Responsabilitatea sociala si etica in afacerile

CURS ETICA

Responsabilitatea sociala si etica in afacerile internationale

Interdependentele globale reprezinta un factor esential in mediul de afaceri international, creand presiuni asupra managerilor de a lua atitudini pozitive vis--vis de chestiuni de etica si responsabilitate sociala, dezvoltarea economica a statelor si aspecte ecologice.

Desi exista multe suprapuneri conceptuale intre etica si responsabilitate sociala, diferentele esentiale constau in sfera de cuprindere si nivelul la care se aplica fiecare.

In timp ce etica se refera la decizii si comportamente individuale, responsabilitatea sociala are o sfera de cuprindere mult mai ampla, vizand decizii ale companiilor, care afecteaza un numar mai mare de persoane.

Responsabilitatea sociala a companiilor

Se concentreaza pe lipsa oportunitatilor egale in lume, pe saracie, pe mediul economic, politic sau social, pe problemele consumatorilor, pe siguranta si bunastarea angajatilor.

Multi sunt de parere ca firmele multinationale ar trebui sa-si foloseasca resursele si puterea pentru a juca un rol proactiv in rezolvarea problemelor economico- sociale ale tarilor in care activeaza, in timp ce altii pretind ca aceste companii au deja o influenta pozitiva asupra tarilor mai putin dezvoltate, prin experienta manageriala pe care o exporta, prin investitiile de capital, prin tehnologiile noi sau prin crearea de noi locuri de munca.

Cert este ca aceste companii reprezinta o prezenta foarte puternica in mediul de afaceri global si au, de cele mai multe ori, o capacitate de a induce schimbarea mai mare decat a guvernelor locale.

Controverse privind responsabilitatea sociala

Conceptul prezentat include asteptarile ca firmele multinationale sa se preocupe de efectele economice si sociale ale deciziilor lor.

Exista abordari care spun ca "singura responsabilitate a unei firme este aceea de a face profit, respectand legea", in timp ce altele sustin ca "firmele trebuie sa anticipeze si sa incerce sa resolve problemele societatii"

Intre aceste extreme se situeaza pozitia fiecarei companii in parte, care incearca sa raspunda la costurile sociale si de mediu ale actiunilor sale.

Exemplul unei dileme cu care se confrunta o companie multinationala: Managerii Del Monte stiu ca a creste ananas in zonele de coasta ale Keniei este un factor pozitiv, in sensul ca exportul aduce multiple avantaje statului kenian, in acelasi timp insa kenienilor saraci din zona le ramane din ce in ce mai putin pamant pentru practicarea agriculturii de subzistenta, care le asigura traiul.

Complexitatea responsabilitatii sociale

In contextul globalizarii, responsabilitatea sociala a unei companii capata noi dimensiuni, in sensul ca entitatile interesate sau afectate de activitatea acesteia sunt mai numeroase si mai diverse , iar interesele acestora se afla, de multe ori, in contradictie.

De exemplu, daca Adidas renunta sa foloseasca copii in Pakistan pentru coaserea mingilor de fotbal, aceasta inseamna diminuarea profiturilor, pentru va trebui sa angajeze adulti, cu salarii mai mari; acceasi decizie poate insemna insa saracie pentru familiile acelor copii sau faptul ca ei vor fi fortati la alte munci mai grele; daca ar decide sa produca mingile intr-o tara occidentala, pentru a satisface nevoia de locuri de munca si a multumi sindicatele, costurile ar fi mult mai mari, ceea ce ar diminua profitabilitatea, nemultumind actionarii si implicit ar creste preturile, ceea ce ar nemultumi consumatorii.

Cultura corporatista globala

Pe masura cresterii interdependentelor socio-economice, este din ce in ce mai pregnanta necesitatea unei culturi corporatiste globale - integrarea mediilor de afaceri in care firmele opereaza.

Desi este foarte greu de implementat un cod de etica si moralitate valabil in toate tarile, existenta unor linii directoare in acest domeniu este importanta.

In momentul de fata, exista doua abordari multiculturale ale acestor aspecte: etnocentrismul si relativismul etic.

Etnocentrismul presupune aplicarea principiilor de moralitate din tara de origine;

Relativismul etic presupune adoptarea codurilor morale ale tarilor de implantare.

Ambele abordari prezinta deficiente si nasc conflicte de valori, intrucat diferentele culturale fac ca etica si responsabilitatea sociala sa fie definite foarte diferit de la tara la tara.

Responsabilitatea companiilor privind drepturile omului

Dincolo de aspectele legale, definirea drepturilor omului depinde de perceptia si prioritatile oamenilor din diferite tari.

In timp ce in tarile occidentale sindicatele se lupta pentru conditii de munca mai bune, pentru respectul fata de angajati sau pentru scurtarea orei de munca, in tarile sarace (mai ales cele din Asia, cu populatii numeroase si unde oamenii traiesc la limita subzistentei) a avea un loc de munca este un privilegiu, iar obtinerea unui venit minimal este mai presus de respectarea drepturilor indivizilor; de aceea, angajatii accepta compromisuri greu de imaginat :locuri de munca ce prezinta pericole sporite, abuzuri verbale sau chiar fizice si sexuale, folosirea copiilor la munci dificile, peste 12 ore de munca pe zi, salarii foarte mici, etc.

Multe companii multinationale au elaborat propriile coduri de conduita referitoare la relatiile dintre companii si mediile politico - socio - economice ale tarilor de implantare, in aceasta directive aparand si SA 8000 (Social Accountability 8000), un standard de responsabilitate sociala dezvoltat pe platforma standardelor de calitate ISO 9000.

Etic vs. Legal

In principiu, legea presupune un set de reguli bine definite aplicabile tuturor, in vreme ce etica tine de opinia personala, care reflecta modul in care alegem sa ne conducem propriile vieti.

Legea presupune un set comun de reguli, cunoscute tuturor, care delimiteaza un teren de actiune.

Ca forma de control social, legea are multe avantaje fata de etica, deoarece contine reguli mai precise si mai in detaliu referitoare la un comportament care trebuie urmat decat etica, beneficiind astfel si de organe ale statului de punere in aplicare.

Din aceste motive, exista unii specialisti care sustin ca din punct de vedere moral este suficient in afaceri numai sa observi legea, sub motto-ul :" Daca este legal, atunci este si moral" ; unul dintre sustinatorii acestei abordari este Milton Friedman.

Etica - abordari diverse

Albert Carr sustine ca "Afacerea este o intreprindere competitiva, asemanatoare mai degraba cu jocul de poker decat cu relatiile obisnuite dintre oameni. Prin urmare scopul jocului este de a castiga, si, atat timp cat cineva joaca dupa regulile acceptabile ale jocului, reguli complet diferite de regulile etice ce sustin cooperarea si grija fata de ceilalti, comportamentul sau este corect."

In consecinta, adeptii acestei teorii sustin ca ar fi o greseala sa aplicam regulile de etica in afaceri, la fel cum ar fi de gresit sa aplicam regulile de poker la tenis

Exemplul multor companii evidentiaza insa cu usurinta faptul ca respectand cele mai elementare norme de etica, o firma poate avea castiguri si beneficii mult mai mari si pe termen mult mai lung decat prin urmarirea exclusiva a obtinerii de profit.

Nu tot ce este imoral este ilegal si de aici apar contradictiile. Etica in afaceri se refera la relatiile interpersonale la locul de munca sau relatii intre concurenti, relatii care sunt dificil de reglementat de catre lege. A obtine avantaje dupa munca cuiva, a fi irezonabil cu subordonatii sau a admonesta in mod nedrept un angajat, toate acestea sunt practici criticabile din punct de vedere etic, dar sunt uneori ignorate de catre lege.

Etica in mediul de afaceri global

Controversele privind conceptul de etica capata noi valente in mediul de afaceri global, deoarece factorii culturali sunt extrem de importanti; ceea ce este etic intr-o tara poate fi neetic in alta, de aceea intelegerea setului de valori din tara de implantare este un element crucial.

Aplicarea principiilor de etica in afaceri devine si mai dificila in mediul global de afaceri, caracterizat printr-o concurenta acerba.

Indiferent de abordare, cred ca suntem cu totii de acord ca forta motoare a oricarei companii este profitul; cheia succesului sta deci in gasirea unui echilibru intre acesta si principiile etice in afaceri.

Dupa parerea mea, "regula de aur" ar fi: Actionati asa cum ati dori sa actioneze si ceilalti fata de dumneavoastra , sau, asa cum suna imperativul categoric al lui Kant: Comportati-va ca si cand actiunea intreprinsa de dumneavoastra ar deveni o lege universala de comportament pentru toti cei care se afla in aceleasi circumstante.

Spre exemplu, obligatia morala a unei firme de a lua in considerare interesele tuturor partilor interesate atunci cand ia decizii comerciale se traduce, in Europa, in permisiunea comercializarii laptelui praf pentru copii, pe cand aceeasi obligatie se traduce, in Nigeria, in interzicerea comercializarii aceluiasi produs.

Diferenta consta in faptul ca in Europa apa este potabila, pe cand in Nigeria nu.

Principiul moral si obligatia corespunzatoare a unei firme se conserva, deosebita fiind numai forma pe care o iau acestea datorita circumstantelor diferite.

Etica in Romania

 In mediul romanesc de afaceri e greu de distins intre ilegalitate si imoralitate.

 Imaturitatea pietei, insuficienta legislativa si opusul ei, suprareglementarea, permit specularea ambiguitatilor legislative si ingreuneaza crearea unui spatiu al normelor si practicilor etice in afaceri.

 Cele mai multe din problemele mediului romanesc de afaceri se nasc in zona de intersectie dintre politic si afaceri: coruptie, conflicte de interese, ambiguitatile ramase in probleme precum controlul averilor, lobby-ul, sponsorizarea partidelor politice.

 In mediul privat, etica in afaceri nici macar nu este vazuta drept o strategie de management; ea e inteleasa ca un simplu act de caritate al patronului ori actionarului majoritar, nefiind rezultatul unor cercetari de piata.

 Companiile romanesti nu sunt supuse auditului social, iar programele de sprijin comunitar se fac neprofesionist, fara asistenta de specialitate. Nu s-a inteles ca, precum marketingul, etica presupune cercetare de piata si strategii pe termen lung. A face bine inseamna nu doar a dori si a putea, ci si a sti sa faci bine.

Surse de probleme etice in economia romaneasca

In opinia mea, se pot identifica trei surse majore de problem etice in mediul romanesc de afaceri:

 interventii ale statului pe piata, constand in facilitati acordate anumitor agenti economici, ca de exemplu subventii, scutiri sau reesalonari de datorii, incertitudine legislativa, interventii pe piata financiara si in politicile de preturi pentru utilitati si unele produse de baza;

 in raportul dintre producatori si consumatori, practicile corporatiste neloiale sau la limita legalitatii, practicile de cvasimonopol ale unora din marile companii si ale distribuitorilor de utilitati publice;

 practicile din raporturile angajat-angajator, des intalnite de altfel, cum sunt munca la negru, salarii sub venitul minim, discriminare sau alte forme de abuz asupra angajatilor.
Concluzii

 Compania de succes este aceea care se implica in viata sociala.

 Afacerile se redefinesc, obiectivul ramanand acelasi: profitul, insa mijloacele si caile de a-l obtine se experimenteaza continuu.

 Mediul privat de afaceri functioneaza astazi dupa o alta logica, intr-o alta dinamica.

 Se pare ca mediul romanesc de afaceri nu intelege aceste lucruri, iar acesta ar putea fi pasul cel mai important pentru trecerea la un mediu de afaceri cu adevarat european .