Denumirea firmei S.C.PAN SA BRASOV

Numarul si data inregistrarii la Registrul Comertului : J o8/29/91

Cod fiscal / Cod unic de inregistrare R 1106

4. Forma juridica de constituire : societate pe actiuni

6. Tipul activitatii principale actuale si codul CAEN :

Productia de pasmanterie - CAEN 1754

7. Tipul activitatii noi (aferente investitiei, daca este cazul): nu este cazul ;

8. Natura capitalului (stat, particular, strain, mixt) : particular 100%

9. Capitalul social la data realizarii studiului de piata : 5.043.750.000 lei

10. Asociati, actionari principali la data realizarii studiului de piata:

11. Date financiare corespunzatoare ultimilor 3 ani de activitate :

mii lei

Firma s-a clasat constant pe primul loc in topul judetean al firmelor si pe primele locuri la nivel national, la categoria intreprinderilor mici si mijlocii din sectorul industriei textile. Dinamica multianuala a cifrei de afaceri a inregistrat un trend pozitiv, dupa cum reiese si din urmatorul grafic :

2.1. CONDUCEREA

2.2. PERSONALUL

Numarul si structura personalului la data realizarii studiului de piata

3.1 SCURT ISTORIC AL PAN SA S.A.

Intreprinderea de pasmanterie " PAN SA " S.A. este o unitate veche cu profil textil ce dateaza din 1904 si a functionat initial ca sectie anexa (filiala) a Fabricii de Postav si tesaturi de Moda din Brasov, WILHELM SCHERG & C, cea mai veche intreprindere din ramura industriei de lana din Romania.

Intre 1906 - 1915, filiala Darste actuala "PAN SA " S.A. a functionat ca fabrica de tricotaje, iar dupa primul Razboi Mondial, incepand cu anul 1927 a fost transformata in intreprindere de confectii. in aceasta perioada este cunoscuta sub numele " Centrul de confectiuni SCHMULZER - GANZER".

Dupa al doilea Razboi Mondial, in anul 1948 a fost trecuta in proprietatea statului prin nationalizare si in urma comasarii cu firmele de confectii " Neumann " si " Cadeca " se naste astfel " Centrul de confectiuni Republica ", denumire sub care a functionat pana in anul 1956.

Din anul 1956 functioneaza cu profil de pasmanterie luand fiinta prin comasarea mai multor ateliere de tesut panglici ce constituiau pana atunci activitati auxiliare in diverse fabrici de textile. Productia era constituita din benzi elastice si rigide simple avand la aceea data cea mai mare capacitate de productie de pasmanterie din tara.

Treptat s-au facut dezvoltari si modernizari care au dus la cresterea capacitatii de productie. Prima dezvoltare s-a facut in anul 1973 cand s-a diversificat structura sortimentala cu o capacitate de 5 milioane ml/an benzi jacquard. Urmatoarea dezvoltare si modernizare s-a facut in perioada 1979 - 1980 cand s-a construit un corp de cladire destinat imprimeriei si s-a completat dotarea sectiilor: preparatie, tesatorie si finisaj cu noi masini.

Ulterior, pe pozitia "utilaje independente" au fost achizitionate noi utilaje care au contribuit la cresterea capacitatii de productie. Astazi, S.C. "PANTEX" S.A. este unul dintre cei mai mari producatori de pasmanterie din Romania, avand o productie foarte diversificata ce cuprinde urmatoarele grupe de produse: benzi elastice, benzi textile rigide industriale, benzi textile taiate, panglici ornamentale, etichete tesute si imprimate, diferite confectii textile, curele continue.

In prezent societatea dispune de o suprafata de aproximativ 28.000 mp. de teren, din care pe aproape 10.000 mp.sunt constructii ce constituie spatii de productie, depozitare, producere de utilitati.

S.C. "PANTEX" S.A. detine spatii de productie corespunzator dotate si care dispun de energie electrica, energie termica, aer comprimat si alte utilittai pentru desfasurarea in bune conditii a unor activitati in domeniul textil.

3.2 Prezentarea produselor realizate de PAN SA S.A. (principalele categorii)

Societatea comerciala PAN SA SA este producator de etichete tesute si imprimate, benzi elastice si rigide, chingi panglici, curele continui, articole confectionate din pasmanterie. Aceste articole pot fi de diferite dimensiuni cit si diferite ca pozitii coloristice, dupa cum reiese si din imaginile urmatoare :

Produsele de pasmanterie se caracterizeaza prin :

latime intre 3mm si 70 mm

grosime intre 0,5 mm si 3,5mm

structura de pozitii coloristice dictate de furnizorii de materii prime pentru articolele confectionate din poliester, iar pentru cele realizate din bumbac si poliamida pot fi obtinute prin vopsire in bucata de catre societatea comerciala PAN SA SA.

Comercializarea produselor de pasmanterie se face in general in role obtinute pe masinile de metrat care realizeaza aceata forma de livrare dar si masurarea cantitatii depusa pe o rola.Mai mullte role pot fi suprapuse si impachetate in folie pe o masina speciala care realizeaza aceasta operatie.

- alte mostre din produsele realizate de PAN SA SA -

S.C.PAN SA SA are implementat sistemul de management al calitatii ISO 9001 / 2000.

4.1. Prezentarea evolutiei cifrei de afaceri pe ultimii 4 ani

Analizind cifra de afaceri pe patru ani in urma se constata o crestere anuala de 35%, 16% , respective 38 % dupa cum urmeaza:

mii lei

Din analiza livrarilor pe grupe de produse se constata ca ponderea cea mai mare o au benzile, chingile si panglicile ,produse ce au un flux tehnologic mai lung si care suporta si vopsiri.

4.2. Descrierea segmentelor de piata carora li se adreseaza produsele

Produsele de pasmanterie se adreseaza de obicei producatorilor textili( confectii, tricotaje), sectorului incaltaminte, constructiilor de masini, producatorilor de mobila, decoratiunilor , etc. In proportie de peste 96% portofoliul de clienti al companiei este reprezentat de clienti persoane juridice. Peste 48% dintre acestia sunt reprezentati de firme incadrate la categoria de IMM.

Din punct de vedere al localizarii clientelei putem afirma ca peste 57% din totalul productiei realizate este destinata exportului. La nivel judetean firma isi desface aproximativ 30% din volumul productiei, restul fiind absorbit de clientii localizati la nivelul judetului Brasov.

3.3 Analiza pietei textile din Romania (caracterizare, tendinte,comentarii ..)

Utilizand date secundare de piata, furnizate de reviste de economie precum "Capital" si revista de specialitate "Dialog Textil" putem afirma ca   Romania a devenit principalul furnizor de confectii in UE, dintre tarile din Europa Centrala si de Est, in tara noastra inregistrandu-se cea mai mare rata de dezvoltare pentru industria usoara.

Fara a fi promovata in mod special, industria textila - in special sectorul confectiilor, dar si productia de incaltaminte si obiecte din piele - a cunoscut cea mai mare dezvoltare la nivelul intregii industrii.Industria usoara asigura aproape 40% din totalul incasarilor valutare din activitatea de export. Cifra de afaceri din intregul sector al industriei textile a fost de 2,76 miliarde de dolari in 2002, cresterea fiind de 30%, comparativ cu anul precedent. Iar rata de dezvoltare se va mentine si in anii urmatori peste cresterea produsului intern brut. Cu toate ca inregistreaza cresteri anuale substantiale, ponderea sectorului textil in totalul industriei a scazut de la 3,9% in 1989, la 2,7% in anul 2000. Daca se analizeaza acest sector pe doua mari componente, productia de stofe si confectii, se observa cu usurinta de unde provine diminuarea cifrei de afaceri. Productia de stofe a scazut drastic dupa 1990, pentru ca de abia in ultimii ani sa reintre pe un trend crescator. Fabricile producatoare de fire si tesaturi nu s-au adaptat rapid la cerintele pietei, iar intrarea pe o piata concurentiala le-a fost fatala. Capacitatile de productie pentru stofe erau dimensionate in conformitate cu intreprinderile de confectii, care lansau comenzi de mari dimensiuni. Aparitia unui numar foarte mare de intreprinderi mici si mijlocii care aveau nevoie sa se aprovizioneze in cantitati mult mai mici cu materie prima numai corespundea cu sistemul de productie al fabricilor de produse textile. Astfel, intreprinderile mici si mijlocii au fost nevoite sa isi asigure necesarul de materii prime din import. Un studiu recent realizat de Citizens Development Corps pentru CHF Romania releva ca unitatile producatoare de textile au inceput sa se adapteze cerintelor actuale, renuntand la productiile de masa si crescandu-si astfel numarul de comenzi.

Sectorul textil si al confectiilor era dezvoltat inca dinainte de 1989, fiind orientat spre export in tarile UE, Europa de Est si fosta Uniune Sovietica. Inainte de 1989, dintre tarile Europei Centrale si de Est, Romania se situa in urma Poloniei si Ungariei, care detineau suprematia in acest domeniu. Intre 1989 si 1992, intreaga industrie usoara a suferit un recul puternic din cauza importurilor foarte ieftine venite din tarile asiatice si a scaderii generalizate a economiei din acei ani. Ulterior, dezvoltarea puternica a sistemului de lucru in sistem lohn a revigorat in special productia de confectii textile. si sectorul marochinariei si al incaltamintei a inceput sa se dezvolte ca urmare a adoptarii sistemului de lohn.
Industria usoara a fost primul sector privatizat .

Societatile de productie textile au fost printre primele care s-au privatizat, ceea ce a permis si intrarea capitalului strain. Italia a fost principala tara din care au provenit investitorii care si-au transferat in Romania o mare parte a productiei de imbracaminte. In ultimul timp se constata o dezvoltare a sectorului textil pe verticala, de la productia de stofe si accesorii, pana la design, finantare, logistica, resursele provenind din ce in ce mai mult de la societati romanesti. Trecerea la o noua etapa de dezvoltare a industriei usoare se datoreaza si reducerii profiturilor in cadrul contractelor incheiate in sistem lohn. Acest sistem se practica cu companii din UE care furnizeaza materia prima si modelele, in Romania efectuandu-se doar asamblarea finala a produsului si reexportul acestora. Sistemul a asigurat insa supravietuirea sectorului textil intr-o perioada cand se pierdusera piete externe importante, iar pe piata interna, produsele autohtone erau puternic concurate de cele provenite din tari asiatice.

Unitatile din industria usoara sunt concentrate in patru regiuni ale tarii. Cea mai activa este situata in Moldova, intre Iasi si Bacau. Aici functioneaza producatori importanti de fire si fibre sintetice, singura facultate de profil se afla la Iasi, iar in aceasta zona, salariul mediu este unul dintre cele mai scazute din tara. Acesti factori au favorizat extinderea sectorului de confectii, in majoritatea oraselor din Moldova societatile de textile fiind principalele furnizoare de forta de munca. Al doilea centru de productie este zona Banatului, in jurul Timisoarei si Aradului. Aici sunt localizate cele mai multe investitii realizate de companii italiene, toate fiind realizate dupa 1990. Investitorii germani au preferat Sibiul si imprejurimile sale, datorita apropierii culturale cu aceasta zona din Transilvania. De altfel, companiile germane prefera in general zona Ardealului, in special pentru infiintarea de intreprinderi mici si mijlocii. Cu toate ca in Bucuresti se inregistreaza cele mai mari salarii la nivel national, multe companii au ales aceasta locatie, capitala oferind multe facilitati, printre care facilitati de transport, infrastructura, mana de lucru cu inalta calificare, precum si cea mai buna piata de desfacere din tara. Industria textila, a confectiilor si incaltamintei a inregistrat in perioada 1996-2001 o rata de crestere de 7,1%, cea mai inalta din cadrul industriei prelucratoare. Productivitatea pe angajat a crescut si ea, in anul 2001 ajungand la 145,7%, fata de anul 1998, pentru companiile producatoare de obiecte de imbracaminte. Conform prognozelor oficiale, pana in 2010 se prevede o rata de crestere de 9-10% pentru industria usoara, aproape dubla fata de cea pe ansamblu economiei, care este de 5,6%. In sectorul textilelor, impreuna cu cel al confectiilor, incaltamintei si pielariei, sunt angajate 460.000 de persoane. Totusi, daca sectorul se va baza in continuare, ca pana in prezent, pe incheierea de contracte in sistem lohn, exista riscul ca productia sa migreze spre tari estice, precum Moldova, Ucraina, Kazahstan, unde forta de munca este mai ieftina. Deja producatori importanti din tara si-au mutat o parte din productie in Moldova, pentru a-si micsora costurile. In continuare, dezvoltarea sectorului trebuie sa se bazeze pe cresterea integrarii a cat mai mult faze din procesul de productie in cadrul economiei nationale.

4.4. Principalii clienti actuali interni si / sau externi, pe grupe de produse.

PAN SA SA dispune de un portofoliu vast si variat de clienti, care asigura o stabilitate pe termen lung al firmei, riscul economic cauzat de pierderea ipotetica a unui client fiind diminuat la maxim. In tabelul urmator sunt prezentati principalii clienti actuali ai firmei :

4.5. Principalii concurenti actuali interni

Principalii concurenti care activeaza in domeniul pasmanteriei sunt:

- S.C. Pasmatex SA Timisoara

S.C. Zimtex SA Zimnicea

S.C. Freshtex S.A. - Bacau

Concurentul care poate livra aceleasi produse ca si S.C.PAN SA SA este S.C.Pasmatex SA, cel al doilea si al treilea concurent (S.C. Zimtex SA si S.C. Freshtex S.A.) nu dispun de masini de tesut si imprimat etichete.

Calitatea produselor este aproximativ aceeasi, dar preturile sunt diferite. S.C.Pasmatex SA ofera preturile cele mai mari iar S.C.Zimtex SA cele mai mici.

Segmentele de piata pe care activeaza fiecare se poate spune ca sunt cele teritoriale ca urmare a influentei cheltuielilor de transport asupra pretului produsului realizat de clienti, aceasta referitor la clientii interni.

Pozitionarea produselor si serviciilor firmei fata de principalii concurenti locali :

In aceasta evaluare am luat in considerarea urmatoarele aspecte legate de desfasurarea activitatii, care au fost apoi sintetizate si notate , rezultand o medie generala :

Nerespectarea termenelor de executie

Majorarea preturilor pe parcursul executiei

Produse de slaba calitate

Personal slab calificat si cu mobilitate mare

Lipsa specializarii personalului cu tehnologii noi, lipsa tehnologie moderna

Explicatie :

4.6 Principalii furnizori de materie prima

Principalii furnizori de materii prime ai PAN SA SA sunt in proportie de 100% localizati pe piata interna, acestia fiind nominalizati in tabelul urmator::

4.7. Programul de vanzari previzionat (fizic si valoric, pe grupe de produse / la intern si la extern).

Pentru perioada urmatorilor 4 ani prezentam mai jos programul de vinzari:

In vederea fundamentarii programului de vanzari previzionat vom intocmi un centralizator care va cuprinde, dupa caz: specificarea beneficiarilor stabiliti in baza contractelor, precontractelor, acorduri de principiu etc.

Principalii beneficiari stabiliti in baza contractelor existente sunt:

mii lei

5.1. Descrierea sumara a procesului/ fluxului tehnologic actual, a activitatilor necesare realizarii produselor.

Procesul tehnologic este diferit in functie de articolul realizat asa dupa cum urmeaza:

flux tehnologic pentru benzi, panglici, chingi:

[urzit]--[tesut]--[separat benzi]-[haspuit]--[vopsit]--[metrat]--[ambalat]

flux tehnologic pentru etichete tesute

-[urzit]--[tesut]--[taiat si indoit]--[ambalat]

flux tehnologic pentru etichete imprimate:

[imprimat]--[taiat si indoit]--[ambalat]

5.2. Regimul de lucru actual (nr. zile/an, nr. schimburi/zi, nr. ore/schimb)

Activitatea de metrat si ambalat se desfasoara pe doua schimburi a cite 8 ore. Programul de lucru este pe trei schimburi a cite 8 ore in sectoarele de tesut benzi, panglici la toate activitatile se lucreaza simbata si duminica ocazional. Numarul mediu de zile lucratoare anual este estimat la 215 -230 zile.

5.3. Date tehnice cu privire la principalele mijloacele fixe care sunt utilizate nemijlocit la realizarea produselor, aflate in proprietatea PAN SA S.A. :

S.C.PAN SA SA desfasoara activitatea ,conform obiectului principal de activitate, in spatii de productie si depozitare proprii amplasate in Brasov , strada Calea Bucuresti nr.318 ,utilizind nemijlocit echipamente tehnice specifice aflate in patrimoniul societatii.

Prin urmare costurile firmei pentru realizarea produselor specifice nu sunt grevate de cheltuieli suplimentare reprezentind chirii redevente si alte asemenea costuri.

Scopul proiectului de investitii

Prin realizarea acestei investitii S.C.PAN SA SA isi propune cresterea capacitatii la sectorul vopsitorie cit si obtinerea de noi produse sortimentale prin vopsirea atit a firelor de poliester cit si a produselor finite din poliester in pozitiile coloristice cerute de catre clienti.Aceasta activitate va duce la cresterea cifrei de afaceri dar si a numarului de clienti care se vor orienta spre produsele noi obtinute.

In prezent dotarea tehnica a societatii nu permite vopsirea firelor de poliester ceea ce impune achizitionarea unor utilaje specifice de vopsit pentru realizarea scopului propus.

Descrierea proiectului de investitii

Investitia ce se preconizeaza a se realiza se compune din utilaje specifice activitatii de vopsitorie.Aceasta se va desfasura in cladirea de unde s-a dezafectat centrala termica si unde se efectueaza lucrarile de inlocuire a instalatiilor termice, de apa rece, apa tratata, de canalizare,de energie electrica,montare a unui pod rulant.

De asemenea se are in vedere refacerea hidroizolatiei, saparea unei fose, suprainaltarea pardoselii,refacerea pardoselii,montarea instalatiei de vopsit cit si a utilajelor necesare pregatirii firelor sau a marfii pentru vopsit.

Investitia consta atit in amenajarea cladirii pentru aceasta destinatie cit si achizitionarea utilajelor necesare pentru vopsit, dupa cum urmeaza:

- modernizare,amenajare cladire  1.428.000 mii lei

-achizitie utilaje specifice  4.471.425 mii lei

- montare instal.de vopsit  669.375 mii lei

total valoare (TVA inclus) 6.568.800 mii lei

Stadiul de realizare a investitiei

Pina in prezent s-au demarat o parte din lucrarile necesare modernizarii si amenajarii cladirii, dupa cum urmeaza:

dezafectarea cladirii in care urmeaza sa se amplasaze instalatia de vopsit prin eliminarea vechilor instalatii de apa, abur si energie electrica.

saparea unei fose de 53 mc

refacerea hidroizolatiei acoperisului, aticurilor si scurgerilor.

Valoarea totala a investitiei (in mii lei), cu si fara TVA.

Valoarea investitiei pe elemente componente este:

Fundamentarea valorii s-a realizat pe baza urmatoarelor documente:

devizul general pe categorii de lucrari;

devize analitice, de regula pentru lucrarile de constructii;

ofertele furnizorilor / prospecte, contracte, precontracte pentru utilaje, echipamente sau instalatii de lucru;

In prezenta documentatie sunt cuprinse:

-devizul pe lucrari pentru modernizare, amenajare cladire emis de S.C.Mecatex SA in valoare de 1.428.000 mii lei

-facturile proforma pentru utilajele prezentate in proiectul de investitii in valoare de 4.560.675 mii lei

-deviz pod rulant in valoare de 580.125 mii lei.

6.5 Necesarul de finantat :

Costul investitiei fara TVA este : 5.520.000 mii lei

Costul investitiei cu TVA este:  6.568.800 mii lei

Avind in vedere ca societatea are o productie asemanatoare nu este necesara efectuarea de cheltuieli de preproductie, de promovare, de stocuri in aceasta perioada.

6.6 Graficul de realizare a proiectului de investitie:

Investitia este estimata a   demara incepind cu luna iulie 2004 si se va continua dupa cum urmeaza:

septembrie 2004 - februarie 2005 se vor amenaja cladirea de productie,magazia de chimicale, camera statiei de tratare a ape, camera statiei de compresoare, birou, grup sanitar si vestiar.

decembrie 2004 - februarie 2005 se va monta podul rulant

septembrie se vor impota utilajele necesare realizarii investitiei

Data de incepere si executare a investitiei este prezentata in tabelul de mai jos:

6.7 Graficul platilor catre furnizorii de mijloace fixe

mii lei

6.8 Planul de finantare

- mii lei -

Pentru creditul/finantarea Phare solicitata se vor preciza conditiile estimate de acordare a imprumutului / grantului (data acordarii, durata, perioada de gratie, dobanda si modul de rambursare a ratelor).

Se estimeaza :

ca se va obtine creditul/ grantul in septembrie 2004,

termenul de rambursare 3 ani (in cazul creditului)

perioada de gratie 6 luni (in cazul creditului)

dobinda 4,55% /an (in cazul creditului)

rambursarea se va efectua in 30 rate lunare (in cazul creditului)

Pentru celelalte surse se va explicita natura:

Suma utilizata ca sursa proprie provine din incasarile curente ale societatii iar ca fond din repartizarile din profitul net la fondul de rezerva.

Noile produse realizate de companie

Produsele noi ce se vor obtine vor fi livrate atit in tara cit si la export.Clientii cei mai importanti care au solicitat produse din poliester vopsite sunt Nastrotex si Euronastro din Italia. De asemenea se pot vopsi atit fire sintetice cit si bumbac. Acestea pot fi aduse crude deci la un pret mai mic si pot fi vopsite pe aceasta instalatie de vopsit.

Piata potentiala

Produsele ce vor fi obtinute prin finisare pe aceste utilaje vor fi valorificate pe piata interna si externa atit la clienti actuali cit si la noii clienti ce se preconizeaza ca se vor atrage.

Prin realizarea oricarei pozitii coloristice PAN SA SA va atrage si alti clienti care in prezent apeleaza la produse de la concurenta sau din import. Se estimeaza largirea portofoliului de clienti externi cu peste 5-7% si o crestere a cotei de piata la nivel national cu 3%.

Potentialii clienti interni si externi

In prezent exista contracte incheiate cu acesti clienti dar nu de fiecare data am putut realiza ceea ce au solicitat .In general am livrat produse in stare cruda.

Principalii clienti potentiali interni si externi sunt dupa cum urmeaza:

Hennes Moritz Suedia

Euronastro Italia

Nastrotex Italia

Rolast Pitesti

Sorste Focsani

Ema Piatra Neamt

Mod Company Bucuresti

Potentialii concurenti

Dupa realizarea acestei instalatii de vopsit capacitatea de vopsit va creste substantial lucru ce va fi imposibil de realizat de catre ceilalti concurenti.

De asemenea se vor optimiza stocurile de materii prime deoarece se va elimina excedentul de fire colorate ce se aprovizioneaza in situatia actuala ,atunci cind se executa o comanda. In prezent S.C.PAN SA SA este nevoita sa cumpere sarja minima pe care o poate produce un furnizor de fire, sarja ce poate fi intre 100 si 200 kg, chiar daca noua ne sunt necesare incomparabil mai putine.

Pe piata romaneasca exista o singura firma(Terom Iasi) care poate oferi produse similare cu cele preconizate sa fie obtinute pe instalatia propusa de noi. Produsele similare aduse din import sunt mult mai scumpe.

Montarea instalatiei de vopsit propuse va conduce la diversificarea gamei de produse. Pentru imbunatatirea pozitiei pe piata va trebui sa majoram ponderea articolelor exportate, iar pentru piata interna sa promovam un marketing mai agresiv prin participare la tirguri si expozitii, infiintarea de reprezentante comerciale in principalele centre de productie din tara.

Comparind preturile noastre cu cele ale concurentei se poate constata ca :

pentru cele din tara nivelul preturilor este echilibrat existind diferente nesemnificative intre preturile practicate de noi si ceilalti producatori

pentru produsele importate se constata o diferenta mare de pret, cele din afara fiind mult mai scumpe.

Analiza S.W.O.T. a activitatii prezente releva urmatoarele caracteristici ale mediilor intern si extern in care actioneaza societatea comerciala PAN SA S.A.

PUNCTE TARI : -experienta tehnica a echipei angajate -experienta manageriala a bordului firmei -dotarea ce urmeaza a fi realizata, cu echipamente/ utilaje performante - calitatea si pretul de vanzare al produselor ce vor fi realizate contracte si acorduri de principiu cu firme si institutii care vor absorbi 100% productia realizata

S

W

O

T

In abordarea globala a strategiei de marketing vom porni analiza de la matricea General Electric - McKinsey :

	Atractivitatea pietei

Pozitia competitionala	Puternica	Medie	Slaba
Puternica	Investitie	Crestere Selectiva	Creste sau renunta
Medie	Crestere Selectiva	Creste sau renunta	Recoltare
Slaba	Creste sau renunta	Recoltare	Lichidare partiala

Strategia de pret

Politica de preturi pentru articolele noi, va tine cont de preturile practicate pe plan intern dar si extern, avind in vedere ca acestea se situeaza intre 2 si 3,5 euro/kg

Firma se va orienta pe practicarea unui mix de strategii, incepand prin adoptarea unei strategii de penetrare pentru prima perioada de derulare a proiectului, urmand ca pe parcurs sa intercaleze in aceasta politica si o strategie a pretului de exceptie pentru clientii persoane juridice (firme mari). Firma isi propune ca, in ceea ce o priveste, elementele care concura in calculatia preturilor de cost , sa le pastreze constante, ba mai mult prin solutiile adoptate sa incerce sa le si reduca.

Pret

Mare Mic

Strategia pretului de exceptie

Strategia bazata pe valoarea

produsului