FOLOSIREA RATIONALA SI INTENSIVA A TERENURILOR IN LEGUMICULTURA

FOLOSIREA RATIONALA SI INTENSIVA A TERENURILOR IN LEGUMICULTURA

Folosirea rationala si intensive a terenurilor in legumicultura constituie un obiectiv de prima importanta al fermelor existente si a celor ce se vor stabili in perspectiva.

Productia agricola ce se realizeaza trebuie sa inregistreze o crestere continua, iar fertilizarea suprafetelor de cultura sa isi ridice nivelul, prin folosirea unei rotatii corespunzatoare.

Folosirea intensiva a terenurilor si a solului, practicarea de culturi succesive, asociate, duble si intercalate, presupune obtinerea de productii ridicate. Acestea se pot efectua in functie de tipul de asolament si structura culturilor.

ASOLAMENTUL AGRICOL

Se stabileste structura speciilor din cadrul unei ferme si modul de respectare a acestora pe suprafata de teren.

ROTATIA reprezinta repartizarea speciilor din cadrul asolamentului, pe aceasi suprafata timp de mai multi ani.

Asolamentul este necesar deoarece proprietatile fizico-chimice si biologice ale solului se degradeaza datorita : irigatiei, mecanizarii complexe a lucrarilor, folosirea de cantitati mari de ingrasaminte si pesticide, cultivarea acelorasi specii legumicole ani de-a randul. Practicarea unor asolamente si rotatii corespunzatoare contribuie la : realizarea sarcinilor de productie; asigurarea cresterii fertilitatii solului; utilizarea corespunzatoare a apei din sol; reucerea atacului de boli si daunatori; folosirea eficienta a fortei de munca; cresterea calitativa si cantitativa a productiei.

Pentru stabilirea tipului de asolament, se iau in considerare factorii pedo-climatici si social economici la alegerea terenurilor pentru culturi legumicole.

La stabilirea structurii culturilor, speciile sa fie diferite din punct de vedere sistematic, deoarece plantele din aceasi familie au boli si daunatori comuni.

Modul de valorificare a ingrasamintelor organice si minarale, reprezinta un criteriu in stabilarea asolamentului, a rotatiei culturilor. Ingrasamintele nefermentate (proaspete) nu sunt suportate de radacinoase, bulboase, pepeni verzi.

Plantele legumicole au sistem radicular slab dezvoltat (castraveti, ceapa, usturoi, verdeturi) intra in rotatie cu cele care au un sistem radicular mai profund (pepeni, radacinoase), deoarece utilizeaza mai eficient apa si substantele fertilizante de la niveluri diferite ale solului.

Durata de vegetatie a speciilor prezinta un rol deosebit in stabilirea asolamentului si a rotatiei culturii, deoarece trebuie sa existe soiuri care elibereaza terenul in etape diferite. Pentru plante ce se infiinteaza toamna sau primavara devreme (radacinoase, varzoase, bolboase, etc.), plantele premergatoare trebuie sa elibereze terenul toamna devreme, permitand o buna pregatire a solului (tomate, ardei, vineta, fasole, castraveti). Speciile cu durata de vegetatie diferita da posibilitatea practicarii culturilor anticipate, succesive, asociate sau duble, prin folosirea intensiva a terenului.

Un rol important in combaterea buruienilor il are epoca de recoltare si incheiere a vegetatiei plantei, deoarece plantele recoltate mai devreme nu dau posibilitatea buruienilor sa creasca, iar semintele sa ajunga la maturitate.

STRUCTURA CULTURILOR din asolamente, destinatia productiei, modul de infiintare a culturilor, determina stabilirea asolamentului si a rotatiei culturilor.

Speciile legumicole cu desime mare la unitatea de suprafata (radacinoase, bulboase) se cultiva dupa prasitoare. In acelasi an, pe acelasi teren se cultiva doua sau mai multe specii legumicole, iar rotatia in cadrul asolamentului se stabileste pe baza culturilor principale.

In cadrul asolamentului este bine sa existe o sola saritoare de lucerna- 3-4 ani, trifoi- 2 ani sau cereale paioase.In cazul cultivarii lucernei pe sola saritoare, dupa ea trebuie sa urmeze specii legumicole ce se infiinteaza primavara tarziu (solanacee, cucurbitacee) pentru ca solul sa se aprovizioneze suficient de bine cu apa.

SCHEME DE ASOLAMENTE LEGUMICOLE

Se formeaza un asolament legumicol de 4-5 ani, in care speciile trebuie sa asigure un profit maxim.

Asolamente legumicole in - sistem industrial

- sistem gospodaresc

Asolamente mixte - legumicole - cerealiere

legumicole - furajere

TIPURI DE ASOLAMENTE SI ROTATII

Pentru ferme legumicole cu suprafete egale ale solelor

Anul I Anul II Anul III Anul IV

Sola I solanacee bulboase+ varzoase cucurbitacee

radacinoase

Sola II bulboase+ varzoase cucurbitacee solanacee

radacinoase

Sola III varzoase cucurbitacee solanacee bulboase+

radacinoase

Sola IV cucurbitacee solanacee buboase+ varzoase

radacinoase

Sheme de asolament in gradinile de langa casa si microferme

Anul 1 Anul 2 Anul 3

Parcela 1 tomate, ardei, legume pentru radacini varza timpurie +

vinete tuberizate si cele pentru culturi succesive

bulbi

Parcela 2 legume pentru radacini varza timpurie + tomate, ardei,

tuberizate si cele pentru culturi succesive vineta

bulbi

Parcela 3 varza timpurie + tomate, ardei, legume pentru radacini

culturi succesive vinete tuberizate si cele pentru

bulbi

Asolamente si rotatii in cadrul unei ferme cu pondere diferita a suprafetelor cultivate

Anul 1 grau / ardei gras / varza timpurie / praz

Anul 2 praz / varza timpurie/ grau / ardei gras

Anul 3 ardei gras / varza / praz / grau

timpurie

Anul 4 grau / praz / ardei gras / varza timpurie

In cadrul serelor si solariilor asolamentul si rotatia culturilor este greu de stabilit. In cadrul ciclurilor normale, in sere incalzite, structura speciilor este alcatuita din : tomate, castraveti cu fructe lungi, ardei gras, vinete, fasole pastai.

In serele cu incalzire limitata in care se practica cicluri de cultura decalate, se cultiva castraveti cu fructe mici, tomate, iar pe suprafeta mici ardei si vinete.

In ciclul II se cultiva castraveti cu fructe mici, iar tomatele pe suprafete mici.

In solarii ponderea culturilor o constituie solanaceele, iar castraveti, fasolea pentru pastai, varza timpurie, cartoful timpuriu se cultiva pe suprafete mici, rotatia asigurandu-se prin structura culturilor de baza.

Se va tine cont de evitarea monoculturii, respectarea masurilor legate de igiena culturilor.

CULTURI SUCCESIVE, ASOCIATE, DUBLE SI INTERXALATE DE LEGUME

Folosirea intensiva a terenurilor se face prin practicarea culturilor succesive, asociate, duble, intercalate.

CULTURI SUCCESIVE DE PLANTE LEGUMICOLE

Pe aceeasi suprafata de teren, in timpul unui an, se pot efectua doua sau trei culturi, una dupa alta. In cadrul culturilor succesive intalnim 'cultura de baza' si 'cultura succesiva'. Cultura succesiva are o durata de vegetatie mai mica, poate fi 'anterioara' sau 'anticipata' si 'posterioara' sau 'urmatoare'. Culturile anterioare sunt cele infiintate primavara devreme, iar culturile anticipate se infiinteaza din toamna anului anterior.

CRITERIILE DE STABILIRE A SCEMELOR DE CULTURI SUCCESIVE

speciile legumicole nu trebuie sa apartina aceeasi familii botanice - preantampinarea tansmiterii bolilor si daunatorilor comuni;

sa aiba un grad diferit de dezvoltare a sistemulul radicular, pentru o mai buna exploatare a stratului de sol arabil, pentru apa, hrana, aer;

specile cultivate in succesiune trebui sa suporte acela tip de sol, aceeasi metoda de udare si sistem de fertilizare;

culturile succesive sa necesite aceeasi gama de tractoare si masini horticole;

CULTURI SUCCESIVE IN CAMP NEPROTEJAT

Au la baza cerintele plantelor fata de temperatura si destinatia productiilor, iar tehnologiila trebuie dirijate astfel incat sa satisfaca cerintele speciilor ce se succed.

CULTURILE SUCCESIVE IN SOLARII

Se practica pentru a utiliza mai bine spatiul de cultura si a recupera cheltuielile efectuate cu tehnologiile aplicate si cheltielile cu folia de polietilena necesara pentru acoperire, dar si pentru obtinerea de beneficii.

In solarii se pot efectua cicluri normale cat si cicluri prelungite. Se cultiva : tomate, ardei gras, vinete,fasole verde, castraveti, varza timpurie, cartof timpuriu, salata, spanac, ceapa, usturoi vede, etc.

In soloariile cu dubla protectie se obtin rasaduri, apoi se practica succesiunea

rasaduri-cultura destinate productiei de consum.

Se pot efectua in succesiune doua sau trei culturi si se vor folosi soiuri si hibrizi cu perioada scurta de vegetatie si cu adaptare la conditiile specifice de cultura.

CULTURI SUCCESIVE IN RASADNITE

Sunt special amenajate si se produc rasaduri destinate culturilor timpurii din camp neprotejat pentru plantarile din luna martie (varza timpurie, conopida, gulioare) si in aprilie (tomate, ardei gras, vineta).

CULTURI SUCCESIVE IN SERE

In serele incalzite se infiinteaza doua cicluri de cultura. In ciclul I : tomate, castraveti cu fructul lung, ardei, vinete, fasole pastai, iar in ciclul II catraveti cu fruct tip cornison si tomate. Culturi succesive : salata, gulioare, varza timpurie, marar, patrunjel de frunze, ceapa, usturoi verde.

IN SERELE CU INCALZIRE LIMITATA

Culturile se infiinteaza in lunile februarie- martie sau in cele neancalzite - aprilie. Se pot practica succesiuni de culturi cu specii mai putin pretentioase la caldura, se infiinteaza toamna- ceapa, usturio, salata verde, urmate se specii pretentioase la caldura- castraveti, tomate, vinete, pepeni galbeni. Se pot efectua 2 sau 3 culturi pe an.

IN SERELE INMULTITOR se practica succesiunea : rasaduri - culturi cu perioada scurta de vegetatie.

CULTURI ASOCIATE DE PLANTE LEGUMICOLE

Reprezinta forma de folosire intensiva a terenului, se pot efectua 2 sau 3 culturi deodata in decursul unui an. Cultura cu pondere ca suprafata - este cultura de baza, iar celelalte culturi succesive.

Principiile de asociere sunt asemanatoare cu cele de succesiune. Cele 2 plante asociate pot fi uneori din aceeasi familie botanica sau soiuri ce apartin aceleasi specii, dar trebuie acordata atentie la aplicarea tratamentelor pentru prevenirea sau combaterea bolilor si daunatorilor.

MOMENTUL PLANTARII Cultura de baza se poate planta odata cu cea secundara, sau decalat - inainte sau dupa plantarea culturii de baza. Sistemul de asociere este limitat in conditii de camp, se practica in cadrul serelor si solariilor si in sistem gospodaresc.

In rasadnite se practica asocierea culturilor de baza - tomate, ardei, vinete, cu salata, marar, ridichii de luna, iar castravetii se asociaza foarte bine cu ardeiul iute.

In sere, culturile principale sunt : solanaceele, cucurbitaceele, varza, iar cele secundare - salata, varza timpurie, conopida, gulioarele, spanacul, ceapa, usturoiul verde, marar, ridichii de luna.

Impotriva curentilor de aer se cultiva specii de plante cu port inalt (porumb, sorg) -cultura de culise.

Pentru realizarea unui semanat uniform, cultura secundara serveste ca si planta indicatoare. Se practica 'cultura in amestec', se amesteca seminte de - morcov, patrunjel, ceapa, cu o cantitate mica de seminte de la planta secundara - ridichii de luna, salata, marar.

CULTURI DUBLE

Reprezinta sistemul de cultivare a plantelor de legume dupa unele plante furajere sau cerealiere, care se recolteaza devreme.

Principiile realizarii culturilor duble : - recoltare culturilor paioase furajere pan ape data de 10-15 aprilie.

- efectuarea culturilor in amplasamente irigabile

- folosirea soiurilor cu perioada mai scurta de vegetatie

- evitarea folosirii erbicidelor triazine

CULTURI INTERCALATE

Se practica in plantatiile tinere de pomi, de arbusti fructiferi si plantatii viticole. Se poate cultiva : morcov, salata, spanac, ceapa verde, usturoi verde, etc.