pe cand procesele daunatoare se produc pe toata durata existentei lui.

In randul proceselor daunatoare se includ: uzarea si corodarea pieselor, imbatranirea materialelor, obosirea metalelor, deformarea si deteriorarea subansamblurilor si altele. Interactiunea dintre automobile si procesele daunatoare se poate prezenta sub forma unui sistem de reglare automata cu circuit inchis. Procesele daunatoare modifica marimile de iesire ale automobilului cu viteze diferite si, dupa viteza cu care se produc, pot fi lente, de viteza medie si rapide.

In randul proceselor lente, a caror durata se masoara in zile, luni si ani, intra uzarea, corodarea, imbatranirea, degradarea fluidului pentru ungere si altele.

Procesele cu viteza medie de producere, a caror durata se masoara in minute si ore, sunt provocate de variatia conditiilor de exploatare (temperatura mediului ambiant, umiditatea aerului, regimul termic al motorului, declivitatile drumului etc.)

Procesele daunatoare rapide au o durata ce poate fi exprimata in secunde si fractiuni de secunda. In aceasta categorie sunt incluse vibratiile, modificarea fortelor de frecare in imbinarile mobile, variatia sarcinilor de lucru si altele. Cresterea in timp a actiunii proceselor daunatoare determina sporirea numarului de defectiuni si inrautatirea starii tehnice a automobilului. Reducerea actiunii si consecintelor acestor procese este posibila si necesara si se obtine prin interventii tehnice. Interventiile tehnice se realizeaza cu consum suplimentar de munca si au rolul de a mentine automobilul in stare de functionare normala pana la sfarsitul perioadei medii de viata a lui, stabilita dupa criterii tehnice si economice.

In general, la proiectarea si fabricarea automobilelor, se urmareste sa se asigure pieselor componente o durata de functionare cat mai lunga. In ultimul timp, s-au realizat progrese importante in cresterea durabilitatii automobilelor pe baza modernizarii constructiei, cresterii preciziei de prelucrare, imbunatatirii calitatii suprafetelor, folosirii unor materiale mai rezistente, aplicarii unor tratamente termochimice mai eficiente etc. Datorita acestor progrese importante au aparut automobile care pot sa parcurga 250 000 - 300 000 km fara reparatii. Tot pe aceasta baza s-au putut

reduce considerabil numarul de reparatii si volumul de lucrari de intretinere ce se aplica automobilelor pe intreaga lor durata de viata. Cu toate acestea, nu exista in prezent automobile sau alte masini, care sa lucreze toata perioada normata de viata, fara sa necesite lucrari de intretinere si reparare de un anumit volum. Aceasta situatie este impusa, in primul rand, de faptul ca, in actuala etapa de dezvoltare a tehnicii, nu se pot realiza masini ale caror piese componente sa aiba durate egale de lucru si sa se inlocuiasca la aceleasi termene.

Dintre factorii care se opun egalizarii duratelor de lucru ale pieselor putem aminti:

- uzarea neegala a pieselor componente ale automobilelor, ca urmare a conditiilor de lucru diferite in care lucreaza;

- existenta in componenta automobilelor a pieselor pasive si active, cu viteze diferite de degradare;

- varietatea formelor de frecare si corodare;

- folosirea in cadrul imbinarilor mobile a pieselor executate din materiale diferite, in scopul reducerii pierderilor de putere provocate de frecare;

- existenta abaterilor de la precizia de prelucrare a pieselor, de la prescriptiile de montaj si de la calitatea materialelor folosite;

- imposibilitatea prevenirii complete a dereglarilor, slabirilor si defectiunilor accidentale;

- influenta diferita a conditiilor de exploatare asupra sistemului de degradare a pieselor.

Datorita acestor factori, intre duratele de serviciu ale pieselor componente ale automobilului exista diferente foarte mari. Dupa unele date, durata de serviciu a pieselor automobilelor actuale oscileaza intre 25 000 si 450 000 km, iar parcursurile dintre reparatii ale agregatelor principale se inscriu in limitele 60 000 - 250 000 km. Prelucrarea statistica a datelor obtinute din urmarirea comportarii la durabilitate a unui numar mare de componente ale automobilelor a permis sa se constate ca 30% din componentele urmarite au o durabilitate mai mica de 50 000 km, 30% lucreaza intre 50 000 - 100 000 km, iar restul au dovedit o durabilitate mai mare decat a motorului sau a intregului automobile. Aceasta inegalitate a duratelor de functionare ale pieselor si subansamblurilor impune necesitatea inlocuirii la diferite termene a componentelor ajunse la limita de uzare, in cadrul unor interventii tehnice cu caracter corectiv de complexitate diferita. In scopul ilustrarii necesitatii reparatiilor de diferite grade, se poate presupune, cu aproximatie acceptabila, ca automobilul este compus, in afara cadrului si a altor cateva subansamble, din trei categorii de piese cu durate de lucru diferite, astfel:

- piese cu viteza de uzare rapida si cu durata de folosinta redusa, care se inlocuiesc dupa o perioada relativ scurta de timp;

- piese cu viteza de uzare mijlocie, care se inlocuiesc dupa o perioada de lucru dubla fata de cele din prima categorie;

- piese cu viteza de uzare lenta, care se inlocuiesc dupa perioade de functionare relative lungi.

Prin inlocuirea sau reconditionarea pieselor uzate, refacerea reglajelor si inlaturarea defectiunilor accidentale, capacitatea de lucru a automobilului este readusa la valoarea nominala si acesta poate sa functioneze o noua perioada de timp pana la urmatoarea interventie.

INTRETINEREA TEHNICA PREVENTIVA

Lucrarile de intretinere au un caracter de prevenire a uzurilor anormale si a defectiunilor tehnice ce pot interveni in timpul exploatarii, precum si de asigurare a unui aspect estetic corespunzator circulatiei pe drumurile publice.

Lucrarile de intretinere preventiva la automobile, constau din:

- controlul si ingrijirea zilnica ( CIZ );

- spalarea ( S );

- revizia tehnica de gradul I ( RT-1 );

- revizia tehnica de gradul II ( RT-2 );

- revizia tehnica sezoniera ( RTS ).

3.1 Controlul si ingrijirea zilnica ( CIZ ) cuprinde lucrarile de pregatire si verificare a starii tehnice generale sau pe agregatele, ansamblurile si subansamblurile componente ale automobilelor, legate in special de siguranta circulatiei, inainte de plecarea si dupa sosirea din cursa, precum si in parcurs. Cu aceasta ocazie se executa si lucrarile de asigurare a unei stari de curatenie a cabinei automobilelor, a caroseriei lor, a salonului autobuzelor si autoturismelor. Operatiunile din cadrul controlului si ingrijirii zilnice (CIZ) pentru automobilele de productie interna sunt prevazute in Anexa nr. 4 din Ordinul MTTc nr. 2/1983. Controlul si ingrijirea zilnica, inainte de plecarea si dupa sosirea din cursa, se executa de regula de catre soferii autovehiculelor respective in timpul lor normal de lucru, fie in incinta unitatii, fie la locurile de parcare stabilite in afara unitatii.

3.2 Spalarea ( S ) automobilelor consta din lucrari care au drept scop mentinerea lor in stare de curatenie si facilitarea efectuarii celorlalte lucrari de deservire tehnica. Dupa anumite categorii de transport, in cadrul spalarii se executa si lucrari de salubrizare si dezinfectare. Operatiunile care se executa cu ocazia spalarii sunt prevazute in Anexa nr. 5 din Ordinul MTTc nr. 2/1983. Spalarea se poate executa manual sau mecanizat, de catre spalatorii auto prevazuti de normativul de personal al intreprinderii.

3.3 Revizia tehnica de gradul I ( RT-1 ) ,consta in verificarea, reglarea, strangerea si ungerea ansamblurilor si subansamblurilor automobilelor in scopul mentinerii starii lor tehnice corespunzatoare si prevenirii defectiunilor tehnice in parcurs. Revizia tehnica de gradul 1 (RT-1) se executa de personal calificat in incinta statiilor de intretinere auto ( SIA ) sau a garajelor, la punctele de intretinere din cadrul unitatilor de transport auto si la autocoloanele exterioare stabilite de catre intreprinderea detinatoare de parc auto in masura asigurarii bazei tehnico-materiale necesare. Lucrarile din cadrul RT-1 pentru automobilele de productie interna sunt prevazute in Anexele nr. 6 si 7 din Ordinul MTTc nr. 2/1983. Pentru alte tipuri de automobile se vor utiliza recomandarile uzinelor constructoare.

3.4 Revizia tehnica de gradul II ( RT-2 ) cuprinde pe langa lucrarile prevazute la revizia tehnica de gradul I, o serie de lucrari suplimentare, a caror necesitate apare la o periodicitate mai mare. Lucrarile din cadrul reviziei de gradul II (RT-2) pentru automobilele de productie interna sunt prevazute in Anexele nr. 9 si 10 din Ordinul MTTc nr. 2/1983. Pentru alte tipuri de automobile se vor utiliza recomandarile uzinelor constructoare.

Revizia tehnica de gradul II (RT-2) se executa de regula in incinta statiilor de intretinere auto ( SIA ) si a garajelor, de catre personal calificat. Intreprinderile de transport auto, precum si celelalte unitati detinatoare de parc auto, pot executa revizii tehnice de gradul II si in afara statiilor de intretinere sau garajelor, cu conditia asigurarii bazei tehnico-materiale corespunzatoare, precum si la alte unitati specializate.

3.5 Revizia tehnica sezoniera ( RTS ) se executa numai la automobile si consta din operatii specifice trecerii de la exploatarea din sezonul de vara la cea de iarna si invers, sau din operatii cu periodicitate mare. Lucrarile din cadrul reviziei tehnice sezoniere (RTS) pentru automobilele de

productie interna sunt prevazute in Anexa nr. 12 din Ordinul MTTc nr. 2/ 1983 si se efectueaza in cadrul unei RT-1 sau RT-2. Pentru alte tipuri de automobile se vor utiliza recomandarile uzinelor constructoare. Reviziile tehnice sezoniere se executa de regula de acelasi personal la aceleasi locuri de munca ca si reviziile tehnice de gradul I sau II odata cu care se executa.

3.5 Termenele scadente, executia, receptia si evidenta lucrarilor de intretinere preventiva.

Evidentierea termenelor scadente pentru executarea reviziilor tehnice de gradul I, gradul II si sezoniere, se face pentru fiecare automobile in parte in    " Fisa activitatii zilnice " ( FAZ ) a acestora. Pentru unitatile de transporturi auto care au organizate autocoloane, fisele activitatii zilnice ale automobilelor se gasesc la sediul acestora. Evidentierea termenelor scadente pentru efectuarea reviziilor tehnice si inlocuirii uleiului, ca si inscrierea lor in fisele activitatii zilnice, se face de catre impiegatul autocoloanei.

Executarea lucrarilor de intretinere a automobilelor, cu exceptia lucrarilor de control si ingrijire zilnica si spalare, se face pe baza de foaie de comanda. La unitatile de transport auto la care parcul auto este organizat pe autocoloane, foile de comanda se elibereaza de catre impiegatul autocoloanei, iar circuitul acestora de la emitere pana la inregistrarea lor in contabilitatea unitatii, se face conform dispozitiilor cu caracter intern.

Receptia calitativa a lucrarilor de revizie tehnica se executa de revizorii tehnici impreuna cu soferii automobilelor respective. La autocoloanele fara revizor tehnic, precum si la unitatile care in normativul de personal nu au prevazuta functia de revizor tehnic, in locul acestuia la receptia lucrarilor de revizie tehnica, va participa maistrul, seful de garaj, seful de autocoloana sau o alta persoana competenta numita de conducerea unitatii. In lipsa soferului titular comisia se intregeste cu un alt sofer numit de conducerea unitatii. Cazurile de repetare a reparatiilor privind aceeasi defectiune pe parcursul dintre doua revizii tehnice vor fi analizate de comisia tehnica a unitatii, care va stabili cauzele si va propune masuri in consecinta.

Procesul de productie al intretinerii tehnice, la mijloacele de transport, se caracterizeaza prin continutul si ordinea executarii operatiilor la fiecare tip de lucrare in conformitate cu destinatia si tipul automobilelor. Procesul de productie, pe tip de lucrare, consta dintr-o serie de elemente separate, iar elementele din operatii.

Procesul de productie pentru fiecare tip de intretinere tehnica se poate organiza dupa diferite metode caracterizate prin: continutul lucrarilor si ordinea lor de executie, gradul de specializare al muncitorilor si a organizarii muncii, adoptarea instalatiilor tehnologice, amplasarea si organizarea locului de executie a lucrarilor, modul de deplasare a mijloacelor de transport in timpul intretinerii, precum si prin regimul de productie.

Regimul de intretinere tehnica reprezinta totalitatea regimurilor de lucru si se caracterizeaza prin numarul zilelor lucratoare dintr-un an si a schimburilor de lucru, prin numarul orelor de lucru din 24 de ore, precum si prin repartizarea programului de productie in functie de timp. El determina fondul de timp al productiei si durata perioadei de lucru, partea din timpul de lucru in cursul careia se efectueaza o lucrare data.

Regimul de productie se masoara prin numarul de zile lucratoare dintr-un an si numarul de ore de lucru din 24 de ore.

4. CALCULUL PARCURSULUI ANUAL

Parcursul anual se calculeaza cu urmatoarea formula:

Pa=Na*CUP*PMZ*ZL*CMD

Unde: Na=130 microbuze,cu 10 locuri Renault Trafic si reprezinta numarul

de automobile dat in tema de proiectare.

CUP=0.71 anual/zile lucratoare si reprezinta coeficientul de

utilizare a parcului, fiind dat in tema de proiectoare.

PMZ=160 km efectivi/zi si reprezinta media numarului de km

efectivi efectuati pe zi de intregul parc de microbuze Renault Trafic

fiind de asemeni dat in tema de proiectare.

ZL=numarul anual de zile lucratoare

Z_L=366-Zsd-Zsl si reprezinta numarul de zile lucratoare din an

Zsd=2*52=104 nr. de zile de sambata si duminica/an

Zsl=7 nr. de zile de sarbatori legale/an

Z_L=366-(2*52)-7=255 zile lucratoare/an

ZL=255 zile lucratoare/an

Din tema de proiectare,zona de lucru este transport interurban de persoane,deci PMZ este efectuat in trafic interurban, si conform tabelului 3.1.1. din INDRUMARUL DE PROIECTARE ,alegem categoria I(M) drum asfaltat in stare buna pentru care Di=0.9

Di= este un coeficient legat de categoria de drum pe care circula automobilele, si are valoarea:

Di=0,9

Parcursul echivalent in functie de starea carosabilui este:

PE1=160*0,9=144 km efectivi/zi

La care se adauga sporul pentru circulatie in localitati urbane (U) care se calculeaza astfel:

U=(PE1/100)*u[km echivalenti]

Ped=144 km efectivi/zi si reprezinta parcursul efectiv al automobilului intre localitati interurbane,iar u, este sporul specific pentru circulatie in localitati urbane ,[km echiv./100km] ale carui valoare este aratata in tabelul 3.1.2 din INDRUMARUL DE PROIECTARE .

Pentru microbuze Renault Trafic

u=10km echiv/100km

PE2=144/100*10=14,4 km echivalenti

astfel:

Parcursul zilnic in km echivalenti va fi:

PMZ=144+14.4=158,4 Km echivalenti

Categoria medie de drum va fi:

CMD=PMZechiv./PMZ=158.4:160=0,99~1

Parcursul anual este:

Pa=Na*CUP*PMZ**ZL*DI

Pa=130*0.71*160*255*1=3.765.840 km echiv./an

5. CALCULUL PRODUCTIVITATII ANUALE SI ZILNICE

(RT 1, RT 2, RTS, SU)

Conform punctului [2] din BIBLIOGRAFIE PROIECT, periodicitatea lucrarilor de mentenanta preventiva a microbuzelor Renault Trafic este urmatoarea:

Revizia tehnica de gradul I (RT-1) la fiecare 3000 km echivalenti.

Revizia tehnica de gradul II (RT-2) la fiecare 12000 km echivalenti.

Revizia tehnica sezoniera (RTS) de doua ori pe an o data

cu o revizie tehnica de gradul I SAU II

Schimbul de ulei (SU) la fiecare 6000 km echivalenti.

PRODUCTIVITATEA ANUALA ESTE:

Pentru revizii tehnice RT:

Nr.RTan =Pa/3000=3.765.840:3000=1255 RT /an

Nr.RT1/an=Nr.RTan*75%=941 RTI/an

NR.RT2/an=NrRTan*25%=314 RTII/an

NR.RTSan=2*130=260 RTS/an

Pentru schimb ulei (SU):

Nr.SUan=Pa/6000=3765840:6000=628 SU/an

PRODUCTIVITATEA ZILNICA VA FI:

Nr.RT-1zi=941:255=3.69~4 RT-I/zi

Nr.RT-2zi=314:255=1,23 RT-II/zi

Nr.SUzi=NrSUan/ZL=628:255=2.46 SU/zi

6. DIMENSIONAREA NECESARULUI DE FORTA DE

MUNCA SI REPARTIZAREA PE MESERII

Determinarea necesarului de angajati direct productivi pentru efectuarea lucrarilor de mentenanta preventiva(revizii tehnice,schimb ulei,)pentru un parc de microbuze 10 locuri Renault Trafic se face fie pe cale analitica,in functie de volumul anual al lucrarilor de intretinere, raportat la timpul efectiv disponibil al unui muncitor pe un an ,fie pe baza de normative,in functie de numarul de autovehicule echivalente inventar sau in functie de planul de prestatii.

Conform INRUMARULUI DE PROIECTARE tabel 3.4.4 , manopera normata (MN) la 1000 km echivalenti pentru mentenanta preventiva a microbuzelor Renault Trafic, cu aprindere prin compresie este:

Manopera pentru lucrari mecanice si electrice va fi:

MNRT=2,907 ore-om/1000km echivalenti

MNSU=0,460 ore-om/1000km echivalenti

Necesarul de manopera(NM) pentru intretinere preventiva este urmatorul:

NMRT=(Pa/1000)*MNRT=3765840:1000*2,907=10947ore-om/an

NMSU=(Pa/1000)*MNSU=3765840:1000*0.460=1732 ore-om/an

Programul anual de lucru (PAL) pentru un om este urmatorul:

PAL=Z_L-CO-CM=(255-26-6)*8=223*8=1784 ore active-om/an

CO=26 zile de concediu de odihna pe care le are in medie un muncitor

pe an

CM=6 zile de concediu medical pe care le are in medie un muncitor pe an

Numarul de muncitori necesari, repartizati pe specialitati este urmatorul:

Pentru lucrarile mecanice si electrice repartizarea se face astfel:

10947:1784=6 angajati pentru lucrari mecanice si electrice

Pentru SU:

1732:1784=0,970~ 1 angajat pentru SU

Repartizarea procentuala a angajatilor pe specialitati.

Pentru lucrarile de mentenanta preventiva vom avea:

75% mecanici,aceasta insemnind:

6 angajati*75%=4 mecanici

25% electricieni ,aceasta insemnind:

6 angajati*25%=2 electrician

Personalul de 4 mecanici,2 electrician si 1 ungator este cel necesar a fi permanent la lucru. Tinind cont de coeficientul de utilizare a fortei de munca,personalul necesar a fi angajat este urmatorul:

CUFM=PAL/ZL=223:255=0.87% utilizarea a personalului zilnic

0.87%*6=5 angajati vin zilnic la munca

DETERMINAREA POSTURILOR DE LUCRU

Tinand cont ca numarul de muncitori care lucreaza simultan la un post de lucru este :2mecanici +1 electrician pentru un post de lucru de revizie tehnica (RT), si un ungator pentru postul de lucru schimb ulei (SU) numarul de postruri de lucru necesare este urmatorul:

NrPLRT=Nr.mec+1elect.=2 posturi de lucru pentru RT

NrPLSU=1post de lucru pentru schimbul de ulei

7. ALEGEREA TIPULUI DE ATELIER PENTRU MENTENANTA PREVANTIVA SI MOTIVAREA ALEGERII

Tinandu-se cont de numarul relativ mic de autovehicule(130 microbuze Renault si de numarul reviziilor tehnice pe zi(4RTI/zi),s-a considerat ca metoda individuala de plasare a posturilor de lucru la intretinere ,cea mai potrivita ar fi cu posturi de lucru infundate .

In acest caz,stationarea unor autovehicule pe posturile de lucru nu influenteaza stationarea altor autovehicule .

Accesul facil la subansamblele autovehiculului si la siguranta efectuarii lucrarilor , cele mai dificile fiind cele la partile inferioare , se realizeaza prin canale de vizitare .

Dupa constructie canalele pot fi inchise si cu canale de legatura iar modul de asezare , infundate .

S-a adoptat tipul - infundat cu canal de legatura.

Pentru siguranta deplasarii autovehiculului se practica o bordura de dirijare (exterioara sau interioara si de intrare )metalica (20-25 mm) sau beton armat (grosimea 100mm)cu inaltimea maxima de 150mm.

Canalele infundate au reazeme pentru limitarea miscarii autovehiculului.

CONCLUZII:

Datorita drumurilor pe care circula microbuzele Renault,si totodata in urma kilometrilor parcursi,vor aparea defectiuni din ce in ce mai dese.

Pentru aceasta m-am gindit ca,a-si putea sa introduc inca un schimb(schibul 2),care sa asigure in permanenta functionarea optima a microbuzelor.

8. DIMENSIONAREA ATELIERULUI

Dimensionarea atelierului pentru lucrarile de mentenanta preventiva se poate face aproximativ ,numai prin calcul analitic , sau mai exact,pe cale grafica.

La determinarea grafica , trebuie sa se aiba in vedere , pe langa caracteristicile de gabarit ale autovehiculelor si distantele minime dintre ele, si elementele cladirilor de intretinere , recomandate de literatura de specialitate ,precum si de solutia de proiectare pentru posturile de lucru .

Microbuzul RenaultTraficare urmatoarele dimensiuni de gabarit:

lungimea L=4,7m,

latimea B=1,93m

inaltimea H=2,085m.

Suprafata de gabarit a automobilului este:

S=L*B=4,7*1,93=9,071m

Pentru cele trei posturi de lucru ale atelierului de mentenanta preventiva suprafata de gabarit ocupata de automobile este:

S_G=3*9,071=27,213m

Lungimea halei de revizii tehnice se compune din: suma latimilor celor trei microbuze (3*1,93=3,86m), suma distantelor dintre microbuze (2*1,5m=3m) si cele doua distante dintre perete si primul, respectiv ultimul microbuz (2*2,5=5m), zona unde se pot afla diferite instalatii si utilaje tehnologice,iar dimensiunea bancurilor de lucru este:latimea=0,7m si lungimea=1,2m.

L_hala=(3*1,93)+(2*1,5)+(2*2,5)=5,79m+3m+5m=13,79m

Latimea halei de revizii tehnice se compune din: lungimea canalului de vizitare (6m), distantele de siguranta fata si spate ale microbuzului (2*1,5m=3m) si latimea zonei de amplasare a instalatiilor si utilajelor tehnologice (1.2m).

B_hala=6+(2*1,5)+1.2=6m+3m+1.2m=10.2m

9. LISTA DE INSTALATII SI UTILAJE TEHNOLOGICE ALE

ATELIERULUI DE MENTENANTA PREVENTIVA

LISTA SDV-urilor NECESARE ATELIERULUI DE MENTENANTA PREVENTIVA

INTOCMIT: Comsa Silviu