COMPANIILE DE TIP E - BUSINESS.

MANAGEMENTUL LOR

"Cheia este in mana fiecaruia, totul e sa stii sa o folosesti"

Thorwald Dethlefsen

COMPANIILE DE TIP E - BUSINESS.

MANAGEMENTUL LOR

In cel mai simplu sens al cuvantului e-business este folosirea Internetului pentru a reinnoi si transforma caile de comert traditionale. Multe companii au inteles acest lucru si au inceput evolutia de la afacerea traditionala la cea de e-business. Cele mai multe sunt pe calea cea buna. Accesibilitatea la Internet au schimbat pentru totdeauna asteptarile clientilor fata de suport, promptitudine si disponibilitatea continua. In cativa ani din bune motive e-business a devenit din concept o realitate. Functioneaza pentru toata lumea: clienti, afaceri si guvern. Valorile cele mai importante ale e-business sunt reducerea costurilor, satisfacerea clientilor. Acestea sunt doar o picatura din ocean. Realizand beneficiile e-business-ului multe companii cauta sa-si introduca afacerea pe Internet.

Inca de la inceputul anilor 1990, termenul de "Societate Informationala" a inceput sa fie utilizat pentru a descrie numeroasele si variatele schimbari in economie, politica, cultura si, in general, in ansamblul societatii, de dezvoltarea rapida a tehnologiilor moderne de informatii si comunicatii. Semnalata de mai multa vreme, era informationala ia treptat locul celei industriale si societatea traditionala este inlocuita de societatea informationala. Procesul este imperceptibil si se petrece practic sub ochii nostrii. Fiinta umana este facuta sa comunice. In noua societate, cea de tip informational, comunicarea, transferul si schimbul de informatii se desfasoara prin intermediul sistemelor tehnice. Atunci cand se vorbeste despre societatea informationala se are in vedere inainte de toate conectarea unui numar nelimitat de computere prin intermediul retelelor de telecomunicatii. Punerea la un loc a datelor stocate digital, textelor, suntetului si imaginii ( multimedia au condus la raspandirea utilizarii sistemelor moderne de telecomunicatii, a computerelor personale si serviciilor electronice de informatii. Internetul, o retea globala de informatii, s-a transformat in platforma globala de telecomunicatii. Cetatenii societatii industriale europene sunt in fata necesitatii de a reconsidera modalitatile de transfer a informatiilor, adaptandu-le noilor cerinte si tehnologii. Societatea informationala va fi dominata in principal de industria de calculatoare, telecomunicatii si media. Aceste industrii vor deveni industrii de baza in urmatoarele decenii, avand un rol stimulator pentru celelalte. Banci, intreprinderi de productie, agricultura si servicii vor fi afectate de aceasta dezvoltare fundamentala. Acelasi lucru se va intampla si cu statele lumii. Competitivitatea globala a acestora va fi direct legata de capacitatea de a dezvolta infrastructura de comunicatii si de a asigura conectarea la retelele globale de infomratii. Noua societate informationala aduce cu sine o serie de oportunitati deosebite: constrangerile spatiale si temporale ( de granite si timp) in materie de comnicatii au fost mult reduse, informatiile pot fi prelucrate, stocate si transferate rapid, preturile serviciilor legate de transferul informatiei sunt in continua scadere.

Entuziastii societatii informationale au descoperit mijloacele pein care au creat o comunitate, o lume virtuala, pentru a contrabalansa constrangerile societatii industriale. Pe de alta parte, scepticii deplang prapastia de cunostinte intre elitele informaticii si grupurile dezavantajate social si critica slaba calitate a datelor pe mereu congestionatele autorute ale informatiei. Unicul mod de a obtine acceptarea din partea oamenilor este dezvoltarea competentelor la nivelul mediu si accesul democratic la informatii. Exista astazi un larg consens in a se considera de catre academicieni, politicieni si oameni de afaceri ca progresul in domeniul tehnologiilor informatiilor si comunicatiilor va afecta in mod substantial structura societatii umane. Societatea informationala nu numai ca va deschide noi canale de comunicatie intre oameni ci va avea un impact important asupra modului in care traim, invatam, muncim, consumam, interactionam cu administratia si ne distram. Avand in vedere impactul noilor tehnologii asupra societatii, educatia si perfectionarea vor juca un rol crucial in familiarizarea oamenilor cu schimbarea.

Tranzitia catre societatea informationala, globalizarea, progresul stiintific si viteza sa nebuna, toate acestea fac ca oamenii sa fie confruntati cu o avalansa de informatii. In societatea informationala individul va fi asaltat de un flux urias de informatii. Usurinta in utilizarea retelelor infomationale si cunoasterea continutului bazelor de date reprezinta insusiri de baza pentru contemporanul erei informationale. Scurta istorie a Internetului si World Wide Web arata importanta contributiei paginilor Web la dezvoltarea activitatilor comerciale pe Internet. Prin Web sunt introduse programe si aplicatii care ofera posibilitatea simplificarii orientarii si cautarii pe Internet, facandu-l mult mai accesibil pentru scopuri comerciale si private. Prima retea de comunicare electronica a fost infiintata in 1969, cand 4 universitati din Statele Unite ale Americii, impreuna cu Departamentul Apararii al SUA, au dezvoltat o retea cunoscuta sub denumirea de ARPANET, pentru a asigura accesul mediului academic la schimbarea anumitor programe pe calculatoare. ARPANET s-a dezvoltat permitand discutii on-line, accesul la diverse baze de date comune, schimburi de fisiere si trimiterea de e-mail-uri cu incepere din 1972. Internetul este o retea mondiala de zeci de mii de computere de mare capacitate, conectate intre ele. Persoane particulare si oameni de afaceri intra pe Internet prin intermediul unui furnizor local de servicii Internet, care ofera astfel accesul la posta electronica (e-mail) si la sistemul de informare " www" (World Wide Web). Internetul ofera potentialilor clienti posibilitatea de a "vizita" afacerea pe "web" si sa analizeze ofertele online de produse si servicii ale firmelor.

Utilizarea Internetului a crescut mai mult decat utilizarea oricarei alte tehnologii din istorie. Intre 1993 si 1997, numarul calculatoarelor conectate la Internet a crescut de la 1 milion la 20 de milioane. In 2001 se astepta ca cifra acestora sa fie de 120 de milioane. Intensitatea utilizarii Internetului reflecta nivelul dezvoltarii economice. Statele Unite, Canada si tarile nordice au adoptat tehnologia Internetului cel mai rapid. Uniunea Europeana, Australia, Noua Zeelanda, Japonia, Coreea, Singapore si Hong-Kong au fost de asemenea printre primii in acest domeniu. Individual, diferite organizatii si companii din Asia de SE, China, India, Argentina si Brazilia au avut acces la Internet din 1996. Se pare ca Internetul are un impact mai mic in regiunile mai putin dezvoltate cum ar fi tari ale Africii si Asiei, existand si tari unde utilizarea Internetului este interzisa. Internetul este un mijloc foarte puternic pentru derularea comertului. Utilizarea Internetului la costuri scazute, reducerea timpului de introducere pe piata a bunurilor si serviciilor, posibilitatea transferului de informatii despre bunuri si servicii sub forma digitala, reducerea costurilor de distributie si transport sunt doar cateva din avanatajele utilizarii Internetului ca si mijloc de realizare a comertului. Internetul reprezinta o platforma globala comerciala. Pe masura ce tehnologia Internetului avanseaza si apar probleme legate doar de viteza de transmitere a informatiilor, se constata ca acesta este cel mai convenabil mod de schimbare a informatiilor despre bunuri si servicii. Foarte multe firme considera Internetul ca fiind unul dintre "anagajatii" sai si cauta noi programe si aplicatii pentru managementul stocurilor care se aplica direct pe Internet. In plus, firmele pe langa vanzarea pe care o fac prin Internet, utilizeaza acest sistem pentru supravegherea clientilor, ofera informatii pentru media, ofera documente despre vanzarile efectuate, si asigura transferuri de fonduri. Impactul adevarat al Internetului inca nu se vede. Internetul a afectat modul de conducere a afacerilor, invatamantul, relatiile sociale si politice. Ramuri industriale si firme sunt influentate de aplicarea acestui sistem, deja foarte multe persoane utilizand Internetul pentru comunicari interpersonale.

Ariile comerciale converg. Marile cresteri in domeniul B2B si B2C se vede in servicii precum edituri, media, finante, educatie, divertisment, aprovizionare cu software specializat, si cumpararea de produse en detail cum ar fi imbracaminte, incaltaminte, alimente si articole igienice. Comunitatile mici si rurale pot fi beneficiari directi ai oricarei afaceri promovate prin Internet. Costurile scazute de acces creaza oportunitati pentru comunitatile rurale de afaceri pentru a se revitaliza. Internetul da posibilitatea fermierilor si micilor producatori de a-si creea portale pe Internet in vederea promovarii produselor si serviciilor pe care le ofera. Utilizarea pietelor electronice pe Internet, devine o practica din ce in ce mai utilizata. O multitudine de firme utilizeaza Internetul pentru publicitate. Marketingul prin Internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firme si pentru a atrage clienti. Firmele furnizeaza informatii tehnice si utilizeaza pagina de web ca o platforma pentru lansarea noutatilor firmei. Folosind propriul website ca pe un magazin, ele ofera produse si preiau comenzi.

Atat clientii cat si firmele sunt foarte preocupati de diferitele incertitudini legate de comertul electronic. Se constata lipsa de incredere in ceea ce priveste securitatea datelor personale in timpul transferurilor in cadrul tranzactiilor electronice. Clientii sunt inca neincrezatori, dar expertii sunt de parere ca tranzactiile in comertul electronic au un grad mai mare de siguranta decat banalele cumparaturi efectuate prin cardul de credit. Tranzactionarea electronica a marfurilor si serviciilor constituie o extensie a comertului actual. Se obtine astfel o eficienta sporita, in sensul reducerii costurilor si in ceea ce priveste efectul marketingului si se imbunatateste relatia beneficiar-client. Comertul electronic faciliteaza si cooperarea intre firme. Reduce costurile de marketing si de livrare, sustine strategia de marketing a firmei si ofera acces pe noi piete. In viitorul apropiat, comertul electronic va avea un impact puternic asupra competitivitatii firmelor. Comertul electronic nu este restrictionat de frontierele statelor dar depinde de existenta sau inexistenta retelelor de computere. Comertul electronic permite chiar si celor mai mici furnizori, indiferent de provenienta lor geografica, sa fie omniprezenti si sa faca afaceri in intreaga lume. Comertul electronic influenteaza pozitiv nu numai activitatea intreprinderilor mici si mijlocii dar vine si in sprijinul clientilor, oferindu-le nenumarate optiuni. Comertul electronic se afla inca in faza incipienta. Clientii manifesta temeri in ceea ce priveste furtul cardurilor de credit, a confidentialitatii datelor personale, etc. Multe firme nu au adoptat modelul electronic potrivit pentru derularea comertului lor electronic sau intampina dificultati in integrarea comenzilor si a informatiilor culese online, in activitatea curenta a firmei. Cu toate acestea, este o certitudine faptul ca numarul clientilor magazinelor electronice si a firmelor care adopta solutiile comertului electronic este in crestere. Multi furnizori de servicii Internet popularizeaza sistemul de cumparare online tocmai pentru a induce un plus de incredere si consideratie.

Pentru unele firme, comert electronic inseamna orice tranzactie financiara care utilizeaza tehnologia informatica. Pentru altele, notiunea de comert electronic acopera circuitul complet de vanzari - inclusiv marketingul si vanzarea propriu-zisa. Multi oameni considera comertul electronic ca fiind orice tranzactie comerciala condusa electronic pentru cumpararea unor produse cum ar fi carti, CD-uri, bilete de calatorie si altele. Dar, comertul electronic are, in sens larg, un impact mult mai profund asupra evolutiei afacerilor si cuprinde, in fapt, nu numai noile achizitii comerciale ci si totalitatea activitatilor care sustin obiectivele de marketing ale unei firme si care pot include, spre exemplu, publicitate, vanzari, plati, activitati post-vanzare, servicii catre clienti, etc. Ca urmare, s-a largit gama de servicii care sprijina si acorda asistenta acestui nou domeniu al afacerilor. Aceste servicii se refera la furnizorii de Internet, la sistemele de securitate si semnaturile electronice, la tranzactiile online sau retelele de magazine, precum si la serviciile cu caracter general, cum ar fi consultanta, designul de pagini web, elaborarea site-urilor, s.a. Aceasta evolutie are un impact major asupra economiei, in ceea ce priveste crearea de noi intreprinderi, diversificarea celor existente si, in special, asupra potentialului pietei fortei de munca si a gradului de ocupare a acesteia in viitor. Datorita acestei diversitati a conditiilor de piata ce cuprinde un mare numar de furnizori de servicii si care este intr-o permanenta schimbare, se impune ca o necesitate punerea la dispozitia intreprinderilor si in special a intreprinderilor mici si mijlocii, a unei "surse" unde sa gaseasca sprijinul adecvat pentru aplicarea solutiilor comertului electronic in activitatea proprie. Industria comertului electronic face, in general, distinctie intre tranzactiile Business-to-Business (B-2-B sau BTB) si tranzactiile Business-to-Consumer (B- 2-C sau BTC): B-2-B cuprinde toate tranzactiile ce se efectueaza intre doi sau mai multi parteneri de afaceri. Aceste tranzactii se bazeaza, de obicei, pe sisteme extranet, ceea ce inseamna ca partenerii de afaceri actioneaza pe Internet prin utilizarea de nume si parole pentru paginile de web proprii. B-2-C se refera la relatiile dintre comerciant si consumatorul final, fiind considerat comert electronic cu amanuntul. O noua optiune in comertul electronic este tranzactia Business-to-Employee (B-2-E), care se refera la tranzactiile din interiorul unei firme, destinate personalului angajat al firmei si efectuate prin sistemul intranet propriu.

MODELE DE AFACERI PE INTERNET

Modelul care va fi utilizat este prima decizie ce trebuie luata atunci cand vrem sa demaram o afacere pe Internet. Exista deja multe modele pentru derularea afacerilor pe Internet. Acestea pot fi clasificate in functie de numarul de furnizori, prestatori de servicii catre clienti, astfel: 1-catre-1 (e-shop), mai multi-catre-1 (e- mall), mai multi-catre-mai multi (e-licitatie). Se constituie astfel, un lant de servicii in cadrul caruia fiecare element poate fi dominant. Un prim element este furnizorul de produse sau servicii, al doilea este furnizorul de servicii Internet, care poate pune la dispozitie de la spatiu pe pagina web pana la posibilitatea integrarii intr-un e-mall. Al treilea element al lantului este clientul, avand o anumita formare profesionala, interese proprii si preferinte. Acest client poate fi un consumator (B-2-C), o alta firma (B-2-B), administratia publica (B-2-A) sau un angajat (B-2-E), in contextul tranzactiilor interne din cadrul unei firme. Prezentam in continuare, in linii generale, cateva modele de afaceri pe Internet: magazinul electronic (e-shop), magazinul universal electronic (e-mall), achizitia publica electronica (e-procurement), licitatia electronica (e-auction), comunitatea virtuala (virtual community), prestari servicii electronice (e-service providing), brokeraj de informatii, modele de publicitate. Magazinul electronic (e-shop) Ideea de baza a comertului electronic este aceea de a transpune afacerea fizica, materiala, in pagina de Internet. Astfel, firma isi prezinta catalogul de produse precum si serviciile prin Internet. Produsele sunt oferite, in general, la diferite categorii de pret, tinand seama de tendinta clientilor de a testa calitatea, viteza si eficienta livrarii inainte de a decide sa cumpere produse mai scumpe. Produsele adecvate comercializarii prin Internet sunt, de obicei, cele care pot fi descrise cu usurinta si nu necesita folosirea simtului tactil: bilete de avion sau de concert, CD-uri, carti, software, unelte, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme. Pe de alta parte, produse care au fost considerate initial ca nefiind potrivite pentru comercializarea pe Internet - cravatele, spre exemplu, se vand acum foarte bine pe Internet. Preturile produselor vandute prin Internet ar trebui sa fie mai mici decat cele practicate pentru comenzile clasice. Exista diferite variante de gazduire a unui e-shop, astfel: pe un server distinct (un computer proprietatea firmei detinatoare a unui e-shop) destinat unor pagini ample si complexe de web; acesta va fi localizat in cadrul firmei daca frecventa modificarilor ce trebuie facute este mare (ex. stiri, preturi, etc.) sau daca este necesar un trafic intens intre firma si serverul aferent e- shop, pe un server virtual (un spatiu detinut de firma proprietara a unui e-shop, pe un hard disk al unui computer furnizor de web); in corelatie cu un spatiu mai mare de tipul www.yourshop.com, solutie preferata de majoritatea intreprinderilor mici si mijlocii. In cadrul unui magazin universal electronic (e-mall) Alegerea variantei optime pentru magazinul dumneavoastra electronic depinde de costurile de telecomunicatie, know-how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul tinta, marimea, structura si obiectivele pe termen mediu ale viitorului e-shop. In masura in care este posibil, un e-shop ar trebui sa poata fi accesat pe mai multe cai: un link/publicitate permanent pe un site portal, un cuvant-cheie publicitar in cadrul motoarelor de cautare sau in cadrul prezentarii pe Internet a informatiilor generale despre intreaga activitate a firmei sau despre intreaga gama de produse si o fereastra a acestui site in cadrul unui e-mall - toate acestea concomitent. In plus, o idee interesanta ar fi sa se stabileasca denumiri de genul "www.produs1.com" pentru grupele de produse, cu link exact la pagina corespunzatoare din cadrul magazinului electronic. Magazinul universal electronic (e-mall). Un e-mall ofera un front comun pentru mai multe e-shop-uri si poate fi realizat utilizand diverse modele de tranzactii, in functie de tipul de servicii pe care proprietarul mall-ului doreste sa le ofere. Tot proprietarul este cel care se ocupa si de marketingul aferent mall-ului, astfel incat alegerea mall-ului potrivit este o decizie esentiala pentru detinatorul unui magazin. Pentru unele domenii este benefica participarea in cadrul unui mall alaturi de produse competitive cum ar fi bijuteriile. Aceasta duce la cresterea traficului in mall si astfel la cresterea cifrei de afaceri a fiecarui magazin din structura acestuia. Pe de alta parte, detinatorul mall-ului poate obtine profit din reclama, taxe percepute membrilor si/sau taxe asupra tranzactiilor.

Achizitia publica electronica. Achizitia publica prin modelul B-2-B este aplicabila in cazul in care organisme guvernamentale sau mari organizatii lanseaza apeluri pentru licitarea achizitionarii de bunuri sau servicii. Sfera de cuprindere a licitatiilor tipice include de la serviciile din constructii si bunurile pentru investitii pana la studii si alte lucrari ample. Achizitiile publice prin Internet pot include negocierea electronica, contractarea si licitarea in colaborare, spre exemplu. Pentru ca acest model sa poata fi si la indemana intreprinderilor mici, s-au infiintat platforme sau consortii in cadrul carora vanzatorii actioneaza impreuna pentru a obtine oferte mai avantajoase de la producatori. Spre exemplu, industria modei este un important utilizator al acestor consortii.

Licitatia electronica (e-auction). Licitarea produselor si obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare succes. Poate fi utilizat atat pentru comertul electronic B-2-B cat si pentru cel B-2-C si, datorita faptului ca este un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat si in e-shop-urile obisnuite. Produsele vandute prin licitatia electronica pot fi produse de ultima ora, de suprastoc sau cu stoc fluctuant sau obiecte de valoare pentru colectionari specializati si includ de la bunuri materiale, metale si materii prime agricole, la obiecte de arta unicat. Spre exemplu, firmele de hardware vand prin licitatii electronice specializate si deja bine cunoscute, atat modele noi cat si produse folosite.

Comunitatea virtuala (virtual community). Pe Internet - exact ca si in realitate, oameni avand interese comune se intrunesc in comunitati pentru a discuta sau a asculta tematicile preferate. Aceste forumuri - cum sunt forumul de discutii, grupul de discutii interactiv (chat) sau lista de corespondenti (mailing list) - sunt utile atat pentru timpul liber cat si pentru comunicarile de afaceri si sunt denumite "comunitati virtuale".

Instrumentele mentionate sunt adesea oferite ca servicii gratuite, in scopul sporirii traficului pe pagina de Internet si pentru stimularea atasamentului emotional fata de aceasta. Dar, comunicarile de afaceri se pot face si prin intermediul unui serviciu contra cost. Canalul de comunicare directa sau video-conferintele sunt instrumente atractive care reduc costurile de calatorie si sunt utilizate de firmele mari atat pentru comunicari stiintifice cat si pentru cele comerciale.

Brokeraj de informatii. Informatiile competente sunt necesare pe tot parcursul lantului valoric de furnizori de servicii. Aceasta necesitate nu mai poate fi in prezent satisfacuta de cunoscutele motoare de cautare sau de cataloage, astfel incat detinatorii de baze de date consacrate au migrat catre web oferind arhive indexate pentru publicatii periodice, brevete si informatii de piata, dar si literatura stiintifica de specialitate. Unele dintre aceste servicii comerciale sunt prestate contra cost, fie in baza unui sistem de abonament, fie prin intermediul banilor electronici de tipul e-cash sau cybercash. Au fost infiintate unitati si agentii de cercetare care incearca sa creeze mecanisme de detectare semantica, dar serviciile de informare care au la baza experienta umana, respectiv experti in domeniu, raman in continuare servicii de importanta capitala pentru lumea afacerilor.

Notiunea de "pagina de Internet" a devenit foarte comuna si multi considera ca a avea o astfel de pagina inseamna, inevitabil, succesul asigurat. Da, putem lua in considerare aceasta ipoteza dar numai pentru perioada de inceput a Internetului, cand existau doar cateva pagini de Internet; astazi insa, cand exista milioane de afaceri pe Internet, a avea o pagina WEB nu inseamna nimic in sine, chiar daca conceptia de baza a acesteia este stralucita. Pentru a obtine rezultate eficiente, proprietarul paginii trebuie sa-si stabileasca obiective tangibile si realiste si sa elaboreze un plan pentru a le indeplini si chiar pentru a depasi previziunile facute. Aparent, se considera ca a face afaceri pe Internet nu costa mult dar aceasta concluzie poate fi inselatoare. Si totusi, potentialul Internetului de a ajunge la clienti este mare, dar acestia raman totusi clienti potentiali. Inzilele noastre, a fi o firma inovatoare nu mai este sinonimul cu a fi prezent pe Internet cu o pagina a firmei. Ceea ce conteaza este modul de utilizare efectiva si inovatoare a paginii de Internet. Astfel, trebuie avute in vedere mai multe aspecte, care sunt cruciale pentru ca prezentarile pe Internet sa raspunda asteptarilor clientilor. Exista in lume peste 50 de milioane de pagini de Internet ( ianuarie 1999). IAn aceste conditii, aspectul decisiv il reprezinta valoarea adaugata pe care firma o poate oferi pe Internet grupului sau tinta.

In general, comertul electronic are impactul cel mai puternic asupra sectoarelor implicate in transmiterea primara de informatii ( servicii postale, de comunicatii, radio si TV) si asupra sectoarelor care furnizeaza informatiile ( finante, cultura, agentii de turism sau oameni de afaceri). Ca urmare, ofera electronica de produse, cum ar fi aplicatiile soft, serviciile de turism, activitatile recreative si financiare detine suprematia atat pe piata B2B cat si pe cea B2C. Cu toate acestea, in etapa actuala se bucura de succes si oferta de marfuri adecvate promovarii pe Internet, cum ar fi: cartile, CD-muzica, articole mici care pot fi livrate cu usurinta. Marfurile care necesita o informare mai minutioasa, spre exemplu produsele sofisticate din punct de vedere tehnic, pot fi si ele promovate pe Internet daca activitatile de marketing aferente paginii de Internet se adreseaza audientei specifice ( tinta).

Variantele de comert electronic ofera avantaje punctuale, reciproce, care pot fi

sintetizate astfel:

avantaje pentru client:  - comoditate sporita ;

optiuni multiple

informatii usor de gasit

pagini personalizate

avantaje pentru comerciant: - atragerea de noi clienti prin intermediul unui nou

canal de distributie

- vanzari sporite catre clientii existenti

-vanzare la cerere

- cheltuieli reduse de inventariere si de operare

De la marketing la vanzari. Sistemul Internet este marcat, in zilele noastre, de o dezvoltare uimitoare si ofera, astfel, noi dimensiuni de extindere a oportunitatilor de afaceri. Evolutia din ultimii cativa ani demonsteaza ca Internetul a devenit o importanta piata care permite oamenilor de afaceri sa patrunda pe noi piete si sa-si prezinte paginile web indiferent de marimea firmei proprii sau de amplasarea ei geografica. Conditiile create de aceasta noua era a tehnologiei, permit intreprinderilor mici si mijlocii sa concureze acum gigantii industriei. Exista ratiuni importante ce determina firmele sa initieze strategii de marketing si de vanzari prin paginile de Internet asa cum, multe firme au convingerea ca Internetul este locul potrivit pentru a oferi servicii clientilor. Ele furnizeaza informatii despre produse si raspund online, de exemplu, solicitarilor primite. Dar, din ce in ce mai multe pagini de Internet sunt destinate sa indeplineasca mai mult decat obiective de marketing: rolul paginilor de Internet evolueaza de la marketing spre vanzarea directa. Comertul electronic, in forma lui cea mai simpla, necesita prezenta intr-o retea de baza, promovarea firmei, furnizarea de servicii premergatoare vinzarii si servicii post-vanzare. Mii de intreprinderi mici si mijlocii pot confirma deja, ca aceste conditii minime pot fi asigurate fara dificultate si cu cheltuieli reduse, prin utilizarea tehnologiilor traditionale de Internet. Prin contrast, comertul electronic in forma complexa ridica probleme de ordin legal, cultural si tehnologic. Pentru a atinge acest nivel, se impune ca firma sa-si creeze sisteme proprii de comanda. Datorita costurilor aferente realizarii comertului electronic, pionieratul in acest nou domeniu de afaceri apartine doar firmelor mari si care au resursele financiare necesare. Cu toate acestea, in timp, notiunea de "tranzactie traditionala" va include treptat si formele complexe de comert electronic. Cei mai multi oameni considera comertul electronic o modalitate de a face cumparaturi "online" - respectiv, accesarea unui magazin electronic pentru a comanda un cadou, in ultimul moment, pentru o aniversare (a sotului sau sotiei) de care au uitat. Dar, cumpararea "online" este doar o mica parte a comertului electronic. Acesta include si tranzactiile de bursa si de obligatiuni sau achizitionarea in direct a aplicatiilor electronice fara a fi necesara deplasarea la un magazin. In plus, comertul electronic acopera si relatiile de tip "B-2-B" care faciliteaza achizitiile pentru marile corporatii. Exista 3 motive principale care conduc la utilizarea comertului electronic in afaceri: initierea unei noi strategii de marketing, protectia consumatorilor si sporirea vanzarilor.

Multe firme au inteles ca Internetul este o resursa de exceptie prin care se pot oferi servicii consumatorilor, se pot prezenta detalii despre produsele proprii, se poate raspunde la intrebarile frecvente si nu in ultimul rand, se pot vinde produse si servicii. Acesta trebuie sa fie obiectivul paginii de Internet. Multe pagini de Internet au fost realizate cu scopul de a depasi simpla prezentare generala de marketing. Acestea nu numai ca prezinta un produs, dar primesc si comenzi "online". Paginile de Internet mai sofisticate sunt prevazute cu un sistem accesibil de procesare a comenzii, cuprinzand calculatia si informatii detaliate despre taxele de livrare si cele de vanzare; altele, mai performante, permit si o optiune ce ofera informatii despre acceptarea si confirmarea cartii de credit, in timp ce clientul este conectat "online".

In sprijinul intreprinderilor mici si mijlocii care doresc sa demareze afaceri proprii pe Internet si venind in intampinarea nevoilor lor specifice a fost elaborata, in cadrul unui proiect sustinut de Comisia Europeana, o pagina de Internet www.e-gateway.net care ofera diverse informatii din domeniul comertului electronic: o baza de date cuprinzand furnizori de software, hardware, publicitate, de servicii suplimentare si consultanti; stiri si noutati in domeniu; studii de caz, rapoarte si exemple din experienta firmelor - un ghid "pas cu pas" de comert electronic; un calendar de evenimente din sfera comertului electronic, desfasurate in intreaga lume Cuprinzand informatii "cheie" despre comertul electronic pagina de Internet mentionata se adreseaza atat utilizatorilor cu putina experienta cat si celor cu experienta in domeniu. Exista numeroase adrese Internet care pot oferi informatii necesare pentru comercianti si pentru derularea comertului electronic. Vom reda mai jos cateva adrese care pot fi accesate de cei care doresc sa cunoasca date si informatii despre piete straine. CIA World Fact Book - publicatie a CIA SUA, ofera informatii politice, geografice, de infrastructura, ca si indicatori economici pentru diverse tari - disponibila la adresa https://www.idci.gov/cia/publications/factbook/index.html Country Commercial Guide - publicatie a Departamentului de Stat al SUA, ofera informatii despre mediul economic, comercial, economic, politic si analize de piata despre diferite tari disponibila la adresa: 

https://www.state.gov/www/about_state/businessom_guides Index to Trade Information Sources on the Internet, editata de Centrul International al Comertului UNCTAD/WTO - ofera in sectiunea Informatii de piata noutati de presa, baze de date de referinta, etc. pe tara - disponibila la adresa https://www.intracem.org

EDUCATIA SI FORMAREA PROFESIONALA

Fiinta umana este facuta sa comunice. In noua societate, cea de tip informational, comunicarea, transferul si schimbul de informatii se desfasoara prin intermediul sistemelor tehnice. Atunci cand se vorbeste despre societatea informationala se are in vedere inainte de toate conectarea unui numar nelimitat de computere prin intermediul retelelor de telecomunicatii. Punerea la un loc a datelor stocate digital, textelor, sunetului si imaginii ( multimedia au condus la raspandirea utilizarii sistemelor moderne de telecomunicatii, a computerelor personale si serviciilor electronice de informatii. Internetul, o retea globala de informatii, s-a transformat in platforma globala de telecomunicatii. Cetatenii societatii industriale europene sunt in fata necesitatii de a reconsidera modalitatile de transfer a informatiilor, adaptandu-le noilor cerinte si tehnologii. Societatea informationala va fi dominata in principal de industria de calculatoare, telecomunicatii si media. Aceste industrii vor deveni industrii de baza in urmatoarele decenii, avand un rol stimulator pentru celelalte. Banci, intreprinderi de productie, agricultura si servicii vor fi afectate de aceasta dezvoltare fundamentala. Acelasi lucru se va intampla si cu statele lumii. Competitivitatea globala a acestora ca fi direct legata de capacitatea de a dezvolta infrastructura de comunicatii si de a asigura conectarea la retelele globale de infomratii. Entuziastii societatii informationale au descoperit mijloacele pein care au creat o comunitate, o lume virtuala, pentru a contrabalansa constrangerile societatii industriale. Pe de alta parte, scepticii deplang prapastia de cunostinte intre elitele informaticii si grupurile dezavantajate social si critica slaba calitate a datelor pe mereu congestionatele autorute ale informatiei. Tranzitia catre societatea informationala, globalizarea, progresul stiintific si viteza sa nebuna, toate acestea fac ca oamenii sa fie confruntati cu o avalansa de informatii. In societatea informationala individul va fi asaltat de un flux urias de informatii. Usurinta in utilizarea retelelor infomationale si cunoasterea continutului bazelor de date reprezinta insusiri de baza pentru contemporanul erei informationale. Noile tehnologii de comunicatie, care au devenit un vector important al comunicarii umane, pot contribui la crearea unei retele sociale si de solidaritate originala. Un exemplu in acest sens il constituie comunicatiile on-line utilizate de scoli, asociatii si comunitati, in scopuri pedagogice sau pentru schimbul de informatii.

Un nou tip de angajat. Societatea de servicii este bazata pe relatiile umane mult mai mult decat productia de bunuri materiale. Aceasta solicita abilitati de management, abstractizare (intelegerea strategiilor de afaceri, a sistemului de productie)si comunicare ( lucrul in echipa, relatiile cu clientii). Raspandirea intrroducerii tehnologiilor informatice si de comunicatii la locul de munca, accentueaza aceasta tendinta si solicita angajatilor sa aiba cel putin cunostinte de baza despre calculatoare ( aproximativ o treime din slujbele in domeniul industrial solicita cunostinte avansate in domeniul computerelor). Deci abilitatea de a utiliza informatii inlocuieste din ce in ce mai mult forta musculara si mecanica. Chiar si in domeniile traditionale cum ar fi agricultura, utilizarea calculatoarelor si satelitilor contribuie la optimizarea procesului de productie. Un rol important il vor avea pregatirea polivalenta si multidisciplinara. Maine practic notiunea de "profesie" se va pune sub semnul intrebarii. Copii nostri vor ignora probabil notiunea de slujba permanenta bazata pe calificarea si insusirile acumulate si reflectate de un curriculum vitae la care se adauga o diploma. In fapt, luand in consideratie cit de rapid se schimba necesitatile industriei, importanta specializarilor de nivel inalt si cunostintele tehnice vor suferi un declin, propritatile devenind, din ce in ce mai mult, flexibilitatea, creativitatea si adaptabilitatea. Introducerea noilor tehnologii vor modifica nu numai competentele solicitate ci si relatiile profesionale. Ca rezultat, succesul integrarii noilor tehnologii la locul de munca va depinde fundamental de acceptarea de catre angajti si conducatori a noilor metode de munca.

Un nou tip de intreprindere. Trecerea la societatea informationala va imparti practic intreprinderile in organizatii moderne "concentate", care utilizeaza noile tehnologii si organizatii traditionale. In multe tari ale lumii, lipsa de deschidere face ca firmele sa nu utilizeze noile tehnologii. Trasatura cheie a organizatiei de munca a viitorului va fi inlocuirea ierarhiei primadale traditionale cu o ierarhie orizontala. Deci rolul managerului se va muta din ce in ce mai mult, de la simpla luare a deciziilor la optimizarea creativitatii, a capaitatii de innovare si pregatirii intelectuale ale subordonatilor. Aceasta inseamna ca lucrul in echipa, colaborarea si cooperarea intre angajati va fi trasatura cheie a organizatiei viitorului. Aceasta va insemna, probabil, in multe locuri, schimbarea generatiilor la nivelul conducerilor. Competitivitatea intreprinderii va depinde, in cele din urma, de capacitatea de a trece de la caracterul ierarhic si individual la locul de munca la promovarea muncii in comun. Aceasta evolutie ca fi in mod necesar acompaniata de recrearea increderii reciproce intre companie si angajati, deci o noua relatie de proportionalitate intre individualism si solidaritate, doua trasaturi majore ale societatii europene, si va deveni un nou bun in fata marilor nostri competitori, in particular America, unde individualismul este valoarea suprema, dar solidaritatea este extrem, de slaba, si Asia, unde grupurile se transforma in individual. Intr-adevar initiativa individuala si solidaritatea ( colaborarea si increderea reciproca la locul de munca) vor fi factorii determinanti ai succesului in societatea informationala. Inertia sociala, rezistenta la schimbare la locul de munca si relatiile ierarhice pot explica lipsa de impact in productivitatea globala a introducerii noilor tehnologii. Transformarea societatii in societate informationala a devenit de cativa ani buni o prioritate pentru guvernele din statele avanasate ale lumii. In 1994 AL Gore definea magistralele informatiei ca proiect central de politica interna a administratiei Clinton, ceea ce conferea SUA impulsuri suplimentare pe langa suprematia tehnologica deja existenta. Un obiectiv declarat al politicii americane a fost acela ca, incepand cu anul 2010, toti cetatenii majori sa stie sa utilizeze cu dexteritate computerele, comunicatia digitala si televiziunea digitala. Aceste mijloace vor fi la fel de familiare la serviciu ca si acasa, utilizarea lor comparandu-se cu utilizarea telefonului. Noile tehnologii informationale au un impact profund asupra modului in care ne obtinem informatiile, comunicam si abordam propria instruire. Noile aptitudini care insptesc aceste tehnologii - tehnice , intelectuale si sociale - devin esentiale pentru viata, munca si participarea activa intr-o societate a cunoasterii. Amploarea acestor aptitudini se extinde mult peste "operare computer" si fac parte din catego "noilor aptitudini de baza", cum ar fi limbile straine, spiritul antreprenorial, utilizarea noilor tehnologii, si care trebuie dobandite printr-un proces de invatare pe tot parcursul vietii. Sunt necesare strategii ferme prin care sa se poata asigura forta de munca calificata in acest domeniu si care lipseste nu numai pe piata romineasca ci si la nivel european, situatie care poate impiedica dezvoltarea economiei europene. Astfel, in anul 1999 exista o cerere de 800.000 de persoane calificate in sectorul tehnologiei informationale, asteptandu-se la o crestere pana la 1.700.000 persoane. Abilitatea de a utiliza tehnologiile informationale si de comunicatie este esentiala in multe sectoare de activitate, iar prioritatea in momentul de fata este definirea lor cu claritate, astfel incat invatamantul si sistemele de instruire profesionala sa le poata ingloba in programele lor.

"e" - Viitorul prefix al vietii noastre. Intr-o lume dominata de micul e, intr-o lume care nu conteneste a vorbi despre e-business ( afaceri electronice, e-commerce ( comert electronic, o lume care devine practic e-everzthing ( e-orice, exista un concept interesant care pune in evidenta una dintre cele mai importante facilitati oferite de reteaua Internet omenirii: capacitatea de comunicare dincolo de granite, de timp si spatiu. Aceasta facilitate consta in creearea asa numitelor comunitati electronice sau comunitati virtuale ( e- communities). Impactul extraordinar al tehnologiilor noi, revolutionare, deci tot ceea ce este sau devine e, isi pune amprenta asupra intregii vieti economice, sociale, culturale a omenirii si guverneaza practic toata lumea moderna.

NOTIUNEA COMERTULUI ELECTRONIC. Dezvoltarea fara precedent din ultimele doua decenii a tehnologiilor informationale determinate de necesitatea stocarii si a transmiterii rapide a informatiilor cu cele mai mici costuri, a revolutionat comertul global, comertul direct sau cu amanuntul, redefinind principiile clasice ale marketingului. Astazi, termenul de Comert Electronic a devenit sinonim cu cresterea profitului. Comertul electronic (E - Commerce), in conceptia Organizatiei Economice de Cooperare si Dezvoltare (OECD), reprezinta desfasurarea unei afaceri prin intermediul retelei Internet, vanzarea de bunuri si servicii avand loc offline sau online. In tranzactiile comerciale clasice distingem patru etape diferite: informarea comerciala referitoare la tranzactie: cercetarea de marketing; incheierea contractului comercial; vanzarea produsului sau a serviciului; plata produsului sau a serviciului; Comertul Electronic consta in derularea unei afaceri, ca activitate generatoare de valoare, avand ca suport reteaua Internet si utilizarea unor pachete de programe software specifice. Comertul Electronic este cheia competitivitatii intreprinderilor in era informationala, asigurand: accesul la noi segmente de piata (noi clienti); cresterea vitezei de derulare a afacerilor; o flexibilitate ridicata a politicilor comerciale; reducerea costurilor de aprovizionare, de desfacere, de publicitate, etc.; simplificarea procedurilor;

Comert electronic inseamna, in acceptiune 'traditionala', utilizarea in retele cu valoare adaugata a unor aplicatii de tipul transferului electronic de documente (EDI), a comunicatilor fax, codurilor de bare, transferului de fisiere si a postei electronice. Extraordinara dezvoltare a interconectivitatii calculatoarelor in Internet, in toate segmentele societatii, a condus la o tendinta tot mai evidenta a companiilor de a folosi aceste retele in aria unui nou tip de comert, comertul electronic in Internet, care sa apeleze - pe langa vechile servicii amintite - si altele noi.

Este vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumparaturi prin retea, consultand cataloage electronice 'on' pe Web sau cataloage 'off' pe CD-ROM si platind prin intermediul cartilor de credit sau a unor portmonee electronice.

Pentru altii, comertul Internet reprezinta relatiile de afaceri care se deruleaza prin retea intre furnizori si clienti, ca o alternativa la variantele de comunicatii 'traditionale' prin fax, linii de comunicatii dedicate sau EDI pe retele cu valoare adaugata.In fine, o alta forma a comertului Internet implica transferul de documente - de la contracte sau comenzi pro forma, pana la imagini sau inregistrari vocale. (1)

O definitie succinta si larg acceptata este urmatoarea: Comertul electronic (e-commerce, pe scurt EC) este acea maniera de a conduce activitatile de comert care foloseste echipamente electronice pentru a mari aria de acoperire (locul in care se pot afla potentialii clienti) si viteza cu care este livrata informatia. (2) EC poate fi considerat un schimb electronic de informatii intre o afacere si clientii sai. Aceasta se poate face prin fax, telefon, voice-mail, email, extranet sau Internet, pentru a enumera doar citeva dintre mijloace. (3) Comertul electronic (E-Commerce) este o parte a Electronic Business (E-Business). A fost proiectat in mod special pentru a realiza schimbul de informatii intre clienti si furnizori. Informatia este un element esential in realizarea obiectivelor comerciale iar interactivitatea este la rindul ei un element cheie. In acest fel, mediul electronic de afaceri transcede spatiul deoarece nu mai conteaza unde se gasesc atat factorul ofertant cat si cel care reprezinta cererea. Comertul electronic poate lua o multitudine de forme si influenteaza profund activitatea de afaceri. Aplicatiile au fost alese dintr-o larga oferta de tehnologii. Datorita cresterii astronomice a Internetului in ultimii ani, comertul electronic s-a dezvoltat in mod deosebit. Aplicatii potentiale : Regasirea si schimbul de informatie cum ar fi: detalii legate de produse si servicii, cataloage, intructiuni de folosire si briefinguri financiare. Oferirea de produse si servicii precum si efectuarea de servicii cum ar fi comanda de carti si CD-uri sau abonamente la publicatii on-line. Cresterea eficientei activitatii de afaceri prin: promovarea utilizarii postei electronice si a grupurilor de discutii pentru reducerea timpului petrecut in sedinte si furnizarea de acces la bazele de date ca o modalitate de facilitare a acumularilor de cunostinte. Realizarea de tranzactii finaciare cum ar fi telebanking si digicash. EC ofera oportunitatea de a comercializa produse in intreaga lume, sporind numarul de potentiali clienti in primul rand prin eliminarea barierelor geografice dintre clienti si comercianti. Pentru intelege care este rolul si locul comunicatiilor si solutiilor informatice (IT) intr-un astfel de mecanism, sa studiem putin arhitectura unui sistem EC.

Arhitectura unui sistem de comert electronic. Pentru a construi un sistem de e-commerce, din punct de vedere arhitectural este nevoie de colaborarea a patru componente (subsisteme electonice/informatice) corespunzatoare urmatoarelor roluri: (a) Client. Un echipament, clasic un PC, conectat direct (via un ISP) sau indirect (o retea a unei corporatii) la Internet. Cumparatorul foloseste acest echipament pentru a naviga si a face cumparaturi. (b) Comerciant. Sistem informatic (hard & soft), situat de regula la sediul comerciantului, care gazduieste si actualizeaza catalogul electronic de produse disponibile a fi comandate on-line pe Internet. (c) Sistemul tranzactional. Sistemul informatic (hard & soft) responsabil cu procesarea comenzilor, initierea platilor, evidenta inregistrarilor si a altor aspecte de business implicate in procesul de tranzactionare. (d) Dispecer plati. (Payment Gateway). Sistem informatic responsabil cu rutarea instructiunilor de plata in interiorul retelelor financiar-bancare, cu verificarea cartilor de credit si autorizarea platilor; acest sistem joaca rolul unei porti care face legatura dintre reteaua globala Internet si subreteaua financiar-bancara (supusa unor cerinte de securitate sporite), poarta prin care accesul este controlat de un 'portar' (gatekeeper); pe baza informatiilor specifice cartii de credit (tip_card, nr_card) din instructiunile de plata 'portarul' redirecteaza informatia catre un centru de carduri (CC - un server certificat in acest scop si agreat de banca emitenta); in acest loc este identificata banca care a emis cardul iar instructiunile de plata sunt trimise mai departe catre serverul acestei banci conectat in reteaua interbancara; odata informatiile ajunse in reteaua bancii cu care lucreaza cumparatorul, sunt efectuate (automat) o serie de verificari privind autenticitatea si soldul disponibil in contul cardului implicat in tranzactie; in functie de rezultatul acestor verificari, banca decide fie efectuarea platii (transfer bancar - catre contul comerciantului care poate fi deschis la orice alta banca), fie refuza sa faca aceasta plata. In ambele cazuri, rezultatul deciziei (confimare plata sau refuz) este trimis in timp real, parcurgand acest lant de servere in sens invers, catre client. Cu alte cuvinte, in cateva secunde cumparatorul afla daca banca sa a operat plata sau nu. Odata acestea spuse, e bine sa mai facem precizarea ca pe baza acestor patru componente de baza s-au implementat diverse arhitecturi de comert electronic. Unele combina mai multe componente intr-un singur (sub)sistem informatic, pe cand altele implementeaza separat fiecare componenta in parte . Pentru definirea arhitecturii, proiectantii de sisteme EC fac o proiectare de ansamblu a sistemului pe baza unei selectii a principalelor cerinte/functii ale unui sistem EC. Detalii cum ar fi, de exemplu, functia de agregare care permite asamblarea articolelor intr-o comanda completa sunt lasate pe seama proiectarii de detaliu. Decizia de a integra aceasta functie de agregare la nivelul componentei client, comerciant sau tranzactionale se va lua in functie de cerintele specifice ale fiecarei implementari in parte. Important este insa ca in cazul unui sistem de EC, ca de altfel in cazul oricarui sistem complex, arhitectura sa fie clar definita la toate nivelele de detaliu. Pentru a asigura succesul pe termen lung al unui proiect de e-commerce, arhitectura acestuia trebuie proiectata cu grija tinand cont de toate aspectele de business cu care se va confrunta sistemul, lasand totodata portite care sa permita adaptarea sa in timp, pe masura ce apar noi provocari iar tehnologiile evolueaza. Prezentarea mecanismul de plati electronice privit din perspectiva comertului electronic: componente, actorii implicati, cerinte, modul de functionare si chiar o ponderare a costurilor. Dezvoltarea comertului electronic in Romania este strict conditionata atat din punct de vedere al implementarii masive a tehnologiei IT in dezvoltarea relatiilor comerciale, cat si din punct de vedere legal prin adoptarea unor acte normative absolut necesare legate de comertul electronic (semnatura electronica, certificate digitale, etc)..Reglementarile legislative trebuie sa aiba in vedere: elaborarea si realizarea programelor de sensibilizare a intreprinzatorilor

pentru a cunoaste si intelege comertul electronic; promovarea utilizarii comertului electronic; militarea pentru utilizarea echitabila a noilor tehnologii, respectandu-se dreptul utilizatorilor; facilitarea si promovarea actiunilor si initiativelor regionale si internationale privind comertul electronic; reprezentarea intereselor participantilor romani la comertul electronic pe plan european si mondial.

IBM - Studiu de caz

In ultimii zece ani cea mai importanta transformare in activitatea companiei IBM a fost marcata de introducerea conceptului "e-business '', care a avut un impact major asupra produselor IBM, a serviciilor si a solutilor informatice bazate pe tehnologii Internet oferite de IBM. Notiunea de e-business sau e-commerce au devenit deja familiare utilizatorilor de Internet. Iata insa, ca asa cum era si de asteptat, apar idei noi, solutii inovatoare contribuie la cresterea eficientei, sevicii mai bune si mai rapide, care sa contribuie la cresterea eficientei afacerilor. Compania IBM ne propune o gama noua de servicii denumite: "Web Self-Service", care asigura crearea unei legaturi directe intre clienti, furnizori, parteneri, angajati si informatiile de care au nevoie. Beneficiile realizate prin folosirea acestor servicii constau in : reducerea costurilor servicilor oferite clientilor prin reducerea timpului de raspuns, cresterea eficientei interne prin asigurarea unei mai mari libertati in accesarea informatilor esentiale de catre angajati si furnizori, castigarea mai multor clienti si a noi piete.

Solutiile IBM Web Self-Service sunt puternice, robuste si scalabile si pot fi adaugate cu usurinta proceselor de business, aplicatiilor sistemelor si datelor existente in cadrul unei organizatii. Printre uneltele ce stau la baza implementarii acestor solutii se afla IBM WebSphere Aplication Server IBM Web Sphere Studio, baza de date universale IBM DB2 , precum si produsele IBM Net. Commerce PRO, IBMMQSeries, IBMeNetwork FireWall, IBM Visual Age for Java si IBM WebSphere  Performance Park, care contribuie la asigurarea unor performante sporite si la asigurarea securitatii informatilor.

Solutile IBM ofera valoarea adaugata clientilor prin transformarea proceselor de afaceri organizationale, prin integrarea la nivelul organizatiei a acestor procese si prin infrastructura hardware si software robusta si scalabila oferita de IBM.Astfel prin transformarea acestor procese de afaceri prin intermediul tehnologiilor Internet, organizatiile devin mai productive si mai eficiente , facand fata mai usor unei piete competitive la nivel global.

IBM , compania nr.1 in industria IT din Romania in ultimii 10 ani, pune un accent deosebit pe educarea pietei locale , iar in contextul e-business, initiativa "e-business Academy'' de la Universitatea Politehnica Bucuresti este concludenta in acest sens. De asemenea IBM e preocuparea continuua ca utilizatirii sa cunoasca realizarile sale: ultimele tehnologii, produsele hardware si software lansate pe piata , servicile oferite de IBM. Integrator de sisteme demonstrate prin implicarea sa in proiecte de anvergura nationala precum si solutiile sale si ale partenerilor sai pentru segmentul de piata al intreprinderii mici si mijlocii. Potrivit unui raport IDC recent , piata software-ului de administrare a sistemelor de intreprindere a crescut la 13,8 miliarde de dolari in anul 2000, estimandu-se ca pana in anul 2005 acesta va ajunge la 24,9 miliarde de dolari.Din cele 10 segmente de piata functionale care cuprind sectorul software-ului de administrare a sistemelor de intreprindere, software -ul de management al performantelor cat si acela de backup si de arhivare sunt cele mai importante, fiecare dintre acestea avand o cota de piata de aproximativ 19%.

Raportul performanta/pret pentru DB2 este factirul cheie in decizia de achizitionare

IBM a anuntat o crestere a numarului de companii care aleg software-ul de baze de bate IBM BD2 Data Management peste Oracle (NASD;ORCL) datorita pretului avantajos in domeniu si a caracteristicilor sale performante.Potrivit analistilor din domeniu, DB2 este de trei pana la cinci ori mai ieftin decat Oracle8i. In ultimele 18 luni, mai mult de 1000 de clienti au ales si au inlocuit Oracle cu software-ul de base de date IBM BD2 Data Management a crescut cu 36 % ca platforme distribuite, de trei ori mai rapid decat rata de crestere in industrie si de sase ori mai rapida decat Oracle.

Despre software-ul de administrare al bazelor de date DB2 de la IBM

Ca fundament pentru e-business software-ul DB2 este prima baza de date din industrie cu capabilitati multimedia, primul sistem relational de gestiune al bazelor de date gata-pentru-web, suficient de puternic incat sa corespunda cerintelor marilor corporatii si flexibil indeajuns pentru afacerile e-business mici si mijlocii.Software-ul de administrare a bazelor de date DB2 combina puterea integrata pentru business inteligence, managementul continutului , portaluri informationale si e-business cu performanta de varf si abilitate de a face fata celor mai pretentioase solutii informationale.

Software-ul de administrare a bazelor de date DB2 impreuna cu tehnologiile Internet fac informatia accesibila oriunde, disponibila si in siguranta. Exista mai mult de 40 de milioane de utilizatiri DB2 in mai mult de 300.000 companii la nivel global care se bazeaza pe solutii de gestiune de date de la IBM. Mai multe informatii la: Schawk.inc[NYSE:SGK], o companie publica , este lider mondial in distributia de prelucrarea de imagini color , de inalta rezolutie, digitizare in mod electronic, arhivare electronica si servicii de distributie. Schawk are acum 35 de divizii de operare in intreaga lume. Azi Schawk opereaza in sapte tari pe patru continente si are aproape 1.650 de angajati in intreaga lume.

Schawk a ales recent, pe baza pretului solutia IBM in locul solutiei Oracle. Schawk a decis sa implementeze DB2 deoarece prezinta caracteristici de performanta si pret, superioare solutiei Oracle8i. In plus, deoarece compania doreste sa adopte in viitor o putere de procesare UNIX mai rapida, structura preturilor IBM le-a oferit un cost mai bun (TCO). In timp ce IBM ofera un model de pret direct, clientii Oracle se confrunta cu taxe pentru licenta exagerata pe masura ce ei adauga utilizatori si putere de procesare. Aceste taxe sunt dificil de calculat si prevazute sa descurajeaze consumatorii sa-si imbunatateasca sistemele deja existente cu altele traditionale sau cu tehnologii noi. Schawk foloseste DB2 pentru Windows 2000 pentru stocarea documentelor de contabilitate si management in intreaga intreprindere. Ei si-au implementat un mediu e-business ce sustine totalitatea operatilor din America de Nord intre 18 site-uri distribuite si un web site central.

Dupa evaluarea ambelor baze de date IBM, si Oracle, am realizat ca pentru baza de date IBM DB2 pretul este de 2 ori mai redus decat Oracle. Avem nevoie de cea mai eficienta solutie de pret pentru afacerea noastra, si DB 2 de la IBM a fost raspunsul perfect si convenabil pentru nevoile bazei noastre de date.

Potrivit unor rapoarte de analiza recente de la D.H. Brown and Associates, "DB2 vs Oracle8i: costuri totale de utilizare", din dec 2000, companiile care utilizeaza (TCO) mai scazut -cu pana la 52%- decat companiile ce ruleaza pe tehnologia concurenta de la Oracle. In timp ce clientii cauta sa isi imbunatateasca capacitatea bazei de diferite adaosuri ascunse la pret, asociate cu solutiile Oracle.

De exemplu Oracle isi rezerva dreptul de a supraveghea in orice moment instalarea bazei de date -pe banii clientului -pentru a se asigura ca sunt taxati in mod corespunzator. In acelasi timp, clientii DB2 adopta un model de pret direct per procesor, previzibil si moderat. Clientii au posibilitatea de a-si dezvolta procesoarele si sa adauge utilizatori fata o crestere suplimentara a taxelor de licenta. Un numar tot mai mare de utilizatori trec la adoptarea bazei de date DB2 datorita tehnologiei sale si a pretului mult mai avantajos. Raportul pret/performanta pentru DB2 este de neegalat de catre competitori.

Alti clienti care au ales recent IBM in loc de Oracle sunt:

Departamentul politiei din Toronto este in plin proces de inlocuire a intregii baze de date Oracle cu DB2, inclusiv aplicatia pentru resurse umane People Soft. Departamentul a gasit DB2 de doua ori mai avantajos ca pret decat baza de date Oracle.Compania se esteapta la o economie de aproape 4 milioane de dolari anual.

SpotOn .inlocuieste Oracle cu sase saptamani inainte de lansarea datorita preturilor ascunse de la Oracle, cum ar fi taxele de liceenta exagerate.

Zantaz. Com inlocuieste Oracle cu DB2 din mai multe motive printre care performanta, fiabilitate si scalabilitate.Zantaz.com a ales IBM si datorita pretului competitiv, citand costurile ascunse de la Oracle ca factor major.

Noble Group a ales Oracle8i care a costat cu aproximativ 20% mai mult decat DB2, iar Oracle nu aputut sa justifice diferenta de pret.

Departamentul pentru Agricultura al Statului Minessota a ales DB 2 si nu concurenta datorita pretului general a performantei si a admnistrarii facile.

SAP si IBM isi consolideaza alianta la nivel global pentru a veni in intampinarea nevoilor clientilor de solutii integrate e-business

Companiile SAP si IBM au anuntat o extindere a aliantei strategice pe termen lung, la nivel global, pentru a veni in intampinarea nevoilor clientilor pentru solutile e -business integrate.Ca raspuns la cerintele pietei, SAP si IBM isi dezvolta relatia pentru a acoperii intreaga platforma e-business my SAP.com, cu investitii importante de ambele parti. Acordul creste substantial capacitatea celor doua companii de a asigura beneficii clientilor lor, prin integrarea de produse si servicii si un nivel ridicat de resurse dedicate atat de la SAP cat si de la IBM .

Ca parte a acordului, IBM va licentia si integra tehnologia SAP Portals INC(o subsidiara a SAP AG) pentru Sever Portal Web Sphere de la IBM, furnizand clientilor acces simultan la o gama larga de aplicatii si informatii din toate industriile. Sap Markets, o alta subsidiara a SAP AG , liceentiaza WebSphere pentru proiecte si dezvoltare, ajutand astfel companiile sa-si imbunatateasca eficienta lantului de aprovizionare prin Internet .

IBM are 5000 de consultatii care acorda soport unui numar de peste 1.900 de companii din intreaga lume pentru a implementa cu succes proiectele lor SAP. Apreciind cresterea in perspectiva a cererii pentru mySAP .com, IBM Global Services isi revizuieste o parte semnificativa din practicile de consultanta pentru a acoperi in integral platforma e-business my SAP. Com .In plus, SAP a certificat IBM drept Partener Gazda pentru SAP Global si in consecinta, IBM Global Service va adauga Serviciile de Gestiune a Aplicatilor la portofoliul sau de servicii SAP pentru a ajuta clientii sa beneficieze de toate avantajele aplicatilor e-business mySAP.com.

O data cu semnarea acestui acord , Ibm si SAP vor proceda la recorelare a ofertelor pentru principalele linii de produse. Angajamentul principalelor linii de produse IBM, inclusiv DB2 Universal Database, Web Sphere, Lotus, TRIVOLI, @server pSeries, iSeries si zSeries, produsele IBM pentru stocarea de date, serviciile IBM de consultanta in afaceri si de tehnologia informatiei, precum si IBM Global Financing evidentieaza relatiile ce dureaza de peste 20 de ani intre cele doua companii, si care au determinat semnarea acestui acord. Alianta dintre SAP si IBM aduce beneficiile e-busimess unui numar mai mare de clienti reprezentand mai multe sectoare industriale decat a reusit orice alt competitor . IBM si SAP adauga valoarea la clientilor care prefera o oferta integrata de la doi furnizori de varf din industrie.

Piata SAP a dovedit ca platforma e-business my SAP .com impreuna cu e-infrastructura robusta IBM ofera suport extins pentru procesele de afaceri prin integrare deschisa, scalabilitate, mesagerie si securitate ridicata. Extinderea ecestei relatii este o reactie la necesitatea evidenta a pieteio pentru produse integrate si demonstreaza capacitatea celor doua companii, IBM si SAP, de a colabora in furnizarea de valoare superioara clientilor. Deoarece companiile incearca sa creeze procese de afaceri care sa depasesca granitele dintre companii si sisteme, multe descopera ca au nevoie de resurse tehnice si servicii asigurate de catre liderii din domeniu, precum SAP si IBM.

Furnizand aplicatii SAP care sunt integrate cu infrastructuri IBM, clientii beneficiaza de cele mai stabile si mai cuprinzatoare platforme pentru a dezvolta e-busniss.

IBM anunta un nou portofoliu software Trivoli

IBM a anuntat 30 de produse software noi si imbunatatite de la Trivoli, si a oferit detalii despre strategia proiectata sa ajute clientii sa-si administreze mult mai eficient din punct de vedere al costurilor infrastructura e-business. Continuand alianta strategica cu SAP AG, Solutia de Administrare Trivoli (Trivoli Management Solution) pentru my SAP.com a fost proiectata ca un produs cuprinzator pentru administrarea acestuia, incluzand performanta si disponibilitatea, siguranta, stocare si managementul modificarii. Produsele Trivoli ajuta la fluiditizarea operatilor pentru solutiile critice mySAP.com, oferind o stransa integrare prin interferente certificate. Solutiile mySAP.com ajuta companiile din intreaga lume sa-si imbunatateasca relatile cu clientii si partenerii, sa accelereze operatiunile si sa castige o eficienta sporita prin lanturile de distributie. Trivoli Manager pentru R/3, versiunea 2.2 ofera disponibilitate si monitorizare a performantelor, integrandu-se cu arhitectura de minitorizare SAP, produsele de administrare a evenimentelor, de implementarea a aplicatilor si de management stategic SAPR/3 ca o aplicatie distribuirta pentru intreprindere. Software-ul integreaza facilitatile de administrare SAP R/3 cu intreaga strategie de administrare IT a organizatiei, permitandu-le clientilor sa-si administreze intregul mediu IT in contextul propriei afaceri.

Trivoli Data Protection pentru Enterprise Storage Serveer pentru R/3 ofera capabilitatea de backup cu impact aproape zero, ceea ce permite cresterea disponibilitatii si protectiei aplicatilor SAP R/3. Trivoli Data Protection exploateaza functia IBM Enterprise Storage Server FlashCopy pentru a genera o copie a datelor de productie, utilizate mai apoi pentru backup.

In 2 Oct 2002 IBM si firma Pricewaterhouse Coopers au anuntat Intrepatrunderea lor si intrarea lor in consultatii ale managementului global precum si a servicilor tehnologice. Intelegerea a fost aprobata atat de membrii Pricewater Coopers cat si de membrii din intreaga lumea avand o repercusiune atat in SUA cat si in Europa Dupa incheierea tranzactiei IBM a platit firmei PwCoopers apeoximativ 3,5 bilioane de dolari cash. Combinatia realizata a dus la formarea unei unitati globale IBM Bisness Consulting Services care cuprinde peste 600 de profesionisti in ale computerelor.

Ca rezultat IBM Business a devenit cea mai mare Oganizatie de Consultanta cu operare in mai mult de 160 de tari. Mai tarziu IBM Bisness Services devine parte din IBM Global Services. IBM si-a definitivat trei zone de acoperire geografica avand cate un reprezentant in America, Europa si Africa si unul pentru Asia .

Cresterea companiei a dus la formarea unei noi cai catre o transferare in business si in bazele de utilizare in calculatoare. Aceast nou model de afacere a avut nevoie de o expertiza amanuntita, cheia solutiilor fiind relatiile intre client si manager. IBM Business Consulting Services este acum considerata ca fiind unica firma care poate da sfaturi clientilor spre o noua imagine de a face afaceri in calculatoare.

IBM este compania cu cele mai largi informatii in Tehnologie cu mai mult de 80 de ani de suprematie in inovatii de afaceri.

Bibliografie:

1. Victor-Valeriu Patriciu, Sisteme electronice de plati, www.academiainternet.ro, 2002

2. Ionut Ancutescu, 'Enter' pentru Legea comertului electronic, Capital nr.16/2002

3. https://www.avocatnet.ro/primele/eseistica/nr%204/comert%20electronic.htm#sus

4. https://concorde.utcluj.ro/old_course/cci/Comert%20electronic.htm

5. https://www-3.ibm.com/e-business/

6. https://www-3.ibm.com/e-business/doc/content/casestudy/