Bolile graului

Bolile graului

Viroze

Mozaicul dungat al graului Wheat streak mosaic virus

Boala a fost descrisa in 1937 in S.U.A. si Canada, fiind cunoscuta acum pe grau, raigras italian si porumb. In Romania a fost identificata de I. Pop in anii 1961, 1962 si desi are tendinte de extindere, pagubele inregistrate sunt reduse fata de cele pe care le produce boala pe continentul nord american.

Simptome. La scurt timp de la rasarire, pe graul de toamna apar striuri sau dungi de culoare verde-deschis sau galbui, care sunt paralele cu nervurile frunzelor. Cu cat boala este intr-un stadiu mai avansat, cu atat suprafete mai mari de frunza au culoarea galben-aurie, ramanand doar dungi verzi pe acest fond galben (fig. 8.1). In timpul iernii, simptomele dispar, pentru a reaparea primavara. Plantele atacate in toamna au o crestere redusa, inaltimea lor fiind mai mica, in timp ce la plantele infectate in primavara reducerea inaltimii este doar de 22 %.

Plantele bolnave au tufa rasfirata, cu spice mici fara seminte, pierderile de productie fiind de 50-80 % iar faina rezultata din semintele virozate este de slaba calitate.

Plante gazda. Virusul infecteaza: graul, porumbul, orzul, secara, ovazul, raigrasul, vitelarul, obsiga si unele leguminoase.

Transmitere-raspandire. Virusul se transmite prin acarieni (Aceria tulipae, A. tosichella si A. tritici) care pot lua virusul, dar nu-l pot transmite de la adulti la oua.

In cursul vegetatiei virusul poate fi adus pe grau de pe porumb, care poate fi gazda pentru inmultirea virusului si de pe raigras, in care virusul persista in timpul iernii.

Prevenire si combatere. Se recomanda evitarea intarzierii semanarii graului care ar duce la suprapunere intre faza de sensibilitate a graului cu raspandirea maxima a insectelor si distrugerea plantelor gazda. Asolamentele sau rotatiile recomandate trebuie sa fie alcatuite fara culturi ale plantelor gazda ce ar putea fi infectate de acelasi virus. Distrugerea samulastrei este o masura obligatorie, in vederea intreruperii ciclului de transmitere al insectelor transmitatoare. In zonele unde exista aceste insecte se vor cultiva soiuri sau hibrizi grau x pir care s-au dovedit a fi rezistenti.

Boli produse de ciuperci

2. Fainarea graului - Blumeria(Erysiphe) graminis f.sp. tritici

In tara noastra toate culturile de grau sunt mai mult sau mai putin atacate in fiecare an de aceasta boala care, prin frecventa si intensitatea sa poate produce pagube intre 3-4 % dar, in conditii de favorabilitate maxima pentru evolutia agentului patogen pierderile de recolta pot fi de 20-25 %    (Ana Hulea si col., 1975).

Simptome. In toamna pe frunze apar pete albe, pasloase, de marimi variabile, ce pot fi semnalate pe ambele fete ale limbului. In primvara, atacul se extinde, petele albe putand fi semnalate pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe paie si chiar pe spice. Sub pasla alba-miceliana, tesuturile frunzelor se ingalbenesc apoi devin brune. Petele albe capata in scurt timp un aspect prafos, fainos, apoi devin de culoare cenusie deoarece spre sfarsitul viabilitatii tesuturilor parazitate in pasla miceliana apar mici puncte negre.

Transmitere-raspandire. In cursul perioadei de vegetatie ciuperca se raspandeste prin intermediul sporilor de tip Oidium ce germineaza la temperaturi de 3-31^oC, cu optimum de 14-17^oC si in condi]ii de umiditate 95 %, la suprafa]a organelor. In timpul iernii ciuperca rezista in frunza ca parazit pana in primavara cand, vor aparea noi generatii de spori. Sporii formati tarziu in vara produc infectii pe frunzele graului aparut ca samulastra, iar sporii de pe aceste plante vor infecta noile culturi abia rasarite in toamna. Infectarea graului in toamna se poate produce si prin sporii din organele de rezistenta care au aparut esalonat in cursul vegetatiei, mai intai pe frunzele bazale apoi pe tecile frunzelor sau chiar pe spice. O parte dintre organele de rezistenta vor elimina sporii (ascosporii) chiar in primavara.

Gradul de atac produs de aceasta ciuperca este influen]at de o serie de factori agrotehnici, de specializarea agentului patogen si de rezistenta soiurilor. Epocile timpurii de semanat, cantitatile mari de ingrasaminte pe baza de azot, dublate de o desime mare a plantelor si buruienilor, creeaza conditii de maxima favorabilitate pentru evolutia agentului patogen.

Prevenire si combatere In cadrul luptei integrate pentru a preveni cultura graului de atacul acestei ciuperci se impune dezmiristirea sau aratura adanca pentru a distruge resturile vegetale ce au fructificatii de rezistenta si pentru a evita aparitia samulastrei. Se vor cultiva numai soiuri rezistente si in cazul in care PED - pragul economic de daunare (25 pete pe ultimele 3 frunze) este depasit, se vor recomanda tratamente foliare cu produse din grupele: Microthiol 8 kg/ha (t.p-timp de pauz 21 zile); Bavistin 50 WP-0,6 kg/ha; Benlate 50 WP-0,6 kg/ha; Metoben 70 PU-1 kg/ha; Topsin 70 PU-1 kg/ha (t.p. 18 z.): Bravo 75 WP-2 kg/ha; Bion 50 WG-0,06 kg/ha; Trifmine 30 WP-0,5 kg/ha sau alte produse recomandate pentru complexul de boli ale frunzelor.

3. Ingenuncherea plantelor si sistavirea boabelor

Gumannomyces graminis var. tritici

Aceasta boala poate fi produsa de un grup de ciuperci dintre care cea mai frecvent intalnita in tara noastra este Gumannomyces graminis. In ultimul timp in conditii de monocultura, ciuperca s-a raspandit si produce pierderi de pana la 60-70 % din recolta.

Simptome In toamna ciuperca produce brunificarea radacinilor si innegrirea partiala a bazei tulpinii. Plantele atacate pana la inspicare au un ritm mai lent de dezvoltare din care cauza talia lor este cu 10-15 cm mai mica decat a plantelor sanatoase.

Spicele iesite din burduf sunt albe, fara seminte iar la baza paiului, se observa ca internodurile unu si doi sunt negre, datorita mortii tesuturilor si miceliului ciupercii care este brun. Intre teaca frunzelor bazale si pai, se observa aparitia unor mici puncte negre - periteciile (organele de rezistenta) ale ciupercii.

In vetrele de atac de forma circulara sau eliptica, plantele sunt culcate la pamant in diverse directii, caderea fiind produsa de curentii de aer puternici ai zilei cand baza plantei a fost total putrezita. Plantele din vatra de atac se smulg usor (pentru ca au radacinile distruse), iar pe resturile de radacini se mentin particule de sol retinute de miceliul ciupercii (fig.8. 3).

Transmitere-raspandire In solul monoculturilor cerealiere, ciuperca rezista sub forma de organe de rezistenta si de miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor parazitate.

Practicand monocultura graului timp de mai multi ani sau asolamente cu cereale paioase, boala poate produce pagube mari, vetrele de atac fiind din ce in ce mai mari. Gradul de atac al ciupercii poate fi marit de umiditatea in exces a solului, de desimea mare a plantelor si de fertilizarea neechilibrata cu ingrasaminte pe baza de azot in doze mari. In monoculturile de grau practicate pe soluri acide gravitatea bolii este deosebita.

Prevenire si combatere. Masurile de prevenire sunt cele mai eficiente si ele se refera la respectarea unei rotatii de cel putin 3 ani fara cereale paioase, drenarea excesului de umiditate, corectarea aciditatii solului, fertilizarea echilibrata si araturi adanci dupa recoltare pentru a incorpora resturile de plante bolnave.

Soiurile de grau a caror tesuturi mecanice sunt bine dezvoltate (Colina, Prospect) si granele tratate cu retardanti de crestere (CCC), sunt mai rezistente la atacul acestei ciuperci.

4. Fuzarioza tulpinilor si arsura spicelor-Gibberella zeae, forma conidiana Fusarium roseum f. cerealis.

Cercetarile intreprinse la I.C.P.P. au scos in evidenta inca din 1975 (Ana Hulea) ca bolile produse de ciupercile apartinand genului Fusarium sunt mult raspandite in culturile de grau, orz, porumbsi chiar ovaz, producand pagube de 1-3 %. in conditii deosebit de favorabile evolutia acestor ciuperci pe grau produce pagube de 100 %.

Simptome. Boala poate fi semnalata pe plantele de grau in mai multe din etapele lor de dezvoltare. Imediat dupa germinare, tanara plantula poate fi atacata iar ca urmare se ingabeneste, se rasuceste in forma de tirbuson si piere inainte de rasarire, asa incat, inca din toamna apar goluri in cultura.

In faza de infratire se observa o brunificare a radacinilor si bazei tulpinilor de la plantele infectate. Aceste plante sunt ceva mai mici si prezinta spice mici, albe.

Cea mai periculoasa faza de imbolnavire a plantelor este cea de dupa inspicare, cand se observa spiculete razlete, portiuni de spic sau chiar spice intregi atacate, ce prin decolorare devin galbui, apoi usor roz, mai ales la calcaiele axului sau chiar pe tot spicul daca vremea este umeda. Semintele ce apar sunt sistave, cu facultatea germinativa si masa a 1000 boabe mult scazuta.

Transmitere-raspandire In cursul vegetatiei infectia este realizata prin miceliul ce poate trece prin sol de la planta la planta sau prin sporii purtati de vant, apa sau insecte. De la un an la altul, ciuperca rezista pe seminte sub forma de spori, iar in sol, sub forma de miceliu si peritecii (organe de rezistenta).

Gravitatea atacului este marita de reactia acida a solului, de umiditatea intre 30-40 % a acestuia si de temperaturile nefavorabile germinarii si rasaririi rapide a plantulelor.

In solurile alcaline dezvoltarea ciupercii este impiedicata mai ales daca temperaturile sunt sub 10^oC sau peste 28^oC. Umiditatea atmosferica ridicata si temperaturile de 20-26^oC favorizeaza atacul fuzariozei pe spice si in acest caz, pierderile pot fi foarte mari. Excesul de azot este un factor favorizant al aparitiei bolii.

Prevenire si combatere. In solele unde s-a manifestat aceasta boala se recomanda araturi adanci de vara pentru ingroparea resturilor vegetale si evitarea aparitiei samulastrei ce poate fi atacata si va constitui o sursa de infectie pentru culturile semanate in toamna. In asolament nu trebuie introduse succesiv culturile de cereale paioase, deoarece va creste puterea de infectie a ciupercii din sol. Tarlalele se vor fertiliza cu doze echilibrate de azot, fosfor si potasiu.

Loturile semincere se supravegheaza tot timpul anului si daca sunt puternic atacate, mai ales dupa inspicare, se vor respinge la certificare.

Conditionarea si tratarea semintelor de grau este obligatorie inainte de semanat, deoarece pe suprafa]a semintelor se pot gasi spori de Fusarium. Acest tratament se executa cu: Tiradin 500 SC-2,5 l/t samanta; Bravo 75 WP-2 kg/ha (tratamente pe spic); Panoctine 35 LS-2 l/t sm.; Vydan 25 WP-1 kg/t sm.; Dividend 030 FS-1 l/t sm.; Impact 125 SC-0,5 l/ha (tratament la spice atacate) si alte substante.

5.Mucegaiul de zapada-Micronectriella(Calonectria) graminicola

Boala este semnalata in iernile cu depuneri mari de zapada, pe tarlalele unde terenul nu a fost nivelat si exista adancituri sau, pe terenurile joase din luncile raurilor.

Simptome. Ciuperca ataca baza plantelor de grau sau alte cereale paioase si frunzele ce sunt dispuse in rozeta la suprafata solului. La baza plantelor ciuperca produce zone mici brunificate, alungite de-a lungul tulpinitei, iar pe frunze se dezvolta un miceliu alb-cenusiu cu punctuatii roz. Atacul se observa in micile portuni joase ale tarlalelor unde stratul de zapada a fost mai gros si apa din topirea zapezii a baltit mai mult. Vetrele de atac se pot extinde sub zapada, frunzele plantelor se ingalbenesc, se usuca si dupa topirea zapezii se observa ca frunzele sunt lipite de sol iar cultura prezinta goluri.

Prevenire si combatere Ciuperca se combate la fel ca si ciuperca Gibberella zeae, dar in acest caz se recomanda in plus, drenarea excesului de umiditate si nivelarea terenului pentru a se evita depunerile mari de zapada.

Taciunele zburator al graului - Ustilago tritici

Boala apare in mod constant in lanurile de grau cu o frecventa de 1 % sau mai rar 4-5 %. In ultimii ani, datorita faptului ca pe unele tarlale s-a semanat graul fara a se fi executat tratamentele la samanta cu fungicide sistemice, procentul plantelor taciunate s-a marit considerabil.

Simptome. Plantele infectate au o inaltime usor scazuta si un aspect rigid. La iesirea spicului din burduf, se observa ca acesta este invelit intr-o membrana fina, argintie sub care toate componentele spiculetelor sunt distruse si transformate intr-o pulbere bruna-negricioasa. Dupa ruperea membranei, vantul raspandeste pulberea de spori si din fostul spic ramane doar axul.

Atacul se observa uneori numai la spicul tulpinii principale, alteori si la spicele fratilor (fig.8. 4).

Transmitere-raspandire. Ciclul evolutiv al cioupercii se desfasoara in doi ani agricoli, in primul an are loc infectia florala iar in anul urmator se vor putea observa simptomele de atac.

Raspandirea ciupercii in lan se face prin spori (clamidospori) dusi de vant, iar de la o tarla la alta transmiterea ciupercii se face prin intermediul semintelor infectate.

Prevenire si combatere. In vederea obtinerii de samanta sanatoasa se recomanda izolarea loturilor semincere de loturile graului de consum si inainte de semanat graul va fi tratat cu: Caroben 75 PTS-2,5 kg/t sam.; Prelude SP-1,5 kg/t sam.; Vitavax 200 PUS -2 kg/t sam.;Vitavax 200 FF -2,5 l/t sm.

7. Malura comuna - Tilletia sp.

Malura este in prezent cea mai raspandita boala in zonele colinare ale globului si ale tarii noastre. Daca in 1975 si in anii urmatori cercetatorii fitopatologi (Ana Hulea si col.) afirmau ca prin aplicarea tratamentelor obligatorii la seminte, atacul este intalnit _"cu totul sporadic" in prezent din cauza ca pe tarlale intinse, proprietarii particulari au semanat grau fara a face tratamente la samanta, gradul de atac al ciupercilor a crescut ingrijorator.

Simptome. Plantele atacate se recunosc destul de dificil pana la inspicare, deoarece singurele simptome evidente sunt scaderea inaltimii cu 10-20 % si usoara colorare in verde-albastrui a frunzelor. La iesirea din burduf se constata ca spicele malurate au mai multe boabe in spiculete, toate spiculetele sunt cu seminte (chiar si cele de la varful si baza spicului) iar pozitia spicului ramane dreapta pana la recoltare. Din cauza semintelor care sunt si mai lungi si mai groase decat cele sanatoase, glumele si paleele sunt indepartate, spicele apar zburlite, cu ariste fragile. Semintele au lantul ventral putin pronuntat si o culoare inchisa (cenusie), deoarece in interiorul lor este o masa prafoasa de spori negri. La treierat semintele total distruse se sfarama usor iar graul capata un puternic miros de peste stricat .Uneori in interiorul bobului exista numai pungi cu spori ,din care cauza acestea se sfarma iar sporii din interior, vor produce infectii in toamna, daca nu se trateaza graul cu fungicide sistemice(cele ce pot opri evolutia ciupercii din interior).

Transmitere-raspandire. Ciclul evolutiv al ciupercii se desfasoara pe un an agricol, infectia are loc in toamna in timpul germinarii iar manifestarea bolii se observa abia la inspicat. La treier semintele malurate se sparg si pun in libertate sporii, care se depun pe semintele sanatoase, fiind gasiti pe santul ventral sau pe perisorii de la varf.

La semanat, semintele netratate, aduc sporii in sol si cand germineaza graul la 14-16^oC si umiditate suficienta, germineaza si sporii produc o coroana de sporedii(spori mici ). Acestea se unesc prin canale (in forma literei H) si apoi dau nastere la filamente de infectie. Uneori, pe sporedii inainte sau mai adesea dupa conjugare apar sporediole care pot multiplica ciuperca in sol. Miceliul infectios patrunde in planta pe la baza plantei sau prin rani. Atacul are loc la 9-12^oC in conditii de 60 % umiditate a solului si dureaza pana cand plantele au 2 cm inaltime. Miceliul creste in acelasi ritm cu planta, ajunge in spic, unde in final va aparea o masa de spori negri (fig.8. 5).

Daca epoca optima a fost depasita si graul a fost din greseala semanat prea adanc, atacul de malura este mult mai puternic. Soiurile de grau de toamna sunt mai sensibile decat graul de primavara .

Prevenire si combatere. In vederea obtinerii unor culturi sanatoase se impun urmatoarele masuri: araturi adanci de vara pe tarlalele ce au avut grau malurat; loturile semincere sa fie semanate la epoca optima, la adancimea optima si cu grau tratat. Daca la inspectia fitosanitara se gasesc plante malurate, lotul se respinge de la samanta, se declaseaza la grau de consum; combinele folosite la recoltarea loturilor semincere trebuie bine curatate.

Tratarea semintelor inainte de semanat se va face cu: Dithane 75 WG-2,5 kg/t sam.; Vondozeb-2,5 kg/t sam.; Tiradin 500 SC-2,5 l/t sm.; Tiradin 70 PUS-2 kg/t sam.; Panoctine 35 LS-2 l/t sam.; Vydan 25 WP-1 kg/t sm.; Dividend 030 FS-1l/t sm.; Orius ST 2 WS-1,5 kg/t sam.;.; Raxil 060 FS-0,5 l/t sm.; Real 200 FS-0,2 l/t sm

8.1 Rugina bruna a graului -Puccinia recondita f.sp. tritici

Boala este raspandita in toate zonele de cultura ale graului, unde apare in fiecare an si produce pierderi medii de 5 % din recolta. La noi in tara este considerata ca fiind cea mai periculoasa rugina a graului.

Fig.8.6 Rugina bruna a graului:

a-frunze cu grupuri de spori;

b-grup de spori de vara;c-spori de rezistenta (original).

Simptome. Boala poate aparea inca din toamna si continua in primavara cand se observa pe frunzele atacate puncte eliptice, ovale sau circulare de 1-2 mm lungime si 0,5-0,8 mm latime, de culoare ruginie, raspandite pe ambele fete ale limbului (toamna punctele apar la baza frunzelor). Cele mai multe puncte de atac se observa insa pe fata superioara a frunzelor dar pot aparea si pe tecile frunzelor si mai rar pe tulpini. Grupurile de spori sunt la inceput subepidermice, apoi epiderma crapa si sunt pusi in libertate sporii de culoare galbui. Atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare si uscarea lor are loc in aceeasi ordine. Frunzele soiurilor sensibile au pete de decolorare si grupuri de spori de vara, in timp ce la soiurile hipersensibile apar doar zone brune fara sporulatie. Spre sfarsitul perioadei de vegetatie, pe partea inferioara a limbului frunzelor, pe teci si pe tulpini apar grupuri negre, subepidermice de spori de rezistenta (fig.8. 7).

Transmitere-raspandire In cursul perioadei de vegetatie, in toamna si in primavara, ciuperca se raspandeste prin spori de vara. In timpul iernii rezista sub forma de miceliu de rezistenta in tesuturile frunzelor sau sub forma de spori de vara, daca iernile nu sunt prea geroase. Ultimele generatii de spori care apar in vara, asigura infectiile pe plantele tinere din samulastra si apoi sporii formati pe acestea vor infecta graul rasarit in toamna. Sporii germineaza la temperaturi cuprinse intre 2-32^oC, cu un optim de 10-22^oC, in conditii de umiditate maxima. Sporii de rezistenta nu joaca nici un rol in evolutia ciupercii chiar daca pot germina, deoarece in flora tarii noastre nu exista o planta gazda pe care sa se produca infectii.

Prevenire si combatere. Cea mai eficienta masura de prevenire a aparitiei acestei rugini este cultivarea de soiuri rezistente, insa acest lucru se realizeaza greu, din cauza specializarii variate a ciupercii.

Depasirea epocii optime de semanat, sensibilizeaza graul la aceasta boala la fel ca si ingrasarea excesiva cu ingrasaminte pe baza de azot. Araturile adanci de vara, distrugerea samulastrei, amplasarea corecta a graului intr-un asolament, sunt lucrari ce scad posibilitatile de extindere a atacului acestei ciuperci pe semanaturile de toamna. Cutura poate fi tratata cu unul din produsele ce combat ciupercile de pe frunze .

Rugina galbena - Puccinia striiformis

Boala este cunoscuta in toate zonele unde se cultiva graul, dar pagubele cele mai mari se inregistreaza in regiunile mai umede si racoroase. In anii cu veri umede si reci (1960, 1961, 1962, 1966, 1967, 1977 si 1978, 2001) ciuperca a produs pagube mari in Campia Dunarii, Dobrogea si centrul Moldovei (Ana Hulea si col., 1975, Viorica Iacob si col. 2000).

Simptome. In toamna atacul este sporadic si se manifesta prin aparitia la varful frunzelor a unor puncte galbene. Primavara in aprilie, mai si inceputul lunii iunie atacul se observa pe toate organele aeriene, limbul frunzelor, teci, tulpini, glume, rahis, ariste si chiar pe seminte. Pe aceste organe apar puncte mici de 0,5-1 x 0,3-0,5 mm, dreptunghiulare, galbene-limonii, dispuse in siruri paralele intre nervuri si insotite de zone albicioase liniare. Spre sfarsitul perioadei de vegetatie apar dungi scurte, din linii punctate negre, paralele, constituite din grupurile de spori de rezistenta care strapung epiderma tesuturilor, marind suprafata de evaporare a apei din planta, producand uscarea rapida a frunzelor si sistavirea accentuata a semin]elor (fig. 8.7).

Transmitere-raspandire. Ciuperca in conditii de temperaturi moderate si umiditate atmosferica ridicata, se raspandeste usor prin sporii de vara in timpul primaverii si verii, apoi trece pe samulastra si de aici pe plantele semanaturilor de toamna. Daca temperaturile din timpul verii depasesc 25-29^oC, sporii sunt omorati, iar infectiile de toamna se vor produce cu spori adusi de vanturile din N, N-V si V, unde verile sunt racoroase si umede. Sporii de rezistenta nu joaca nici un rol in raspandirea ciupercii dar pot produce uscarea rapida a frunzelor.

Rezistenta ciupercii peste iarna este asigurata de miceliul de infectie, daca iernile sunt blande cu temperaturi ce nu coboara mult sub 0^oC. In conditiile tarii noastre chiar daca lanurile au fost infectate in toamna, in primavara ele nu mai sunt infectate, deoarece sporii de vara si miceliul nu rezista la gerurile iernii. Infectiile de primavara sunt facute numai de sporii adusi de vant din NV sau S.

Prevenire si combatere. Cercetarile asupra rezistentei soiurilor de grau la rugina galbena au evidentiat faptul ca in Romania exista acum 13 rase fiziologice dintre care cea mai raspandita este rasa 20 A.

Masurile de igiena culturala, de fertilizare echilibrata ca si toate masurile agrotehnice ce asigura conditii optime pentru plante, sunt indicate pentru prevenirea atacului acestui agent patogen.

10. Rugina neagra a cerealelor - Puccinia graminis

Boala cunoscuta sub numele de rugina liniara, rugina paiului sau rugina neagra, este raspandita in toate tarile cultivatoare de grau si a produs pagube insemnate.

Simptome. Aparitia simptomelor produse de rugina neagra are loc foarte tarziu, catre sfarsitul perioadei de vegetatie. In ordine, ruginile apar astfel: toamna - rugina bruna si galbena, primavara devreme - rugina bruna care ierneaza la noi ca miceliu de rezistenta in frunze, apoi rugina galbena si mai tarziu rugina neagra. Pe tulpini, pe tecile frunzelor si uneori chiar pe ariste, apar crapaturi in care se observa la inceput un praf roscat apoi un praf negru (fig.8.8).

Ciuperca rezista peste iarna sub forma de spori de rezistenta sau sub forma de miceliu de infectie in mugurii lastarilor de dracila. Sporii rezultati din germinarea sporilor de rezistenta asigura infectiile primare de pe frunzele de dracila si mahonie. Raspandirea ciupercii in primavara se face prin intermediul sporilor, ce multiplica infectia pe plantele gazda intermediare, dracila si mahonie. Sporii formati pe plantele gazda pot germina 3-6 saptamani la temperaturi de 5-18^oC. Sporii de vara care apar pe grau, pot germina imediat daca exista o umiditate atmosferica mare (99 %) si o temperatura intre 2-31^oC cu optim la 20^oC. Daca graul este puternic luminat si atmosfera este uscata, procentul de germinatie, ca si numarul infectiilor produse de sporii de vara scade foarte mult. Chiar daca sporii de vara dau infectii pe samulastra sau pe graul semanat in toamna, miceliul de infectie piere iarna.

Sporii de rezistenta nu pot germina imediat, au nevoie de o perioada de maturatie. In primavara, dupa ce au rezistat la temperaturi scazute (chiar -25^oC), germineaza la temperaturi cuprinse `ntre 5-34^oC. Temperaturile mai mari de 35^oC si atmosfera uscata le distrug facultatea germinativa.

Prevenire si combatere Masurile ce se pot lua impotriva acestei rugini se refera la distrugerea plantelor gazda intermediare si la evitarea atacului ciupercii pe grau prin cultivarea de soiuri rezistente sau soiuri precoce, care datorita maturizarii rapide, nu mai pot fi infectate de sporii aparu]i pe plantele gazda intermediare.

In tara noastra au fost identificate 12 rase fiziologice (din cele 300 existente in lume) ale ciupercii, dintre care rasa 34 este cea mai raspandita, urmata de rasa 21 si 14.

11. Patarea bruna a frunzelor - Septoria tritici si Septoria nodorum

In conditii de cultivare intensiva graului, septoriozele au devenit o problema in toate tarile cultivatoare deoarece mai ales in anii racorosi si umezi aceste ciuperci produc pagube mari. In tara noastra Septoria tritici este semnalata in zonele mai secetoase, in timp ce Septoria nodorum predomina in Moldova centrala, Crisana si Transilvania (C. Gheorghie[, 1980).

Simptome. Ciuperca Septoria tritici ataca frunzele de grau inca din toamna cand se observa pe acestea pete ovale, verzi-galbui, apoi brune, ce se extind si chiar se pot uni. In centrul zonelor uscate se observa puncte mici negre, fructificatii (picnidii) cu spori.

In timpul primaverii si verii atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare, pe frunze aparand pete eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu aspect cenusiu, cu puncte mici negre. In cazul unor veri umede si racoroase, atacul este foarte puternic si frunzele se sfasie. Pe tecile frunzelor si pe pai apar pete de decolorare alungite care devin apoi dungi brune. Glumele si rahisul pot prezenta, in cazul in care sunt infectate, pete de decolorare pe care apar puncte mici negre, dispuse in siruri scurte (fig.8.9).

Ciuperca S. nodorum produce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au in zona centrala o portiune de 1-2,5 mm bruna-negricioasa. Tesuturile parazitate se usuca inainte de aparitia fructificatiilor cu spori; cand sunt atacate tulpinile si spicele, se observa pete brune-inchis cu fructificatii negre, iar uneori spicul poate fi distrus in intregime (fig.8.10).

Transmitere-raspandire Ciupercile se raspandesc in cursul vegetatiei prin spori. In cazul agentului S. tritici, sporii germineaza in limite largi de temperatura (2-32^oC) cu optim la 22-26^oC si dupa 7-16 zile incepe formarea noilor fructificatii ce poate dura 11-15 zile. In cazul in care exista conditii favorabile de umiditate atmosferica ridicata, intr-o perioada de vegetatie se pot forma 7-9 generatii de spori.

Septoria tritici rezista peste iarna sub forma de fructificatii cu spori pe resturile vegetale sau miceliu in plantele atacate din toamna.

Ciuperca S. nodorum prezinta mai multe forme de rezistenta: miceliu in frunze, fructificatii pe resturile vegetale si in plus, miceliul de pe semintele infectate. Aceasta ciuperca poate infecta si gramineele din flora spontana pe care formeaza fructificatii cu spori.

Prevenire si combatere. Masurile preventive, ca: inlaturarea resturilor vegetale atacate sau incorporarea lor in sol, rotatiile corecte de 3-4 ani fara cereale paioase, evitarea fertilizarii excesive cu azot, duc la reducerea pericolului de raspandire si atac al ciupercilor din genul Septoria.

Tratarea semintelor cu fungicide este obligatorie pentru prevenirea atacului de Septoria nodorum. Prevenirea si combaterea septoriozelor in cursul vegetatiei se face prin tratamente foliare .

12. Patarea in ochi a bazei tulpinii

Pseudocercosporella herpotrichoides

Aceasta ciuperca este considerata in prezent una dintre cele mai pagubitoare boli ale graului in America si Europa centrala. In Romania boala a fost semnalata abia in 1965 de C. Raicu in Dobrogea, Transilvania, Maramures si Moldova.

Simptome. Atacul agentului ciupercii poate fi observat in toamna cand, tinerele plante bolnave au baza tulpinii brunificata, putrezita si pot pieri formand vetre de atac cu plante uscate. In primavara, pe primul internod se observa pete brune eliptice paralele cu axul tulpinii. Frunzele plantelor bolnave capata o culoare brun-roscata si se usuca, iar pe pai apar pete mari, eliptic-ovale, lungi de 1-3 cm si late de 3-6 mm, galben-albicioase, cu marginile brune-maslinii, ce dau simptomul cunoscut sub numele de _"patare in ochi" a tulpinilor. In zona centrala a petelor apar puncte negre alcatuite din micelii aglometate cu aspect de pernite (fig.8.11). Zonele de deasupra si de sub pata se brunifica si ca urmare tulpina se indoaie si se rupe de la locul de atac. In lanurile de grau puternic atacate apar vetre de atac in care plantele sunt frante, culcate in diverse directii, asemanatoare cu cele produse de ingenuncherea plantelor. Spicele plantelor bolnave sunt mici, albicioase si daca nu sunt complet sterile, contin doar seminte mici, usoare, siatave.

Transmitere-raspandire Ciuperca rezista peste iarna in resturile vegetative in miristea atacata. Pe aceste resturi, ciuperca va forma in primavara noi generatii de spori ce vor raspandi boala, mai ales in conditii de monocultura sau daca se seamana graul mai devreme.

Cele mai mari pagube s-au inregistrat la graul semanat in terenuri acide, cu textura luto-argiloasa si in conditii de depasire a desimii optime a plantelor la unitatea de suprafata. Ingrasarea neechilibrata cu azot sensibilizeaza plantele la atac (Ana Hulea si M. Hatman, 1975).

Prevenire si combatere. Respectarea masurilor agrotehnice ca: semanatul la epoca optima, fertilizarile echilibrate, evitarea terenurilor acide, rotatii de 4-5 ani fara cereale paioase, asigura o limitare a pagubelor produse de aceasta ciuperca.

In conditii deosebit de favorabile ciupercii, cand se depaseste PED-ul care este stabilit la o frecventa de 25 % plante atacate, se recomandtratamente foliare (vezi lista la sfarsitul cap. bolile graului).

13. Innegrirea spicelor -Cladosporium herbarum

Boala este frecvent intalnita pe gramineele cultivate si spontane, in anii cu precipitatii abundente si in special pe plantele cazute la pamant in urma atacului de ingenuncherea plantelor si patare in ochi, sau pe plantele doborate de vant.

Ciuperca este saprofita sau cate odata parazita si produce doar o depreciere calitativa a semintelor in conditii de umiditate excesiva, cand se intarzie recoltarea (1997).

Simptome. Organele aeriene ale plantelor pot fi invadate de aceasta ciuperca ce produce aglomerari miceliene de culoare bruna-negricioasa, la inceput izolate apoi unite, care acopera suprafete mari din limbul frunzelor, paie sau spic. Pe suprafata semintelor se observa o innegrire care este mai accentuata in dreptul embrionului si la varful bobului (fig.8.12). Din semintele negre, care sunt si sistave se obtine o faina mai intunecata la culoare si de calitate inferioara (miroase urat a mucegai).

Transmitere-raspandire.Ciuperca se raspandeste in cursul vegetatiei prin sporii dusi de vant si apa de ploaie iar de la un an la altul rezista in sol ca miceliu ce se hraneste din resturile vegetale, spori sau fructificatii cu spori de rezistenta.

Prevenire si combatere. Masurile de prevenire a atacului cipercilor ce cauzeaza ingenuncherea cerealelor, fertilizarea echilibrata ce mareste rezistenta paiului la cadere, constituie si masuri de prevenire pentru aceasta boala.

Tratamentele plantelor de grau in cursul vegetatie se fac cu produse din grupele: Bavistin DF-0,6 kg/ha.; Carbendazim 500 SC- 0,6 l/ha.; Goldazim 500 SC-0,6 l/ha.; Bravo 75 WP-2 kg/ha ; Saprol 190 EC-1,5 l/ha.; Corbel EC-1 kg/ha. ( t.p. 35 zile);Bayfidan 250 EC-0,5 l/ha(t.p.35 z.); Bayleton 25 WP-0,5 l/ha (t.p.35 zile pentru fainare, 7 zile pentru septorioze); Bumper 250 EC-0,5 l/ha.; Caramba 60 SL-1 l/ha .