GRAUL - Specii cultivate - Specii de grau

GRAUL

Graul este originar din Asia de sud-vest. Cele mai vechi dovezi arheologice referitoare la cultivarea graului au fost descoperite in Siria, Iordania, Turcia, Armenia si Irak. Acum aproximativ 9000 de ani, o specie de grau salbatica (einkorn, Triticum boeoticum) a fost recoltata si apoi cultivata de catre locuitorii acelor meleaguri, fapt confirmat de dovezile arheologice ale agriculturii sedentare din zona. Aproximativ 1000 de ani mai tarziu, o mutatie a survenit in cadrul altei specii de grau, numita emmer (Triticum dicoccoides), rezultand o planta cu boabele mai mari, care nu se mai puteau imprastia in bataia vantului. Desi aceasta planta nu s-ar fi putut reproduce in salbaticie, oferea mai multa hrana pentru oameni si astfel a intrecut celelalte specii, devenind primul stramos al varietatilor moderne de grau.La inceputuri, boabele de grau se pare ca erau consumate crude, mai apoi fiind prajite sau fierte in apa, sau sub forma de turte, facute din faina grosiera rezultata prin macinarea lor intre doua pietre. Graul se impune ca aliment de baza in cultura occidentala, fiind prezent in mesele zilnice sub forma de paine, gris, paste fainoase, produse de patiserie, biscuiti, etc.Cultura graului nu este la fel de dificila precum cea a orezul, campurile cultivate nu necesita o amenajare speciala sau lucrari laborioase de intretinere. Intre semanat si recolta, muncile campului sunt relativ reduse. Odata cules, spre deosebire de orez, graul nu trebuie supus unor operatii speciale (decorticare).

Specii cultivate

Exista multe sisteme de clasificare taxonomica a speciilor de grau. Acestea se impart dupa sezonul de crestere (grau de iarna sau de vara) si dupa continutul de gluten. Graul de iarna este insamantat toamna, fiind indeosebi cultivat in regiunile mediteraneene si cele temperate. Graul de vara suporta cu greu temperaturile scazute, ca urmare se insamanteaza primavara in tarile cu ierni aspre. Aceste specii de grau au permis Siberiei si Canadei sa devina mari producatori mondiali de grau. Graul dur (T. turgidum var. durum, vezi mai jos) are un continut mare de gluten si este folosit la fabricarea pastelor alimentare. Este cultivat mai ales in zonele calde si uscate (sudul Europei - Italia, sudul Frantei). Graul comun (Triticum aestivum), de departe cel mai important, este cultivat la latitudini mai ridicate (Canada, Ucraina) si este principala sursa de faina de panificatie, folosita la coacerea painii.

Specii de grau:

Graul comun - (Triticum aestivum) Specia hexaploida cea mai cultivata in lume.

Einkorn - (T. monococcum) Specie diploida, exista atat in varietati cultivate cat si in varietati salbatice. Una din primele specii de grau, rar cultivata astazi.

Emmer - (T. turgidum var. dicoccum) Specie tetraploida, cultivata sau salbatica. In antichitate era foarte cultivata, in zilele noastre mai rar.

Durum - (T. turgidum var. durum) Singura forma tetraploida de grau cultivata azi.

Alac Spelt - (T. spelta) Alta specie hexaploida cultivata pe scara restransa.

Recoltarea graului

Cel  mai potrivit moment de recoltare la grau este la maturitatea deplina, cand umiditatea boabelor a ajuns la 14-15 %. In acest moment combinele de recoltare lucreaza fara pierderi de boabe in resturile vegetale, % redus de boabe sparte, curatirea boabelor se poate regla fara dificultate, boabele se pot depozita in conditii bune, fara sa fie necesare interventii pentru uscare.

Pentru adunarea paielor se folosesc diferite utilaje : presa de balotat pentru furaje, persa de balotat cilindrica si masina de adunat si capitat, in functie de destinatie.

Ulterior paiele sunt transportate pentru a fi folosite ca asternut sau furaj pentru animale, materie prima in industria celulozei sau ca materie pentru compostori.

Mijloacele mecanice performante sunt echipate cu dispozitive de tocare a paielor si imprastiere pe sol pe latimea de lucru a combinei, concomitent cu recoltatul. Prin lucrarile ulterioare ale solului se face incorporarea fara dificultate.

Arderea paielor si a miristii dupa recoltarea graului sunt interzise prin lege, aceasta solutie se accepta in cazul solelor infestate cu diversi agenti patogeni sau daunatori numai cu autorizatie de la Organele judetene pentru protectia mediului.

Raspandire, Suprafete, Productii

Datorita plasticitatii ecologice, graul este cultivat pe toate continentele, intre 65 latitudine nordica in Norvegia si 45 latitudine sudica in Argentina si de la nivelul marii pana la 3500 m in Ecuador. Principalele climate in care se cultiva garul sunt: Climatul Temperat continental; Climatul mediteranean;Climatul tropical;Climatul subtropical;Graul se cultiva in lume pe circa 230 milioane hectare, cu mici fluctuatii in timp ( 224 mil. Ha in 1998, 208 mil. Ha in 2003).Productia mondiala de grau a atins 609 mil. tone in 1998 si 557,3 mil. tone in 2003, din care 85 - 103 mil. tone constituie obiect de comert in fiecare an.Productia medie mondiala in ultimii ani a fost 2530 - 2677 kg boabe/ha.

Repartitia suprafetei cu grau si a productiei mondiale de grau

Situatia culturii graului in tarile care cultiva peste 1 milion hectare cu grau

Mari producatori mondiali

In anul 2004, productia globala de grau a insumat 624 milioane de tone. Principalele tari cultivatoare au fost:

China: 91,3 milioane de tone

India: 72 milioane de tone

Statele Unite ale Americii: 58,8 milioane de tone

Federatia Rusa: 42,2 milioane de tone

Franta: 39 milioane de tone

Germania: 25,3 milioane de tone

Australia: 22,5 milioane de tone

In 1997, consumul mondial mediu de grau pe cap de locuitor a fost de 101 kg.

Marii producatori sunt in acelasi timp si exportatori de grau. In anul  2001, marii exoprtatori au fost : SUA 25,2 mil. tone, Canada 9,5 mil. tone, Australia 8,6 mil. tone si Argentina 8,2 mil. tone.

Marii importatori sunt : Brazilia, Egipt, Japonia, Iran, Algeria si Mexic. Tarile UE sunt mari producatoare de grau ( 103,8 mil. tone in anul 2001 ), dar exporta anual numai 16 mil tone datorita restrictiilor impuse prin acordurile cu SUA.In Romania, suprafetele cultivate cu grau au cunoscut modificari putin importante.

Importanta

Graul este cea mai importanta planta cultivate, cu cea mai mare raspandire pe glob, cultivat in peste 100 de tari si constituie o sursa comerciala de prim rang.

Importanta graului este data de :

compozitia chimica a boabelor si raportul dintre hidrantii de carbon si proteine, in raport cu cerintele organismului uman ;

plasticitatea ecologica ridicata, fiind cultivat in zone cu climate diferite (subtropical, mediteranean, oceanic, continental de stepa ), pe diferite tipuri de sol ca nivel de fertilitate ;

posibilitatea de mecanizare integrala a culturii si de obtinere a unor productii ieftine ;

posibilitatea de pastrare, de transport si depozitare fara sa se altereze.

Utilizarile graului sunt multiple si variate. Boabele se folosesc pentru o gama de produse de morarit din care se fabrica un sortiment bogat de produse de panificatie, paste fainoase, produse de patiserie si biscuiterie care constituie alimente de baza pentru 35-55 % din populatia globului, asigura 50-55 % din caloriile consumate in lumea intreaga, impreuna cu celelalte cereale cultivate.

Pentru prelucrarea boabelor de grau este creata o intreaga industrie avand in linii mari urmatoarea succesiune :

industria conditionarii si pastrarii ;

industria moraritului ;

industria panificatiei ;

alte industrii ( amidon, gluten alimentar, alcool alimentar, glucoza, bioetanol, nutreturi, combinate, etc.).

In urma procesarii graului in morile de mare capacitate rezulta cantitati mari de tarate, care constituie un furaj concentrat valoros ( bogat in proteine, lipide si saruri minerale ) si germeni cu continut ridicat in vitamine, care constituie o polivitamina naturala dar si lipide cu utilizari in cosmetologie.

Paiele ramase dupa recoltare se pot folosi pentru fabricarea celulozei, furaj de volum sau asternut pentru diverse categorii de animale, ingrasamant organic dupa o perioada de compostare sau incorporate ca atare in sol, dupa recoltare, iar prin brichetare se pot folosi ca combustibil.

Importanta agronomica este data de :

mecanizare integrala a culturii ;

eliberarea devreme a terenului si posibilitatea efectuarii araturilor de vara, fiind o buna premergatoare pentru majoritatea culturilor ;

dupa soiurile timpurii, permite amplasarea unor culturi succesive in anumite zone