Bolile lucernei

Bolile lucernei

Viroze

Mozaicul lucernei - Alfalfa mosaic virus

Agentul patogen al mozaicului lucernei a fost descris in 1931 in S.U.A. de catre J.L. Weimer. In Romania virusul a fost semnalat de I. Pop la lucerna si ardei si de M. Nicolaescu la ardei.

Simptome. Lucerna virotica prezinta pe frunze pete mici, circulare, galbui. Intr-o faza mai avansata a bolii apar intre nervuri benzi, inele sau pete eliptice de decolorare, galbui sau albicioase. Frunzele atacate au suprafata redusa, gofrata, deformata. In anii urmatori, aceste plante dau un numar mare de lastari, dar acestia sunt scurti, strambi si se rup usor (fig.12.1).

Virusul afecteaza si trifoiul alb, pe care da mozaic sau patare galbena. La fasole, virusul produce decolorari, pete galbene-portocalii pe spatiile dintre nervuri, ramanand totusi o zona verde de-a lungul nervurilor, simptome ce dispar cand temperatura aerului este ridicata. La soia, virusul produce o cloroza a nervurilor, pete galbene si uneori simptomul _'frunza de stejar'. Mazarea atacata prezinta o mozaicare a frunzelor insotita de reducerea inaltimii plantelor, pe care apar pastai deformate, cu boabe mici.

Transmitere-raspandire. Virusul rezista de la un an la altul in interiorul plantelor perene din cercul foarte larg de gazde. Lista gazdelor virusului este impresionanta, ea cuprinzand peste 300 specii din 50 familii botanice dar, cele mai mari pagube se inregistreaza la lucerna, fasole, naut, soia, mazare, bob, trifoi, cartof, tutun, tomate, ardei, telina, morcov si patrunjel.

In cursul vegeta]iei raspandirea virusului este asigurata de aproximativ 13 specii de afide. De la un an la altul, virusul poate fi transmis si prin samanta la loboda, ciumafaie, zarna si caldarusa popii.

Pe parcursul anului atacul virusului creste progresiv de la 1-2 % pana la 55 % sau chiar mai mult. In lanurile mai vechi, procentul de atac creste de la 5 % in primul an, la 40-70 si chiar 80 % in anul III.

Prevenire si combatere. Se recomanda ca la infiintarea noilor culturi sa se respecte o izolare de minim 1 km fata de culturile mai vechi de lucerna si trifoi sau de terenuri intelenite si imburuienate.

Intrucat virusul se poate transmite prin samanta, se recomanda recoltarea de samanta de la lucerna din anul I, iar in campurile experimentale unde, pana la obtinerea unor clone valoroase trec mai multi ani, se recomanda izolari spatiale ale parcelelor cu cereale si stropiri cu insecticide contra afidelor.

Aceleasi tratamente se vor aplica si la loturile semincere de trifoi, soia, fasole, mazare etc.

Bacterioze

2. Arsura bacteriana a lucernei si trifoiului

Xanthomonas campestris pv. alfalfae

Boala care a fost descrisa in 1930 in Turkestan, astazi este raspandita in S.U.A., India, din 1964 si in Romania, in judetele Brasov, Mures si Suceava.

Simptome. Frunzele de lucerna prezinta pete mici cu aspect umed, cu centrul galben-deschis si cu margini brune inconjurate de un inel galben. Petele au pana la 2-3 mm in diametru, apoi se unesc si in cele din urma tesuturile se brunifica. Decolorarea si uscarea frunzelor progreseaza de la varf spre codita. Pe partea inferioara a zonelor atacate apare o pelicula de exudat bacterian, sub care, pe tulpini apar chiar mici rani. In faza finala a bolii, frunzele, coditele frunzelor si tulpinile se innegresc si se usuca.

Transmitere-raspandire Agentul patogen se raspandeste in culturi prin peliculele de exudat bacterian, desprinse de pe plante si duse de vant. De la un an la altul rezista pe baza tulpinilor atacate sau pe teren, in resturile vegetale infectate.

Prevenire si combatere. Se recomanda folosirea de samanta sanatoasa, cosirea vetrelor de atac si scoaterea materialului pe prelate, iar lanurile noi trebuie izolate spatial de cele vechi.

Bolile produse de ciuperci

3. Mana lucernei - Peronospora aestivalis

Mana este cunoscuta in toate tarile cultivatoare de lucerna, dar nu produce pagube mari. In Romania a fost semnalata de C. Oescu si I. Radulescu in 1933, din mai multe localitati ale Moldovei.

Simptome. Pe frunzele de lucerna apar pete neregulate, transparente, galbui, in dreptul carora pe fata inferioara apare un puf alb-cenusiu. Frunzulitele se ingalbenesc, apoi se brunifica si se desprind de pe codita (fig.12.2).

Transmitere-raspandire Ciuperca rezista de la un an la altul sub forma de spori de rezistenta sau miceliu in plantele atacate. In cursul vegetatiei prima infectie este asigurata de miceliile provenite din germinarea sporilor de rezistenta, iar infectiile ce urmeaza sunt produse de miceliile aparute din sporii ce apar pe puful alb-cenusiu.

Perioadele calde ale anului, dublate de ploi intermitente, sunt factori ce usureaza raspandirea ciupercii.

Prevenire si combatere. Se recomanda ca, la aparitia petelor pe frunze, sa se faca o cosire prematura a plantelor, neasteptandu-se momentul de maturitate tehnologica (momentul cand se poate recolta cea mai mare cantitate de furaj).

4. Fainarea lucernei - Erysiphe pisi f.sp. medicaginis

In Europa boala este cunoscuta pe lucerna si alte specii de leguminoase cultivate sau spontane. In Romania a fost gasita in 1912 de P. Moesz si apoi studiata de C. Sandu-Ville (1932).

Simptome. Frunzele si lastarii tineri se acopera cu o pasla miceliana fina, ce in scurt timp devine pulverulenta apoi isi schimba culoarea din albicioasa in cenusie, datorita aparitiei unor mici puncte negre, reprezentate de organele de rezistenta. Frunzele si tulpinile se usuca inainte de vreme.

Transmitere-raspandire. Atacul ciupercii se extinde foarte repede, deoarece sporii sunt usor purtati de vant. In perioadele secetoase, ciuperca produce mari pagube prin desfrunzirea precoce a plantelor. De la un an la altul ciuperca rezista sub forma de cleistotecii (fructificatii de rezistenta), din care in primavara urmatoare sunt eliberati sporii, ce vor da infectii primare.

Prevenire si combatere Se recomanda amplasarea culturilor noi la distanta fata de culturile mai vechi si in cazul aparitiei fainarii la un nivel ce depaseste P.E.D., se va cosi lanul inainte de maturitatea tehnologica.

5. Patarea bruna a frunzelor de lucerna

Pseudopeziza medicaginis

Patarea bruna este cea mai raspandita boala a lucernei, producand pagube mari in anii ploiosi. Este cunoscuta si la noi in tara din 1960, insa Tr. Savulescu considera ca are un efect parazitar slab. In ultimele decenii paralel cu extinderea culturilor de lucerna, pagubele date de acest patogen s-au dovedit a fi in unii ani considerabile.

Simptome. Inainte de inflorirea lucernei, pe frunze apar pete circulare, galbene apoi brune de 1-3 mm in diametru. Petele se inmultesc, se unesc si frunzele atacate cad, plantele ramanand desfrunzite. Pe frunzele cazute se observa in dreptul petelor, puncte negre, usor bombate, strome de 0,3-1 mm (tesuturi uscate ale ciupercii) (fig.12.3).

Transmitere-raspandire Ciuperca rezista peste iarna sub forma de strome pe resturile de frunze. In primavara, dupa ploi, ciuperca este raspandita de numerosi spori, ce ies din fructificatiile ciupercii. Ciuperca a fost identificata si pe Medicago falcata (culbeceasa).

Prevenire si combatere. Se recomanda respectarea desimii optime la semanat, iar in cazul aparitiei se va face o cosire prematura pentru a nu pierde foliajul, partea cea mai valoroasa a furajului. Desi exista substante cu care aceasta ciperca ar putea fi combatuta, tratamentele nu sunt economice, iar furajul nu ar fi de caliate, prezentand reziduuri toxice.