Investitiile straine directe de capital

Investitiile straine directe de capital

1. Definire. Rol

Investitiile straine directe sunt definite ca proprietatea directa sau indirecta a unei entitati straine de a detine cel putin 10% din actiunile cu drept de vot ale unei intreprinderi. O investitie directa straina poate insemna o achizitie, o fuziune, o noua fabrica, extinderea fabricii sau o absorbire. Aceasta definitie este considerata cea mai buna, asa ca va fi folosita cand vom discuta investitiile directe straine.

Sunt cel putin patru caracteristici care le disting direct de portofoliul de investitii:

Un aspect fundamental al investitiilor directe, ca opuse investitiilor de portofoliu aste ca investitorul cumpara puterea de a exercita controlul asupra managementului investitiei si tocmai de aceea nu implica doar capital. Acest lucru implica abilitati manageriale si tehnice sau cunostinte de marketing. Puterea controlului va varia in functie de distributia actiunilor in firma respectiva. Explicatia acestui fapt este aceea ca daca un investitor detine peste 30% din actiunile unei companii si nici un alt investitor nu detine mai mult de 10% aste foarte posibil sa fie apt de a exercita controlul cu toate ca este minoritate, nedetinand 51% din actiunile unei companii.

O alta diferenta fundamentala este tinta finala a investitorului direct ti a investitorului de portofoliu. Capitalul de portofoliu are tendinta de a se muta in unele sectoare din tari straine care au un avantaj asupra respectivelor sectoare interne. Acest avantaj va fi reflectat de un profit superior. Acest lucrul impus este posibil sa se intample cu o investitie directa intr-o industrie in care tara sursa are avantajul dar unde acest avantaj poate fi transferat unei tari straine in folosul acesteia.

Vasta majoritate a investitorilor de portofoliu este realizata de persoane fizice sau institutii si nu de persoane juridice, de companii. Ei au tendinta sa investeasca in persoane fizice si institutii straine prin intermediul mecanismului pietei de capital strain. In cazul investitiilor directe straine este normal sa fie facut de companii. Poate implica cumpararea unei intregi companii sau numai unei parti din aceasta constituind un schimb de proprietate sau, alternativ, poate consta in cladirea unei intregi noi fabrici in strainatate intr-o forma pe ?verticala sau orizontala? , cu toate ca acestea, reprezentand inca o extensie geografica a acestei firme. Acestea pot fi motivele diferite de maximizare a profitului imediat. Rezultatul analizei generale facute la CERT a confirmat acest lucru.

Investitiile directe straine nu necesita un flux de capital de la o tara la alta. Economisti obisnuiau sa se gandeasca la investitiile directe ca la o miscare internationala a capitalului ce poate avea forme diverse, de exemplu noi actiuni, anumite forme de obligatiuni, vanzari-cumparari ale actiunilor si obligatiunilor existente prin schimburile de titluri de valoare sau printr-o varietate de forme si instrumente de credit pe termen scurt. Singura diferenta pe care economisti ar accepta-o a fost aceea ca investitiile directe sunt insotite de grade diferite de control si miscare de management si tehnologie.

Investitiile directe straine pot sa joace un rol crucial in restructurarea si refacerea economica romaneasca pe o crestere sustinuta. Firmele vestice prin introducerea tehnologiei de varf si a modelelor de management modern la filialele lor deschise Romania vor pune sub presiune companiile romanesti care vor fi obligate, la randul lor, sa realizeze astfel de imbunatatiri.

Sunt si alte beneficii pe care o investitie straina le-ar putea aduce, ca de exemplu: - sporirea productie si a calitatii produselor in concordanta cu standardele vestice;

- realizarea cantitatii necesare tuturor pietelor potentiale straine sau interne;

- crearea de noi locuri de munca;

accesul la noi piete

Firmele multinationale isi pot folosi legaturile lor deja formate pentru a importa si exporta produse din si in Romania sporind astfel greutatea economiei romanesti in economia mondiala.

Pe de alta parte investitiile sunt componenta cea mai volatila a PIB. Cand exportul de bunuri si servicii trece printr-o perioada de recesiune si acest declin este, de obicei, datorat unei scaderi a cheltuielilor pentru investitii. Cu mult mai putin volatile decat investitiile nationale, investitiile straine directe raspund la mult mai multe determinante decat investitiile domestice (nationale).

Sunt factori care afecteaza investitiile straine directe in Romania si acestia trebuie considerati nu numai in interiorul economiei ci si in exteriorul ei, pe piata mondiala.

Investitiile straine directe depind de factori interni dintre care inchiderea in climatul politic este cea mai importanta dar depinde, de asemenea, si de starea de bum sau de recesiune a economiei mondiale. Astfel prevederile investitiilor directe straine sunt inevitabil hazardate. In aceasta lucrare mai multa atentie va fi acordata factorilor interni din Romania. Va fi facuta o mentiune unor factori economici si politici majori cum ar fi stabilirea unui cadru de munca regulator dar si de incredere, increderea in compensare imediata in cazul nationalizarii sau confiscarii de bunuri, cautarea riscurilor legate de rata de schimb, dezvoltarea infrastructurii (fizica si comerciala), s.a.m.d. De aceea aceasta lucrare va pune accentul pe masurile practice care trebuie luate de Guvernul Romaniei si de alte oficialitati pentru a sporii cantitatea de investitii straine directe cu impactul acestora benefic asupra economiei romanesti.

3.3. Definitivarea procesului de tranzitie

Marea majoritate a investitorilor straini vor sa evite contactele cu proprietatea de stat, indiferent sub ce forma se prezinta aceasta, oferind in schimb varianta achizitionarii. Achizitionarea de societati comerciale, ca forma de investitie directa de capital in strainatate, presupune prin definitie o preluare cvasitotala sau chiar in totalitate a unei firme straine, fie ca se realizeaza prin negociere directa, fie ca se face prin cumpararea de actiuni, este subordonata din start strategiilor expansioniste ale marilor concerne de natura transnationala, cu mare putere economica, detinatoare de multiple canale de informare si influentare a pietei, inclusiv a politicilor nationale ale statelor primitoare de astfel de investitii.

Pe de alta parte, nici conducerile unor societati in care statul detine pachetul de control nu este pe deplin liber sa actioneze, fiind, de fiecare data, conditionat de o serie de reprezentanti ai puterii, cu mai putina capacitate de a intelege si cunoaste concret nevoile firmei, dar cu mare influenta in luarea deciziilor.

Aparitia de noi intreprinderi private, chiar daca acestea sunt de mai mica putere economica si financiara, este, de asemenea, de natura a atrage noi investitori straini, cunoscut fiind faptul ca, la randul lor, investitorii straini ce doresc a se extinde pe alte piete sunt adesea intreprinderi mici si mijlocii. Intr-un studiu, s-a aratat ca in primul rand firmele interesate in noi investitii, pentru prima data in Est, sunt intreprinderile cu mai putin de 200 de lucratori. Asemenea intreprinderi care vor, pentru prima data, sa investeasca in tarile este - europene reprezinta, potrivit aceluiasi studiu cca. 20% din totalul potentialilor investitori, in timp ce 80% sunt din randul celor ce au mai investit deja in aceasta arie geografica.

Ceea ce este esential consta in faptul ca sectorul privat, chiar incluzand firme cooperatiste sau de alta natura asociativa, se manifesta ca un factor important si cu impact determinant in evolutia macroeconomica a Romaniei (a se vedea tabelul 16).

Tabel 3. Ponderea sectorului privat in principalii indicatori macroeconomici in %

Sursa: extras din Raport la Forumul National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii, 1998,

3.3. Evolutia ISD in Romania in perioada de tranzitie

In perioada 1992 - 1997volumul investitiilor straine in Romania a crescut, desi cu mici reculuri in anii 1995 si 1997, stocul acestora ajungand de la 87,3 mil. dolari in 1990 la 1594,8 mil. dolari la finele anului 1997, perioada in care numarul de societati cu participare de capital strain a crescut de la 1427 la 42464. (vezi tabelul 17)

Tabel 4. Dinamica investitiilor straine in Romania in perioada 1992 - 1997

Sursa: Raportul anual al BNR privind balanta de plati si pozitia investitionala internationala a Romaniei - 1995; ** Tribuna Economica, 4/23 ian. 1997 date al 27.196

Analiza datelor de mai sus reliefeaza, totodata, o crestere a volumului mediu de capital extern pe firma - investitie de la 61.177 dolari la 78.627 dolari in aceeasi perioada, cu toate ca in anii 1991 acest nivel a fost de numai 21.909 dolari pe firma, iar 1993 chiar de 15.393 dolari, cresterile mari inregistrandu-se in 1994 si 1995, la care modificarea Legii nr. 35 privind investitiile straine prin cresterea plafoanelor capitalului extern a avut o influenta decisiva.

Volumul mediu, relativ mic, de capital strain pe firma, este in concordanta cu orientarea acestor investitii, in cea mai mare parte, indreptate spre sectoare cu sanse sporite de recuperare rapida cum ar fi comertul, turismul, investitii si servicii, industria alimentara si usoara, sectoare care nu necesita investitii de mare anvergura.

Investitiile straine in Romania provin, in cea mai mare parte, din zona Uniunii Europene (peste 59% ca valoare si peste 39% ca numar de investitori). Ponderea mai mare in structura valorica decat cea fizica atesta faptul ca acesti investitori au alocat volume specifice mai mari pe fiecare investitie, demonstrand astfel seriozitatea si garantia de perspectiva a acestor parteneri. Asemenea concluzii se degaja si din analiza investitiilor provenite din America de Nord cu o pondere de 10% in volumul investitiilor si de 6% in numarul total de investitori, in timp ce investitiile straine provenite din Asia si mai ales din Orient denota investitii specifice mici, dispersate intr-un mare numar de societati.

Tabel 5. Structura I.S.D. in Romania la nivelul anului 1995

Sursa: STIRI A.R.D. nr. 74 din 19 ianuarie 1996, pag. 2

Sub aspectul distributiei sectoriale a investitiilor straine rezulta ca principala ramura consumatoare de ISD o constituie industria alimentara cu o pondere de 15,5%, urmata de industria constructiilor de masini cu 9,8%, turismul, cu 6,7% si industria usoara cu 5,4%. Lipsa de informatie de detaliu nu permite insa o analiza de mai mare substanta a acestor orientari de ramura a investitorilor si nici concluzii de mai mare pertinenta, mai ales in ce priveste sansa de a orienta investitorii spre ramurile si sectoarele de interes major macroeconomic.