RECOLTAREA FRUCTELOR SI CONURILOR

RECOLTAREA FRUCTELOR SI CONURILOR

Epoca de recoltare

De regula semintele arborilor sunt incorporate in fructe (conuri, in cazul rasinoaselor). De aceea, in practica se procedeaza de cele mai multe ori la recoltarea fructelor (conurilor). Acestea se recolteaza numai dupa ce semintele au ajuns la maturatie si devin apte de semanat. Din punct de vedere morfologic, o samanta ajunsa la maturatie are embrionul complet format si in cotiledoane sau endosperm sunt acumulate suficiente substante de rezerva. Din punct de vedere fiziologic, o samanta este matura atunci cand este capabila sa germineze daca este pusa in conditii favorabile de umiditate, caldura si oxigen.

In functie de specie si conditiile stationale, maturatia semintelor are loc la epoci diferite. Astfel, semintele de plop, salcie, ulm ajung la maturatie dupa numai cateva saptamani de la inflorire, cele de molid, brad, fag, stejar ajung la maturatie dupa circa 6 luni, iar cele de cer, stejar rosu, pin ajung la maturatie in toamna celui de-al doilea an de la inflorire.

Pentru stabilirea epocii de recoltare, important este sa se stie momentul in care acestea devin mature, capabile sa germineze. Dar cum obisnuit semintele se recolteaza odata cu conurile (fructele), in egala masura intereseaza momentul coacerii acestora. Coacerea fructelor este dependenta de maturatia semintelor.

La cele mai multe specii cele doua momente (coacerea si maturatiea) sunt simultane. Exista, insa, specii la care maturatia semintelor este anterioara coacerii fructelor (paltin, frasin, tei). Daca sunt recoltate in parga (inainte de coacerea fructelor, deci la momentul maturatiei), semintele acestor specii germineaza si rasar normal. Recoltate dupa maturatie, semintele rasar cu mult mai tarziu (dupa unul sau mai multi ani). Sunt, insa, specii la care maturatia are loc dupa coacere (post maturatie): pini, fag. Recoltate odata cu coacerea, aceste seminte nu au probleme de rasarire.

In general coacerea si maturatia au loc in lunile mai - iunie la plop, salcie, ulm,     iunie - iulie la cires, visin, in august - septembrie la tei, duglas, pin, strob, in septembrie - octombrie la brad, frasin, stejar, salcam, paltin, in octombrie - noiembrie la pin silvestru si negru, larice, garnita.

Pentru recoltarea fructelor (conurilor) trebuie sa se tina seama de diseminarea naturala (momentul in care fructele se desprind si cad, iar semintele, eliberate din fructe, sunt imprastiate). La unele specii (salcii, plopi, caragana, brad), diseminarea are loc imediat dupa coacere, iar semintele, fiind marunte, sunt adunate cu dificultate de pe suprafata solului, motiv pentru care trebuie sa se urmareasca cu atentie momentul optim de recoltare. La altele, dimpotriva (stejar, fag), recoltarea este mai usoara dupa diseminare. La molid, pin, larice, salcam, gladita, conurile sau fructele se mentin in coroana multa vreme, iar perioadele de recoltare sunt lungi, ajungand la cateva saptamani.

2 Metode de recoltare

Pentru recoltarea fructelor (conurilor), in practica se aplica metode diferite, care tin de forma fructelor si semintelor, inaltimea arborilor, epoca si modul de diseminare etc:

a) recoltarea de pe suprafata solului - se aplica la speciile cu fructe mari, la care recoltarea se face dupa diseminarea naturala (stejar, fag, nuc, castan). La par, corcodus, recoltarea se face dupa scuturarea arborilor, iar conurile unor rasinoase si fructele de tei, frasin, paltin se recolteaza de la suprafata solului dupa desprinderea acestora de ramuri prin taierea pedunculilor.

b) recoltarea de pe arborii doborati - se poate aplica in cazul unor specii ale carori fructe (conuri) raman o perioada mare pe ramuri (molid, pin, acerinee, frasin). Metoda este aplicata (evident) numai in rezervatiile de categoria B (cu caracter provizoriu), parcurse cu lucrari de exploatare.

c) recoltarea de pe arborii nedoborati - este obligatorie in rezervatiile de categoria A, precum si in cele de categoria B, neajunse la varsta exploatabilitatii, alcatuite din specii ale caror fructe, mici si aripate, pot fi usor imprastiate prin diseminare la distante mari, caz in care recoltarea este foarte grea sau imposibila.

d) recolatarea de pe suprafata apei - se aplica uneor la anin, plop, salcie. Se folosesc site. Odata recoltate si uscate, semintele se seamana imediat, astfel incat sa nu-si piarda capacitatea de germinare.

Tehnica recoltarii. Utilaje folosite

a) Recoltarea de pe suprafata solului - presupune indepartarea subarboretului si curatarea terenului de vreascuri, litiera, ierburi. Semintele se aduna cu mana libera sau cu lopeti. In cazul speciilor la care se practica scuturarea, sub coroanele arborilor se astern prelate, rogojini sau se folosesc carucioare receptoare. Pentru scuturare se poate folosi agregatul pneumatic vibrator.

b) Recoltarea din coroanele arborilor doborati si de la sol, in cazul arbustilor, se face direct cu mana, eventual folosind manusa Sonin.

Fig.1 Manusa Sonin de recoltat fructe

c) Recoltarea de pe arborii nedoborati. In rezervatii, unde arborii sunt inalti, este necesara urcarea muncitorilor recoltatori in coroana. Urcarea se face folosind diverse mijloace, astfel:

- ghearele - fixate pe incaltaminte, reprezinta cel mai uzual echipament de urcare;

- inelele de franghie - reprezinta bucati de franghie, prevazute la un capat cu o veriga, iar la celalalt cu un carlig, cu care se formeaza un inel in jurul arborelui. De inele se ataseaza, deasemenea, carlige prevazute cu pedale, pe care culegatorul sta cu picioarele;

Fig.2 Urcarea pe trunchiul arboretului

cu ajutorul inelelor de franghie

- dispozitivul elvetian tip bicicleta - este alcatuit din doi suporti de aluminiu, prevazuti la partea inferioara cu cate o pedala, iar la partea superioara cu o lama de otel de forma arcuita, care imbraca trunchiul arborelui. Pentru stabilitate, fiecare din suporti este prevazut cu cate un pinten de sprijin.

- scarile - au mai multe forme si sunt alcatuite din materiale diferite. Astfel:

Fig.3 Dispozitivul elvetian tip "bicicleta"

folosit la urcarea pe trunchiul arborelui

- scara de franghie - este confectionata din canepa sau iuta. Este prevazuta la capete cu franghii de ancorare cu ajutorul carora se leaga la sol. Una din franghii, cea de la capatul superior, se trece peste o ramura groasa din coroana cu ajutorul unei sageti lansate dintr-un arc sau a unui proiectil lansat dintr-un pistol;

- scara suedeza (cu doua brate) - alcatuita din tronsoane de duraluminiu, prevazute la capatul superior cu bucsi in care se introduc capetele inferioare ale tronsonului urmator. Fiecare din tronsoane este prevazut cu doua perechi de pinteni care le mentin la distanta de trunchiul arborelui. Din aproape in aproape, pe masura ce sunt ansamblate, tronsoanele sunt legate de trunchiul arborelui prin curele sau franghii;

- scara daneza (cu un singur brat) - este alcatuita din elemente (tronsoane) confectionate din otel tubular care se imbina cap la cap. In loc de trepte, scara are bucle laterale, constituite din curele sau franghii, in care muncitorul isi sprijina picioarele;

Indiferent de dispozitivul de urcare (catarare) folosit, muncitorul culegator este dotat cu echipamente speciale de ancorare in coroana arborilor, putand lucra uneori suspendat in coroana. Ramurile sunt apropiate de culegator cu prajini prevazute la varf cu carlige si aduna fructele cu mana in saci purtati la brau. Fructele pot fi desprinse cu unelte taietoare sau cu greble piepteni.

- agregatul telescopic - este montat pe platforma unui autocamion si poate fi inaltat mecanic pana la inaltimea de 20 m. Asezat pe o platforma la capatul turnului, culegatorul aduna fructele cu ajutorul unei palnii prevazuta cu piepteni sau palete. Din palnie, fructele sunt aspirate de un curent de aer printr-un tub de aspiratie pana la rezervorul de pe autocamion;

- agregatul tip macara - asemanator primului, in locul turnului telescopic, agregatul este prevazut cu o macara cu brat metalic;

- plasele de sarma triunghiulare - confectionate din franghii sau impletituri de material plastic, se ancoreaza cu varful de trunchiul arborelui si cu baza la sol prin intermediul unor franghii. Muncitorul culegator urca pe plasa care imbraca astfel coroana arborelui si recolteaza fructele folosind mana. Ochiurile plasei au forma patrata, cu dimensiunile de 20 x 20 cm;

- aerostate;

- elicoptere.

Fig.4 Modul de recoltare a fructelor de catre culegatorul urcat pe plasa,

la nivelul coroanei

Masuri organizatorice si de protectia muncii

Recoltarea se face folosind personal muncitor instruit. Nu se va lucra pe timp nefavorabil. Se va purta echipament de ancorare. Anterior inceperii lucrului, agregatele, utilajele, echipamentele de lucru si dispozitivele se verifica. Treptele scarilor metalice vor fi prevazute cu pasla. Se admit la lucru numai muncitorii cu o buna stare de sanatate, avand varsta cuprinsa intre 18 - 35 ani. Se va acorda o atentie deosebita ancorarii in cazul speciilor cu ramuri fragede (larice, duglas).