Antreprenoriat

1. Conceptul de antreprenoriat

Activitatea antreprenoriala consta sintetic in identificarea si valorificarea unor oportunitati economice. Activitatea antreprenoriala este un proces care se deruleaza in diferite medii si unitati de afaceri ce cauzeaza schimbari in sistemul economic prin inovari realizate de persoanele care valorifica oportunitatile economice creand valori atat pentru indivizi cat si pentru societate.

2. Caracteristicile activitatii antreprenoriale

Ansamblul actiunilor antreprenoriale care alcatuiesc procesul prezentat anterior prezinta cateva caracteristici:

Este un act de vointa umana;

Se produce la nivelul unei firme economice;

Implica o schimbare de stare a firmei;

Este un sistem holistic (sistemic);

Este un proces dinamic;

Este un demers unic;

Implica numeroase variabile;

3. Stabilirea obiectivelor antreprenoriale

Obiectivele antreprenoriale pot fi grupate in trei grupe:

Obiective de natura personala, prin care intreprinzatorul isi justifica activitatea antreprenoriala. Ele tin de persoana, constituind un imbold interior alimentat de ideile care declanseaza activitatea antreprenoriala. In cadrul acestei grupe se cuprind:

obiective de securitate si siguranta personala;

obiective de asigurare a unui statut social;

obiective de garantare a propriei independente;

obiective de reusita in afaceri;

obiective privind satisfacerea eu-lui (obiective de autoimplinire).

Obiective ale afacerii.

Obiective generale, care presupun prestarea de servicii utile necesare societatii (producerea si comercializarea unor produse si servicii) si realizarea de profit (remunerarea pentru asumarea riscului investirii banilor intr-o afacere). Tot aici se cuprind si obiectivele sociale care presupun asumarea unor responsabilitati sociale (protectia intereselor consumatorilor, realizarea intereselor salariatilor si ale comunitatii din care firma face parte).

Obiective subsidiare care sunt stabilite pentru fiecare domeniu functional in parte (productie, comercial, financiar-contabil, cercetare, personal) acestea aflandu-se in interdependenta unele cu altele.

Obiective mixte sunt acelea care reprezinta o corelatie intre realizarea profitului, satisfacerea consumatorului, satisfacerea intreprinzatorului si cea a salariatilor. Aceste obiective apar in situatia in care obiectivele personale sunt corelate si in concordanta cu obiectivele afacerii

4. Principiile esentiale ale activitatii antreprenoriale

In faza de proiect a afacerii, in momentul in care sunt stabilite necesitatile, valorile, dimensiunile si avantajele ei trebuie prefigurata si finalitatea activitatii antreprenoriale. Intreprinzatorul trebuie sa cunoasca, in aceasta etapa, principiile ce vor calauzi intreaga activitate:

- Elaborarea de obiective, strategii si planuri de actiune clare ce vor fi revizuite in mod sistematic in functie de context;

- Producerea si livrarea de bunuri si/sau servicii pe care oamenii si le doresc;

- Atragerea si pastrarea unei clientele;

- Realizarea unui profit suficient pentru a atrage potentialii investitorii si a-i pastra pe cei existenti;

- Oferirea de recompense (materiale si morale), stimulative care sa antreneze resursele umane.

5. Satisfactiile si insatisfactiile activitatii antreprenoriale

Intreprinzatorul poate avea, in urma initierii unei afaceri, atat satisfactii cat si insatisfactii.

- Dintre cele mai importante satisfactii se pot aminti:

- Independenta (autonomia) - este castigata, in urma initierii unei afaceri, deoarece el este cel care ia decizii si face ca lucrurile sa aiba o anumita directie stabilita de el insusi. Pentru antreprenor, afacerea presupune si un grad ridicat de responsabilitate.

- Libertatea de decizie si actiune care este conferita de detinerea unei afaceri apare pentru el ca o necesitate asumata.

- Autorealizarea - intreprinzatorul, detinand o afacere proprie, nu mai intampina piedici in autorealizare, singurele fiind cele determinate de propria sa capacitate si creativitate.

- Posibilitatea unui castig nelimitat - cei mai multi intreprinzatori obtin mult mai mult castig decat daca ar lucre pentru altii.

- Angajarea membrilor familiei - in cazul in care afacerea inregistreaza rezultate bune, intreprinzatorul isi va putea angaja toti membri familiei.

- Iesirea din rutina - este o alta problem, des intalnita. Sunt personae care simt nevoia unei schimbari, care doresc sa paraseasca o activitate monotona, de rutina. - - Initierea unei afaceri reprezinta o ocazie pentru a implini aceasta satisfactie personal.

- Putere si influenta - pentru orice intreprinzator a afacere confer putere si influenta deoarece el este cel care ia deciziile, influenteaza cursul actiunilor, decide soarta intreprinderii, iar toate aceste aspect ii creeaza o satisfactie psihologica deosebita.

*Insatisfactiile activitatii antreprenoriale pot fi:

- Incertitudinea veniturilor - datorita oscillatiilor in evolutia afacerii pot sa apara fluctuatii ale veniturilor. In multe cazuri intreprinzatorul va fi ultimul care va fi platit datorita numeroaselor plati financiare.

- Riscul pierderii capitalului investit - multi intreprinzatori contribuie cu bunuri sau cu sume importante de bani. Acestea pot fi pierdute in cazul unei afaceri nereusite.

- Povara responsabilitatii totale - in caz de esec sau success in afaceri, intreprinzatorul este singurul raspunzator. Odata cu marimea firmei, cresc si responsabilitatile.

- Periclitarea carierei - In caz de esec, una din marile probleme intalnite la unele persoane care doresc sa devina intreprinzatori este ca ele nu vor mai fi capabile sa se intoarca la vechiul lor loc de munca in caz de esec. Aceasta preocupare o au persoanele care au un loc de munca bine platit.

- Abaterile de la etica - uneori, in caz de success, se impune o abatere de la valorile de etica profesionala.

- Program de lucru foarte incarcat - intreprinzatorul nu are un program de lucru fix. El este primul care vine si ultimul care pleaca. In fazele de inceput ale afacerii el trebuie sa faca totul 14 ore pe zi, 7 zile pe saptamana, fara concediu.

- Deteriorarea relatiilor familial - datorita programului de lucru prelundit si consumului de energie si timp intreprinzatorul are putin timp pentru familie si cei dragi.

- Afectarea starii de sanatate - munca indelungata, stresul prelungit, consumul nervos si de energie, aduc organismul intr-o stare de epuizare facand loc frecvent aparitiei unor boli

6. INOVATIA

Inovatia reprezinta functia specifica a initiativei de afaceri, ea este mijlocul cu ajutorul caruia intreprinzatorul fie creeaza noi resurse producatoare de avutie, fie le inzestreaza pe cele existente cu un potential sporit de creare a avutiei.

Sursele inovarii

Multe inovatii apar dintr-o sclipire de geniu, iar altele sunt rezultatul unei cautari constiente, consecvente a posibilitatilor de inovare, care se gasesc doar in cateva situatii.

Astfel, in cadrul unei companii, se pot identifica sapte surse de ocazii de inovatii, dintre care patru se afla in interiorul organizatiei economice, iar trei in afara sa.

In cadrul unei companii:

- evenimentele neasteptate

- discordantele

- nevoile specific unor activitati

- schimbarile produse la nivelul sectorului de activitate si al pietei

in afara companiei

- schimbarile demografice

- scimbarile la nivelul perceptiei

- noile cunostinte

Evenimentele neasteptate (succese sau esecuri) reprezinta acele surse productive ale unor posibilitati de inovare deoarece pentru majoritatea firmelor ele sunt aspecte care nu se iau in seama.

Discordantele - reprezinta o nepotrivire flagranta intre doua sau mai multe evenimente. O discrepanta intre asteptari si rezultate poate oferi posibilitati de inovare.

Schimbarile produse la nivelul sectorului de activitate si al pietei

Structura sectorului de activitate se poate schimba, iar aceasta schimbare poate oferi o extraordinara posibilitate de inovare

Schimbarile demografice - sunt surse externe inovarii, iar pentru cei care le urmaresc si le exploateaza acestea reprezinta posibilitati de mari venituri.

Schimbarile la nivelul perceptiei - se leaga de modul in care un manager vede "partea plina a unei jumatati de pahar" sau "partea goala a unei jumatati de pahar", iar aceasta perceptie creeaza posibilitati de inovare.

Noile cunostinte - inovatiile bazate pe cunoastere difera de celelalte prin timpul necesar realizarii lor si prin problemele care reusesc sa le ridice intreprinzatorilor. Intre aparitia unei noi cunostinte si aplicarea ei pe piata trec aproximativ 50 de ani, cifra demonstrata de-a lungul timpului. O inovatie de acest gen, ca sa devina realitate, are nevoie de mai multe cunostinte

7. DEFINIREA CONCEPTULUI DE INTREPRINZATOR

Termenul de intreprinzator provine de la "entrepreneur", o persoana ce initiaza o actiune, o activitate pe cont propriu.

Definitia 1: Intreprinzatorul este persoana care identifica oportunitatea unei afaceri, isi asuma responsabilitatea initierii acesteia si obtine resursele necesare pentru inceperea activitatii.

Definitia 2: Intreprinzatorul este persoana care isi asuma riscurile conducerii unei afaceri.

Intreprinzatorii actioneaza in toate domeniile - educatie, medicina, cercetare, inginerie etc. - dar cei mai multi se manifesta in domeniul economic.

Calitatile necesare intreprinzatorului

1. Spiritul de initiativa - de multe ori acest spirit este evident in viata de zi cu zi. El poate sa insemne o idee noua in rezolvarea problemelor vechi, un drum mai drept si mai sigur pentru atingerea ubui obiectiv-

2. Dorinta de a face - este complementara spiritului de initiativa. Ideile valoroase trebuie puse in practica si valorificate

3. Capacitate organizatorica - o calitate necesara pentru a putea organiza eficient o activitate si pentru utilizarea eficienta a resurselor limitate: bani, forta de munca, timp disponibil

4. Putere de decizie - presupune cunoasterea posibilitatilor reale de a fi increzatori in fortele proprii sau in cele ale colaboratorilor,

5. Capacitatea de a-si asuma riscuri - este in stransa interdependenta cu puterea de decizie pentru ca orice decizie inseamna asumarea unor riscuri.

6. Capacitatea de a fi lider - presupune existenta unei puteri de a influenta oamenii.

7. Originalitate - urmareste combinarea resurselor disponibile dupǎ idei noi si personale.

8. Centrat pe rezultate - dovedeste spirit ofensiv si constructiv urmarind obtinerea rezultatelor dorite.

STRATEGII ANTREPRENORIALE

Tipuri de strategii anteprenoriale:

1.'arunca in lupta toate resursele pe care le ai'

2. 'loveste acolo unde nu este nimeni'

3. 'utilizeaza bresele/nisele de piata'

4. 'schimba valorile si caracteristicile'

1. "Arunca in lupta toate resursele pe care le ai" - este o strategie mai putin previzibila, fiind necrutatoare si neadmitand greseli. Daca reuseste recompensele sunt foarte mari, in caz contrar nu exista a doua sansa. Strategia este foarte riscanta pentru a fi folosita in alte scopuri decat inovatii majore.

2. "Loveste acolo unde nu este nimeni" este strategia care contine doua forme:

- "imitatia creatoare" - unde antreprenorul face ceva ce a facut altcineva deja, dar il imbunatateste, inovand

- In cazul "judou-lui antreprenorial" - strategie care implica, in primul rand, ocuparea unui 'cap de pod' intr-o afacere sau pe o anumita piata (prost aparat sau, pur si simplu, neaparat); urmeaza, dupa realizarea unui flux suficient de venituri, ocuparea 'podului' si apoi a intregii zone

3."Gasirea si ocuparea unei brese ecologice" - aceasta strategie tinde la obtinerea controlului intr-o zona limitata si sa-i faca pe cei care o practica imuni la concurenta si imposibil de provocat.

Aceasta strategie aspira la obtinerea controlului intr-o zona limitata. Aceasta tinde sa-i faca pe cei care o practica imuni la concurenta si imposibil de provocat.

4."Schimbarea valorilor si a caracteristicilor unui produs" - aceasta strategie este ea insasi o inovatie. Ea transform produse vechi in ceva nou, le schimba utilitatea, valoarea si caracteristicile economice.

Strategii de dezvoltare a antreprenorilor

Pentru a realiza o crestere echilibrata, intreprinzatorul poate adopta una din urmatoarele strategii de crestere:

Strategii de crestere intensiva

Strategii de crestere extenisva

Strategii de diversificare

Strategii de crestere intensiva

Cresterea intensiva se poate realize prin cresterea volumului vanzarilor si a numarului consumatorilor din piata tinta existent. Ea se concentreaza asupra exploatarii existente prin dezvoltarea pietei curente. In literature de specialitate sunt cunoscute trei tipuri de strategii de crestere intensiva:

1. Strategii de penetrare a pietei

2. Strategii de dezvoltare a pietei

3. Strategii de dezvoltare a produsului

Cresterea extensiva presupune extinderea activitatii firmei in cadrul propriei ramuri. Aceasta se poate face printr-o strategie de:

integrare verticala

integrare orizontala

integrare modulara.

Strategii de diversificare

Aceste strategii presupun extinderea afacerilor firmei dincolo de piata existenta si domeniul actual de activitate. De regula aceasta strategie se foloseste atunci cand intreprinzatorul a epuizat toate strategiile de crestere precedente si acum doreste sa schimbe directia firmei din cauza schimbarilor nefavorabile ale pietei sau ramurii. Diversificarea se poate realiza:

Printr-o strategie de diversificare concentrica (atunci cand se incearca identificarea unor noi produse sau tehnologii complementare sau nu activitatii firmei).Printr-o diversificare conglomerata care presupune extinderea in afaceri cu totul diferite de cele esentiale.

Definitia planului de afaceri:

Planul de afaceri este un instrument managerial de actiune, elaborat intr-o anumita logica, ce presupune o gandire de perspectiva asupra dezvoltarii unei afaceri.

Planul de afaceri reprezinta un document previzional, construit la interfata mai multor domenii economice: management strategic, management operational, managementul proiectelor, managementul investitiilor, managementul resurselor umane, finante, marketing, contabilitate.

Caracteristicile unui plan de afaceri

Prezinta o imagine de ansamblu asupra afacerii

Planul de afaceri, in cazul in care este bine intocmit, poate fi in acelasi timp si un studio

de fezabilitate

Este un instrument de imbunatatire a managementului intreprinderii

Creeaza managerului posibilitatea de a-si comunica ideile si proiectele tuturor utilizatorilor externi intreprinderii (banci, investitori, parteneri potentiali)

Planul de afaceri devine o unealta indispensabila firmei datorita numarului cerintelor si ofertelor de finantare

Functiile planului de afaceri

Functia de planificare in timp si spatiu a activitatii sau a afacerii

Functia de creditare - care se manifesta in cazul in care afacerea se finanteaza din surse

externe, prin intermediul bancilor sau investitorilor

10.Sursele de finantare a intreprinderii

Finantarea Bancara - bancile traditional nu au cerut business planuri formale de la aplicanti pentru credite , bazandu-se doar pe rapoartele financiare din trecut si cele curente. Totusi, problemele create de catre esuarea proiectelor de imobil si creditele straine cu grad de risc ridicat de la sfarsitul anilor 80 si incep anilor 90 au condus la faptul ca bankerii sa se indoiasca de modul lor de evaluare a potentialilor debitori. Business planul a devenit, deci un element favorabil in competitia intensa de achizitionare a fondurilor creditare. Bancherii doresc sa stie mai mult decat care este suma si pentru ce vor fi utilizati banii, este foarte interesant de cunoscut daca firma va supravietui in caz de esec si daca isi va pastra capacitatea sa de achitare a creditelor, care e garantia in caz de insolvabilitate, etc.

Fondurile de Investitie

Investitorii privati si firmele cu capital mixt de asemenea nu vor sustine o companie fara un plan scris. Spre deosebire de banchiri a caror interes principal este restituirea sumei imprumutate si a dobanzilor respective, investitorii sunt interesati de profituri foarte inalte 25-60% anual, pe perioade de la 3 la 7 ani, pe langa faptul ca doresc sa stie cum isi vor intoarce investitiile efectuate intr-o companie sau alta. Pentru a-si atinge scopurile sale investitorii urmaresc intr-un business plan urmatoarele:

inregistrarile companiei, piata, executantii cheie;

probabilitatea atingerii prognozelor;

unicatul produsului si a tehnologiei sale;

calitatea managementului.