Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Consideratii generale - asigurari

Asigurari

+ Font mai mare | - Font mai mic



Consideratii generale - asigurari

Dezvoltarea economiei de piata in secolul XIX si XX a determinat aparitia unei categorii sociale noi pe fondul abundentei, diversitatii bunurilor si serviciilor, consumatorul, acesta fiind definit prin plasarea in stadiul final al ciclului productiv, consumul .



Necesitatea de consum si celeritate, dezvoltarea unor agenti economici puternici, dinamici si hiperspecializati au dus la crearea unor conditii de piata noi care au avut influenta si asupra domeniului contractual. Astfel, au aparut si s-au dezvoltat contracte noi: contractele tip[2], contracte de adeziune, ca urmare a „banalizarii” („la banalisation du contract”) contractului. Aceste forme noi au iscat dispute doctrinare in ce priveste notiunile de ordine publica, autonomia de vointa, libertate contractuala, deoarece s-a impus necesitatea adaptarii acestora la noile realitati economice si sociale, vechiul sistem nefacandu-le fata.

Astfel, in conceptia clasica accentul era pus pe securitatea raportului contractual, care era realizata prin intangibilitatea actului ca expresie a autonomiei de vointa a partilor prezumate a fi libere si egale ( gandirea liberala a secolului XIX bazata pe filozofia lui Kant conform careia autonomia de vointa este sursa justitiei si echilibrului contractual). Interventia judecatorului sau a legiuitorului pentru a adapta, remodela contractul dezechilibrat din cauza unor raporturi de forta inegale sau rasturnari a circumstantelor economice, era exclusa. In societatea moderna de azi insa, interventia legiuitorul este necesara pentru a preveni si sanctiona dezechilibrele contractuale. In conditiile actuale si libertatea contractuala este alterata, exemplul cel mai elocvent fiind contractul de adeziune, unde una dintre parti stabileste in mod unilateral clauzele, cealalta parte avand doar libertatea de a accepta sau nu termenii impusi, uneori fiind lipsita si de aceasta libertate cand redactantul contractului se afla in pozitie de monopol[4]. Pe de alta parte, notiunea de ordine publica care justifica limitarea libertatii de a contracta si implicit a autonomiei de vointa, in mod contrar, in domeniul protectiei consumatorului tinde la protejarea autonomiei de vointa a consumatorului si la extinderea libertatii acestuia, astfel incat eliminarea unei clauze dintr-un contract care nu a fost negociat cu consumatorul reprezinta o modalitate de conservare a autonomiei de vointa a consumatorului care nu a putut cu ocazia incheierii contractului sa opteze intre a accepta sau nu o atare stipulatie .

In acest context, atat in sistemele de drept romano-german, cat si in sistemele anglo-saxone de common-law, au aparut preocupari privind protectia consumatorilor[6]. La nivelul legislatiei comunitare dreptul la protectia intereselor economice constituie unul dintre drepturile fundamentale consfintite in prevederile art. 129 A din cadrul Tratatului Comunitatii Economice Europene (asa cum a fost modificat prin Tratatul de la Maastricht si Tratatul de la Amsterdam). Astfel, consumatorului ii sunt recunoscute o suma de drepturi-garantie privind calitatea produselor si serviciilor, informarea si consultarea consumatorilor, precum si garantii contractuale protective, in care se distinge domeniul clauzelor abuzive.

Majoritatea contractelor de consumatie[7] sunt contracte de adeziune, iar exemplul caracteristic, cel mai elocvent, al contractului de adeziune este contractul de asigurare , deoarece in cvasi-totalitatea cazurilor, contractul de asigurare este „opera” asiguratorului care „il gandeste”, il redacteaza si il ofera spre semnare celor care vor sa se asigure impotriva unui eventual sinistru sau vizavi de eventualitatea producerii unui risc. Asiguratul adera, de obicei, la contractul prestabilit, nepunandu-i la indoiala conditiile generale pe care le stipuleaza sau continutul in sine al actului juridic preredactat . Din acest motiv, adesea contractul este dezechilibrat, in profitul profesionistului si in detrimentul consumatorului, asiguratorul impunandu-si vointa prin inserarea in contractele de asigurare a unor clauze inacceptabile in conditii normale si impovaratoare pentru asigurati care, de cele mai multe ori, neavand de ales, le accepta.

Initial, instantele judecatoresti nu puteau decat sa recurga la unele dispozitii ale Codului civil (art. 970 Cod civil roman, referitor la buna-credinta si la echitate) spre a lipsi de efecte juridice astfel de clauze, dar fata de timiditatea instantelor de a interveni intr-un contract s-a impus necesitatea interventiei legiuitorului pentru a asigura o mai buna protectie consumatorilor impotriva clauzelor abuzive.

Astfel, conform legislatiei din Romania asiguratului i se acorda o dubla protectie (legala): pe de o parte, dispozitiile Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania care stabileste un cadru in limitele caruia pot fi stipulate clauzele in contractul de asigurare, care se completeaza cu prevederile Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, iar pe de alta parte a fost infiintata si functioneaza Comisia de supraveghere a asigurarilor, organism specializat in subordinea Ministerului Finantelor Publice, care urmareste respectarea legalitatii in domeniul asigurarilor.



Existenta posibilitatii persistente a abuzului in contractele nenegociate a determinat crearea unui adevarat sistem de protectie a consumatorului, iar in doctrina si jurisprudenta s-au purtat numeroase discutii in vederea definirii notiunii de clauza abuziva, stabilirii trasaturilor caracteristice si determinarii locului acesteia in cadrul dreptului pozitiv.



Consumerismul s-a nascut in Statele Unite ale Americii dupa cel de-al doilea razboi mondial cu scopul de a proteja interesele consumatorilor putin informati in fata puterii profesionistilor organizati, influenti si calificati, Yvonne Lambert-Faivre „Droit du assurances” , Editions Dalloz, Paris 1992, p.93

La originea contractelor de adeziune se gasesc contractele tip care reprezinta acel model de contract in care o parte, ambele parti sau chiar un tert stabilesc principalele reguli ce vor guverna contractul lor si carora le sunt asimilate, deseori, conditii generale de contractare, acestea sunt definite ca fiind acele clauze abstracte aplicabile contractelor incheiate ulterior si care sunt preredactate si impuse de un contractant partenerului sau Fabiola Prip, Aprecierea caracterului abuziv al clauzelor contractelor de consum in „Cosumerismul contractual. Repere pentru o teorie generala a contractelor de consum”, Editura Sfera Juridica, Cluj-Napoca 2006, p. 120

Georges Berlioz, Exposé introductif, in Les contracts d'adhésion et la protection du conommateur”, Colloque organisé les 3 et 4 juin 1978 par l'association „Droit et commerce”, Paris, 1978, p.17

Tekla Tibad, Aprecierea caracterului abuziv al clauzelor contractelor de consum in Revista de drept al afacerilor, nr. 4/2005, pp.28-29

Ionut-Florin Popa, „Reprimarea clauzelor abuzive”, in Pandectele Romane nr. 2/2004, p. 198

In literatura de specialitate se arata ca bazele protectiei consumatorului au fost puse prin Carta Protectiei Consumatorului prezentata de J.F. Kennedy in 1962; astazi se poate vorbi in statele dezvoltate despre existenta unei ramuri de drept: Dreptul consumatorului. A se vedea Dumitru Patriche, Gheorghe Pistol si altii, „Protectia consumatorului”, Editura Monitorul Oficial, Bucuresti, 1998, p. 121-148

Contractele de consumatie sunt contractele incheiate intre profesionisti si consumatori, in care partile, desi egale din punct de vedere juridic, se afla intr-o pozitie de inegalitate din punct de vedere al accesului la informatie, al puterii financiare, al cunostintelor juridice si tehnice de care dispun la incheirea contractelor, al tehnicilor de marketing si publicitate folosite.

Primele aparitii ale contractului de adeziune sunt in domeniul asigurarilor. In 1853 apare prima polita de asigurare maritima, „la police d'Anvers” ( Georges Berlioz, op.cit., pp. 17-18)

Elena Maria Minea, Clauzele abuzive in contractele de asigurare, in Revista de drept comercial nr. 10/2004, pp. 120-121






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1475
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site