STUDIU DE CAZ

- Privatizarea SNP Petrom

SNP Petrom, cel mai important grup petrolier romanesc, a trecut in proprietate privata, prin contractul semnat cu grupul austriac OMV pe data de 23 iulie. Conform acestui contract, OMV s-a angajat sa plateasca statului roman o suma totala de 1,499 miliarde euro. Din valoarea totala, 668,81 milioane euro reprezinta pretul pachetului de 33,34% din actiunile Petrom, achizitionat direct de OMV de la statul roman. Restul sumei, respectiv 830,5 milioane euro a fost subscris in contul majorarii de capital, operatiune prin care OMV a ajuns sa detina 51% din capitalul social al Petrom. Aceasta este cea mai importanta privatizare din Romania din ultimii 15 ani.

Prezentarea companiei SNP Petrom

SNP Petrom este cel mai mare operator integrat in domeniul petrolier si al gazelor naturale din tara noastra si, in acelasi timp, o societate strategica pentru Romania, tinand cont de valoarea cifrei de afaceri si a volumului de activitate desfasurat.

Societatea s-a infiintat in urma strategiei guvernului de consolidare a industriei petroliere romanesti. Aceasta strategie a dat nastere Companiei Romane de Petrol (CRP), a carei functionare deficitara a determinat infiintarea Petrom in anul 1997. La constituire au fost incluse in Petrom societati din domeniile explorarii si productiei (fosta regie autonoma de stat Petrom RA), rafinarii (combinatele Petrobrazi, Arpechim si Doljchim), transport (Transpeco), cercetare (INCERP) si distributie (41 sucursale Peco in judete si Bucuresti).

Activitatea Petrom consta in explorarea si exploatarea zacamintelor de petrol si gaze naturale de pe uscat si din platoul continental al Marii Negre, rafinarea si prelucrarea titeiului, transportul si comercializarea produselor petroliere, comercializarea gazelor, importul si exportul de titei, produse petroliere, utilaje si tehnologii specifice, productia si comercializarea altor produse petroliere, petrochimice si chimice. Volumul anual de activitate include extractia a 6 milioane tone de titei si a 6,1 miliarde metri cubi de gaze naturale, derulate prin 10.800 de sonde de titei si 1.370 de sonde de gaze; prelucrarea a 5,5 milioane tone titei prin combinatele Petrobrazi si Arpechim (capacitate totala de prelucrare: 14 milioane tone pe an); productia a 96 mii tone de gazolina si 47 mii tone de etan; comercializarea a 1,7 milioane tone carburanti prin reteaua de 690 benzinarii proprii si a 0,8 milioane tone prin distribuitori privati. Gama de produse a Petrom mai include si pacura, combustibil lichid usor (CLU), gaz petrolier lichefiat, etilena, polietilena, amoniac, uree si etanol.

Numarul de salariati este in jur de 57.500 persoane, din care mai mult de jumatate se regasesc in activitatile de extractie. Petrom este prezent si la nivel international prin sucursale, filiale si reprezentante in tari precum Kazahstan, India, Ungaria, Serbia, Iran si Moldova. Filialele grupului Petrom, din tara si din strainatate sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabelul nr.1: Filialele grupului Petrom, din tara si din strainatate

De asemenea, Petrom a achizitionat in 1999 toate activele combinatului de ingrasaminte Doljchim, aflat in lichidare la data respectiva.

Petrom este unicul producator de titei din tara si detine o cota de 42% in productia de gaze; cota de piata la vanzarile de benzina este in jur de 50%.

Punctele tari ale firmei includ:

• pozitia de monopol la productia de titei;
• activitatile integrate de explorare, productie, distributie si comercializare;
• reteaua nationala de distributie;
• cota de piata ridicata in activitatile de distributie de produse petroliere si in alte activitati;
• volumul ridicat al investitiilor;
• strategiile care au dus la consolidarea industriei petroliere romanesti intr-un operator integrat puternic.
• Punctele slabe includ:
• eficienta redusa la nivelul unor activitati;
• gradul de profitabilitate redus;
• numarul mare de angajati si puterea de influenta a sindicatului angajatilor;
• capacitatea de rafinare excedentara si alte active cu randamente reduse.

Intrarea OMV ca actionar majoritar al Petrom si toate avantajele ce decurg din includerea intr-un grup petrolier european, continuarea procesului de eficientizare si modernizare a societatii, si cresterea pretului si a cererii de produse petroliere pe piata externa sunt oportunitati care pot influenta pozitiv activitatea viitoare. Concurenta in crestere din partea Rompetrol si a operatorilor straini, volatilitatea pretului produselor petroliere si restrictiile la stabilirea preturilor pe piata interna reprezinta amenintari la adresa performantelor viitoare.

Capitalul social si procesul de privatizare

SNP Petrom dispunea la  momentul privatizarii de un capital social de 38.210,4 miliarde lei, impartit in 38.210,4 milioane actiuni cu valoare nominala de 1.000 lei/actiune. Societatea avea capital majoritar de stat, acesta fiind reprezentat prin Ministerul Economiei si Comertului cu o detinere de 92,96% din actiuni. Restul actiunilor erau detinute de actionari minoritari: persoane fizice ce au dobandit actiuni ca urmare a Programului de Privatizare in Masa (PPM) si investitori institutionali si persoane fizice ce au concentrate pachete de actiuni prin achizitii de la bursa.

Procentul de free-float (detinerile sub 5%) era de 7,04%. Desi procentul nu era ridicat, acesta asigura o lichiditate foarte mare actiunilor Petrom - valoarea actiunilor free-float la preturile de pe piata fiind de 6.537 miliarde lei.

Procesul de privatizare al Petrom a atras interesul unor nume sonore precum Conoco Phillips, Eni, Gazprom, Glencore, Occidental Oil sau OMV. Semnarea contractului de privatizare a adus grupului austriac OMV o cota de 33% din capitalul social al societatii. Acesta a derulat ulterior o majorare de capital pentru a ajunge la o pozitie majoritara de 51% din actiuni. In cadrul acestei majorari, actionarii minoritari au avut drept de preferinta pentru a isi pastra ponderea  in societate. Grupul austriac a preluat Petrom cu o datorie de 292 milioane euro si numerar de 160 milioane euro.

OMV AG (Osterreichische Mineralolverwaltung Aktiengesellschaft), este cel mai important grup petrolier din Europa Centrala si de Est si deruleaza activitati de explorare si productie in Europa, Orientul Mijlociu, Asia, Australia si America de Sud. In 2003, grupul a obtinut venituri de 7,64 miliarde euro si un profit net de 393 milioane euro. Rezervele OMV se ridica la 32,3 milioane tone titei si 27,8 miliarde tone de gaze. Capitalizarea OMV AG este de 4,6 miliarde euro. Grupul austriac detine 25,1% din societatea care controleaza grupul Rompetrol, principalul concurent local al Petrom.

Procedura de oferta publica

Procedura de oferta publica in vederea privatizarii Societatii Nationale a Petrolului Petrom S.A. a fost organizata de Ministerul Economiei si Comertului din Romania (MEC) , prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), in conformitate cu Legea Privatizarii nr. 137/2002. Ca un prim pas in acest sens, MEC/OPSPI a elaborat Strategia de Privatizare a Petrom, in baza unor rapoarte intocmite de un consultant international - Credit Suisse First Boston si ING Barings Ltd. Aceasta Strategie a fost aprobata prin Hotararea de Guvern nr. 24/14 august 2003.

Urmatorul pas a constat in publicarea, la 26 august 2003, in Financial Times (Editia internationala) si in presa romana invitatia publica adresata agentilor economici de a-si exprima interesul privind pre-calificarea pentru participarea la procesul de ofertare privind privatizarea Petrom. Pana la data de 19 septembrie 2003, s-au primit Scrisori de Intentie din partea unui numar de 15 societati comerciale si consortii, dintre care au fost selectate 11 societati pentru a primi Dosarul de Prezentare Petrom si carora li s-a permis accesul la Camera de Date.

La data de 21 noiembrie 2003, urmatoarele societati comerciale au depus oferte preliminare (neangajante): OMV Aktiengesellschaft (in continuare OMV), Austria; MOL, Ungaria; PKN Orlen, Polonia; Hellenic Petroleum, Grecia; Gazprom, Rusia; Occidental Oil & Gas Holding Corporation, SUA si Glencore International, Marea Britanie. In baza propunerii finale depuse la data de 15 aprilie 2004, societatea comerciala OMV a fost selectata ca investitor strategic pentru achizitia participatiei majoritare in Petrom.

Contractul de privatizare si prevederile acestuia

Contractul de Privatizare a fost incheiat la data de 23 iulie 2004, intre Ministerul Economiei si Comertului din Romania, prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), in calitate de vanzator, pe de o parte, si societatea comerciala austriaca OMV Aktiengesellschaft, societatea mama a Grupului OMV, in calitate de cumparator, pe de alta parte.

In acest scop, OMV a achizitionat un numar de 12 739 341 312 actiuni Petrom, reprezentand 33,34% din capitalul social al Petrom. In perioada dintre data semnarii si data finalizarii, Petrom si-a majorat capitalul social printr-o oferta publica de subscriere pentru un anumit numar de actiuni nou emise, care nu a fost mai mare de 18 732 878 912. In conformitate cu intelegerea dintre parti, statul roman nu si-a exercitat ddreptul de subscriere pentru noile actiuni Petrom. Astfel, prin subscrierea si plata pentru un numar corespunzator de noi actiuni Petrom, OMV a dobandit o participatie majoritara de 51% din capitalul social al Petrom. Aceasta participatie a permis grupului OMV sa exercite controlul deplin si unic asupra Petrom.

Conform prevederilor din noul Act Constitutiv al Petrom, pana la data de 29 decembrie 2009 si pe toata perioada in care statul roman detine direct sau indirect sau prin intermediul oricarei autoritati publice, cel putin 15% din capitalul social al Petrom, OMV si statul roman vor decide impreuna cu privire la urmatoarele aspecte referitoare la aceasta societate:

• modificarea formei de organizare a societatii;
• majorarea capitalului social;
• reducerea capitalului social;
• fuzionarea cu alte societati;
• sciziunea societatii;
• dizolvarea anticipata a societatii;
• incheierea oricarui contract sau emiterea oricarui ordin, daca valoarea respectivului contract sau ordin depaseste 20% din valoarea contabila a activelor societatii;
• orice modificare a Actului Constitutiv.

De asemenea, in conformitate cu noul Act Constitutiv al societatii comerciale Petrom, pana la data de 31 decembrie 2009, este necesar votul favorabil a sase din cei sapte directori ai societatii, pentru a se lua orice decizie privind instrainarea sau transferul vreunuia dintre activele de baza ale Petrom sau incheierea vreunui contract in care sunt implicate sume foarte mari. Pe parcursul perioadei interimare si in continuare, dupa data finalizarii, in conformitate cu prevederile din Contractul de Privatizare, Petrom a fost supusa unui proces de restructurare de catre vanzator, in principal in scopul de a se evidentia in mod corespunzator faptul ca activitatile si activele prezente ale Petrom sunt clasificate ca active de baza, ce vor fi mentinute in Petrom cel putin cinci ani si ca activitati eligibile.

Astfel, pe o perioada de cel putin 5 ani de la data finalizarii, OMV nu va instraina in nici un mod si nu va inchide (cu exceptia cazurilor in care acest lucru este in mod rezonabil necesar pentru efectuarea de lucrari de intretinere, reparatii sau imbunatatiri tehnologice) nici un activ de baza (sau orice parte a acestuia) si va determina Petrom sa se abtina de la astfel de actiuni, cu exceptia situatiei in care aceste active de baza sunt inlocuite cu active de natura si cu functii similare, cu conditia ca, daca activul inlocuit este localizat in Romania, noile active sa fie, de asemenea, localizate in Romania.

Analiza pietelor relevante

Industria petrolului este in general divizata in:

• sectorul upstream (primar) al petrolului si gazelor (explorarea, dezvoltarea si exploatarea de titei si gaze naturale);
• sectorul downstream (prelucrarea si comercializarea combustibililor; distributia gazelor naturale, producerea de lubrifianti);
• diverse activitati (petro)chimice.

Activitatile upstream constau in trei tipuri de activitati comerciale: identificarea de noi zacaminte, dezvoltarea si exploatarea comerciala a acestor zacaminte. Identificarea de noi zacaminte este, de regula, descrisa ca ,,explorare'. Lucrarile de dezvoltare presupun realizarea unei infrastructuri adecvate pentru viitoarea activitate de productie (platforme petroliere, conducte, terminale, etc.). Exploatarea zacamintelor poarta denumirea de ,,productie si comercializare'.

Explorarea, dezvoltarea, productia si comercializarea prezinta o stransa interdependenta care face dificila definirea pietei pentru mai mult de un produs distinct. Se poate argumenta, totusi, ca explorarea constituie o piata a produsului separata. Intradevar, o societate implicata in activitati de explorare are doua categorii de clienti: tara gazda fata de care se angajeaza, de regula, sa furnizeze viitorul flux de resurse in cazul in care se descopera petrol sau gaze si producatori si vanzatori secundari de petrol si gaze care pot cumpara intreaga activitate sau pot participa la operatiunile de exploatare si productie. Transferul drepturilor asupra perimetrelor de exploatare este o practica uzuala in domeniu.

Avand in vedere ca, la momentul explorarii, nu se cunoaste continutul din subsol, nu se justifica o diferentiere intre explorarea pentru petrol si explorarea pentru gaze naturale. Cu toate acestea, in privinta pietelor de produs pentru exploatare, productie si vanzari, deoarece gazele naturale si titeiul au utilitati diferite si se supun unor reglementari de pret, care variaza precum si unor limitari cu privire la costuri, se considera adecvat a se defini o piata relevanta a produsului pentru exploatarea, productia si vanzarea de titei (productia de titei) si o alta piata relevanta a produsului pentru exploatarea, productia si vanzarea de gaze naturale (productia de gaze naturale).

Rafinarea titeiului consta, de regula, din urmatoarele procese:

• fractionarea titeiului in hidrocarburile componente;
• conversia, care implica modificarea naturii chimice a produselor;
• tratarea, care presupune diminuarea elementelor nedorite sau a unor tipuri de molecule specifice pana la niveluri acceptabile;
• amestecarea, care inseamna combinarea de diferite produse prelucrate pentru a respecta specificatiile de piata.
• Produsele prelucrate prin rafinare sunt clasificate ca fiind:
• distilate usoare (GPL, benzina pentru motoare/auto, benzina grea);
• distilate intermediare (gazolina, motorina, petrol lampant);
• produse grele (pacura si bitum).

Produsele rafinate sunt vandute fie prin canalul de distributie cu amanuntul sau printr-un alt canal de distributie, respectiv vanzarile cu ridicata. Vanzarile cu amanuntul inseamna vanzarile catre automobilisti prin intermediul statiilor de alimentare. Produsele vandute prin reteaua de distributie cu amanuntul sunt benzina si motorina destinata autovehiculelor. In anumite tari, canalele de distributie cu amanuntul vand si GPL destinat automobilelor.

Avand in vedere activitatile desfasurate de societatea achizitionata, in speta Petrom, se pot defini urmatoarele piete relevante ale produsului:

piata explorarii de titei si gaze naturale;

piata exploatarii, productiei si transportului de titei;

piata rafinarii si prelucrarii de titei;

piata distributiei si comercializarii de produse petroliere;

piata exploatarii si productiei de gaze naturale;

piata distributiei de gaze naturale;

piata comercializarii de lubrifianti;

piata productiei si comercializarii de produse petrochimice;

piata productiei si comercializarii de ingrasaminte azotice si metanol;

piata productiei si comercializarii de bioxid de carbon si alte gaze industriale;

piata imbutelierii si distributiei de ape minerale.

Din punctul de vedere al aplicabilitatii Legii Concurentei nr. 21/1996, piata geografica este reprezentata de teritoriul Romaniei.

In urma analizei punctuale pe fiecare dintre pietele relevante ale produsului, definite anterior, reiese faptul ca pe urmatoarele piete nu exista nici un fel de suprapunere intre activitatile desfasurate de societatile implicate in operatiunea de concentrare economica si, prin urmare, structura acestora ramane neschimbata:

piata explorarii de titei si gaze naturale;

piata exploatarii, productiei si transportului de titei;

piata exploatarii si productiei de gaze naturale;

piata distributiei de gaze naturale;

piata productiei si comercializarii de ingrasaminte azotice si metanol;

piata productiei si comercializarii de bioxid de carbon si alte gaze industriale;

piata imbutelierii si distributiei de ape minerale.

Principalii actori de pe piata lubrifiantilor din Romania, in functie de cotele de piata ale acestora, sunt: Lukoil, Prista Oil, Lubrifin, Astra Romana, Mol, Aral, Texaco, Agip, Castrol si Shell. Avand in vedere cele prezentate mai sus, reiese ca, desi pe aceasta piata relevanta exista o suprapunere a activitatilor Petrom, OMV si Rompetrol (societate la care OMV detine controlul in comun), datorita cotelor de piata infime detinute de catre acestea, operatiunea de concentrarea economica OMV/Petrom nu conduce la crearea sau consolidarea unei pozitii dominante pe piata lubrifiantilor din Romania.

Produsele petrochimice sunt produse rezultate, la modul general, din productia rafinariilor. In cazul Petrom, cele mai importante produse petrochimice sunt: etilena, propilena, polietilena, benzen, toluene, xileni, etilen glicoli, sulf, cocs de petrol si bitum. Pentru produsele petrochimice la care Petrom nu este unic producator, concurentii interni ai societatii sunt celelalte rafinarii, in principal cele detinute de Rompetrol (Petromidia si Vega) si RAFO. Prin urmare, rezulta ca, pe anumite produse petrochimice rezultate in urma productiei rafinariilor, exista o suprapunere a activitatilor desfasurate de Petrom si Rompetrol, societate la care OMV detine controlul in comun, suprapunere care ar putea conduce la restrangerea concurentei pe aceste sub-piete.

Efectele concentrarii economice asupra concurentei pe piata nationala

Capacitatea totala a rafinariilor romanesti este estimata la aproximativ 22,7 milioane tone/an. In calitate de detinator al rafinariilor Arpechim si Petrobrazi, Petrom este cel mai mare operator de rafinare din Romania. Cele doua rafinarii au o capacitate de operare de 8 milioane tone/an.

Arpechim este un complex integrat de rafinare si petrochimie. Rafinaria are o capacitate de rafinare de 3,5 milioane tone pe an cu posibilitatea de a prelucra atat titei intern cat si din import. Petrobrazi este un complex integrat de rafinare si petrochimie. Rafinaria are o complexitate comparabila cu cea a rafinariilor din tarile dezvoltate, avand o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone pe an. Rafinariile sunt conectate la infrastructura de transport din Romania printr-un sistem complex de conducte pentru transportarea titeiului din import cat si pentru a permite livrarea produselor petroliere la intern si export. In ceea ce priveste capacitatea totala de rafinare din Romania, situatia este urmatoarea:

Tabelul nr.2: Capacitatea totala de rafinare in Romania

Dupa cum se observa, operatiunea de concentrare economica OMV/Petrom, prin prisma controlului in comun detinut de OMV la Rompetrol, are efecte de restrangere a concurentei pe piata rafinarii si prelucrarii de titei din Romania.

Concurenta pe piata de vanzare cu ridicata de combustibili petrolieri din Romania, in anul 2003, a fost urmatoarea:

Situatia pe piata de vanzare cu ridicata nu este intru totul edificatoare, datorita faptului ca aceasta nu ia in calcul vanzarile "intra-grup" - spre exemplu, OMV achizitioneaza, spre revanzare, combustibilii petrolieri de la rafinariile Rompetrol. In aceeasi situatie se afla si o mare parte din celelalte societati, care nu detin capacitati de rafinare in Romania. Prin urmare, o insumare matematica a cotelor lor de piata nu este conforma cu realitatea de pe piata.

Detinerea unei intinse retele de distributie cuprinzand terminale petroliere si statii de alimentare este o chestiune esentiala pentru activitatea de marketing a combustibililor petrolieri. Reteaua OMV din Romania cuprindea, la sfarsitul anului 2003, 62 de statii de alimentare si doua terminale. Transportul este externalizat. Reteaua de distributie Petrom cuprinde 689 de statii in intreaga tara, dintre care 606 statii de alimentare si 83 de statii mici, pentru vanzarea cu amanuntul a combustibililor de uz casnic. Petrom mai detine si 146 terminale petroliere, plus unul pentru exporturi (cu o capacitate de depozitare de 928.655 mc). Transportul se efectueaza cu terte parti (Petrotrans), sau este efectuat de filiala specializata, Transpeco Bucuresti.

Detalii in legatura cu retelele de distributie (benzinarii) ale operatorilor de pe aceasta piata sunt prezentate mai jos:

a) Numar de statii:

b) Cota de statii:

Din cele de mai sus, reiese foarte clar faptul ca Petrom are cea mai scazuta eficienta a retelei, exceptand benzinarii particulari. Rezulta ca operatiunea de concentrare economica OMV/Petrom, prin prisma controlului in comun detinut de OMV la Rompetrol, are efecte de restrangere a concurentei pe piata distributiei si comercializarii de produse petroliere din Romania.

In urma analizei pietelor relevante ale produsului, prin prisma controlului in comun detinut de OMV la Rompetrol, a reiesit ca segmentele de activitate pe care concentrarea economica OMV/Petrom are efecte de restrangere a concurentei pe piata romaneasca, determinate de pozitiile semnificative detinute de societatile implicate pe pietele respective, sunt urmatoarele:

piata rafinarii si prelucrarii de titei (Petrom si Rompetrol);

piata distributiei si comercializarii de produse petroliere (Petrom, OMV si Rompetrol).

Masuri pentru evitarea distorsionarii concurentei

In acest sens, pentru a se evita restrangerea concurentei pe cele doua piete ale produsului sus amintite, OMV a inaintat Consiliului Concurentei, la data de 15.10.2004, propunerile de angajamente pentru compatibilizarea operatiunii cu un mediu concurential normal. Acestea constau in obligatia asumata de OMV de a renunta la controlul in comun asupra Rompetrol, prin instrainarea participatiei de 25,1% pe care o detine in cadrul acestei societati. Propunerile de angajamente au fost formulate in conformitate cu articolul 33 din "Instructiunile privind masurile corective acceptabile in cazul autorizarii conditionate a unor concentrari economice.

Avand in vedere ca pe anumite produse petrochimice rezultate in urma productiei rafinariilor, exista o suprapunere a activitatilor desfasurate de Petrom si Rompetrol, care putea conduce la restrangerea concurentei pe aceste sub-piete, prin iesirea din ecuatia Petrom - OMV - Rompetrol a celui din urma, structura acestora nu se modifica.

De asemenea, in ceea ce priveste controlul asupra capacitatilor de rafinare a petrolului din Romania, prin instrainarea participatiei Rompetrol de catre OMV, implementarea concentrarii economice are ca rezultat numai schimbarea controlului asupra capacitatilor detinute de Petrom (care va fi detinut de OMV), fara nici o adaugire la respectivele capacitati. In mod evident, prin iesirea din ecuatia Petrom - OMV - Rompetrol a celui din urma, structura pietei nu se modifica, putandu-se afirma cu certitudine ca operatiunea de concentrare economica analizata nu conduce la crearea sau consolidarea unei pozitii dominante pe piata rafinarii si prelucrarii de titei din Romania.

Referitor la piata combustibililor petrolieri, implicatiile renuntarii de catre OMV la controlul in comun asupra Rompetrol, au fost analizate atat pentru piata de comercializare cu ridicata, cat si pentru piata de comercializare cu amanuntul.

Astfel, urmatoarele observatii sunt necesare in legatura cu piata de comercializare cu ridicata de combustibili petrolieri din Romania:

inainte de realizarea operatiunii de concentrare economica, cea mai mare parte din combustibilii petrolieri pe care i-a vandut OMV in Romania au fost achizitionati de la Rompetrol; din aceasta cauza, cota de piata a OMV trebuie inclusa aproape in totalitate in cota de piata alocata pentru Rompetrol;

desi vanzarile catre OMV sunt importante pentru Rompetrol, absenta acestora nu ar modifica intr-o masura semnificativa pozitia pe care o detine acest grup pe piata din Romania;

prin inlocuirea Rompetrol cu Petrom in calitate de principal furnizor  sau dupa implementarea concentrarii economice, OMV nu va contribui in mod semnificativ la majorarea cotei de piata pe care o detine in prezent Petrom;

la estimarea efectelor concentrarii economice pe aceasta piata, trebuie avut in vedere si un potential efect de diminuare a cotei de piata cumulata static a entitatii rezultate; de exemplu, anumiti clienti, care anterior erau aprovizionati de Petrom si de OMV vor opta ca o parte din achizitiile lor sa provina si de la un alt furnizor, in cazul in care prefera sa nu depinda de un furnizor unic si doresc sa isi diversifice sursele de aprovizionare.

Ca urmare, instrainarea de catre OMV a participatiei Rompetrol pe care o detine, va limita intr-o masura considerabila efectele concentrarii economice OMV/Petrom pe piata de comercializare cu ridicata de combustibili petrolieri din Romania.

In ceea ce priveste piata de comercializare cu amanuntul de combustibili petrolieri, se impune analizarea urmatoarelor situatii:

in cazul in care OMV nu instraineaza participatia Rompetrol, numarul total de statii de alimentare aflat sub controlul unic sau in comun al entitatii care rezulta din concentrarea economica ar fi de 812 (689 statii Petrom, 62 statii OMV si 61 statii Rompetrol), adica 31,40% (26,64%+2,40%+2,36%) din numarul de statii de alimentare din Romania, iar la reteaua de statii Petrom s-ar adauga un numar de 123 statii (o crestere de 4,76% a "cotei de statii");

in cazul in care OMV instraineaza participatia Rompetrol, entitatea care rezulta din concentrarea economica va opera in total un numar de 751 statii de alimentare (689 statii Petrom si 62 statii OMV), adica 29,04% (26,64%+2,40%) din numarul de statii de alimentare din Romania, iar la reteaua de statii Petrom s-ar adauga un numar de 62 de statii (o crestere de 2,40% a "cotei de statii");

in cazul in care OMV instraineaza participatia Rompetrol, valoarea respectivului indicator ar fi foarte putin mai mare decat valoarea care caracterizeaza in prezent reteaua Petrom;

statiile de alimentare OMV vor continua sa opereze sub marca OMV, iar cea mai mare parte dintre statiile de alimentare Petrom vor continua sa opereze sub marcile Petrom si, ca urmare, la estimarea efectelor concentrarii economice pe aceasta piata trebuie avut in vedere si un potential efect de diminuare a cotei de piata cumulata static a entitatii rezultate, ca urmare a concurentei inter marca.

asistam la scaderea in ritm apreciabil a cotei de piata detinuta de Petrom pe piata romaneasca de combustibili petrolieri pe parcursul ultimilor trei ani, coroborata cu imbunatatirea permanenta a pozitiei pe piata a concurentilor acestuia (Rompetrol, Lukoil).

Ca urmare, prin instrainarea participatiei Rompetrol de catre OMV, se vor limita in mare masura efectele concentrarii economice analizate pe piata de comercializare cu amanuntul a combustibililor petrolieri din Romania.

In concluzie, se pot afirma urmatoarele:

prin instrainarea de catre OMV a participatiei detinute la Rompetrol, structura pietei nu se modifica si, prin urmare, operatiunea de concentrare economica analizata nu conduce la crearea sau consolidarea unei pozitii dominante pe piata rafinarii si prelucrarii de titei din Romania;

de asemenea, instrainarea participatiei detinuta de catre OMV la Rompetrol va limita intr-o masura considerabila efectele concentrarii economice analizate si va conduce la compatibilizarea acesteia cu un mediu concurential normal pe piata distributiei si comercializarii de produse petroliere din Romania.

Efectele concentrarii la nivel international

Atat OMV cat si Petrom sunt grupuri de societati care activeaza la nivel international. Ca atare, concentrarea economica analizata prezinta o serie de aspecte internationale, in special referitoare la operatiunile internationale desfasurate de Petrom, care, in urma realizarii tranzactiei, vor fi controlate exclusiv de catre OMV. Operatiunile internationale derulate de Petrom sunt localizate in Kazahstan, Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria si Serbia & Muntenegru.

In evaluarea posibilelor efecte ale concentrarii economice analizate, cel putin o parte din urmatorii factori trebuie luati in considerare:

• dintre cele trei societati ,,foarte-importante" care activeaza pe piata mondiala a petrolului, si anume Exxon-Mobil, BP-Amoco si Shell, numai Shell este prezenta pe piata romaneasca, intr-o masura foarte restransa;
• acelasi lucru se poate afirma si in legatura cu societati internationale ,,importante" cum ar fi Chevron-Texaco, TotalfinaElf, etc;
• in baza legilor romane a petrolului si gazelor naturale:

autoritatea competenta acorda permise de explorare si incheie acorduri petroliere cu societati interesate, pe principii de concurenta;

preturile din industria petrolului sunt libere; autoritatea competenta are dreptul de a face cunoscut un ,,pret de referinta" pentru petrolul produs in Romania numai in scopul de a calcula redeventa ce se impune a fi platita de catre producatori;

o parte din piata gazelor din Romania este liberalizata, iar preturile sunt reglementate de autoritatea competenta numai in ceea ce-i priveste pe consumatorii captivi, pentru a evita abuzul din partea monopoliilor locale;

• peste 50% din statiile de alimentare care functioneaza in Romania sunt administrate de operatori independenti, acestea putand fi abordate de orice societate care intentioneaza sa stabileasca aici o retea de vanzari cu amanuntul considerabila de prima mana;
• Contractul de Privatizare in baza caruia s-a incheiat tranzactia stipuleaza:
• indicii de performanta pentru activitatea Petrom pe termen mediu (5 ani), care se afla sub nivelul valorilor prezente;
• posibilitatea ca activele eligibile ale Petrom sa fie vandute.
• In cazul unei evaluari pe termen scurt a concentrarii economice propuse (pana la 36 de luni), se impun a fi luati in considerare (printre altele) urmatorii factori:
• in Romania, exista capacitate de rafinare in exces;
• preturile pentru transportul produselor pe baza de titei si petrol nu sunt foarte ridicate, de unde rezulta ca produsele din titei si petrol pot fi (si sunt efectiv) importate in mod eficient;
• capacitatea pietei romanesti de a absorbi orice crestere brusca a preturilor la produsele din petrol este  foarte restransa, in special in ceea ce priveste vanzarile cu amanuntul la combustibilii din petrol, astfel incat orice operator de pe aceasta piata care incearca sa majoreze preturile in mod considerabil (cu aproximativ 10%) se poate confrunta cu o importanta scadere a vanzarilor cu amanuntul.

Decizia Consiliului Concurentei

Consiliul Concurentei a autorizat concentrarea economica realizata prin achizitionarea, de catre OMV Aktiengesellschaft, a pachetului majoritar de actiuni la Societatea Nationala a Petrolului Petrom S.A., constatandu-se ca prin respectarea angajamentelor asumate de catre OMV Aktiengesellschaft, conform articolului 33 din "Instructiunile privind masurile corective acceptabile in cazul autorizarii conditionate a unor concentrari economice, se asigura compatibilitatea operatiunii cu un mediu concurential normal.

Angajamentele asumate de catre OMV Aktiengesellschaft constau in instrainarea tuturor actiunilor pe care societatea le detine in societatea comerciala The Rompetrol Group NV Olanda.

Taxa de autorizare urma sa se plateasca in maxim 30 de zile de la data comunicarii dciziei Consiliului Concurentei.