DEFINIREA PIETEI ASIGURARILOR

DEFINIREA    PIETEI ASIGURARILOR

Pornind de la conceptul restrans, conform caruia piata inseamna totalitatea tranzactiilor care se realizeaza intr-un domeniu, putem defini piata asigurarilor ca fiind totalitatea operatiilor de asigurare efectuate de catre societatile de asigurari,respectiv locul unde se intalneste cererea cu oferta de asigurari.

Dupa cum se stie, piata ocupa locul central in mecanismul de functionare al unei economii moderne, pentru ca pe informatiile furnizate de aceasta se fundamenteaza deciziile agentilor economici, ale producatorilor si consumatorilor de bunuri materiale si servicii, indiferent de forma economico-sociala pe care acestia o imbraca, de forma de proprietate pe care se intemeiaza. Modul de functionare a pietei, a parghiilor sale caracteristice, rolul si functiile sale intr-o economie defineste in mare masura gradul sau de modernitate, rationalitatea si eficacitatea sa. Este unanim acceptata parerea ca tipul de economie moderna este economia cu o gestiune liberalizata, sau asa-zisa economie de piata, in care parghiile specifice pietei libere au rolul hotarator in orientarea, dirijarea si aprecierea rezultatelor activitatilor economice. Intr-o economie descentralizata, liberalizata, piata nu este o entitate simpla, ci este constituita dintr-o multitudine de segmente, grupate dupa diverse criterii, intre care si felul bunurilor materiale si a serviciilor care fac obiectul schimbului, al tranzactiilor, al actelor de vanzare-cumparare. Un loc distinct il ocupa piata asigurarilor de persoane, de bunuri si de raspundere civila, pentru ca asemenea asigurari reprezinta un domeniu distinct de activitate cu implicatii dintre cele mai diverse asupra vietii economico-sociale. Incidenta asigurarilor asupra vietii economico-sociale de ansamblu se manifesta sau se propaga cel putin in patru directii principale, si anume: ca ramura creatoare de valoare adaugata; ca ramura creatoare de locuri de munca; ca ramura participanta la oferta de capital de imprumut pe piata financiara; ca factor de reducere a incertitudinii economice si ca mijloc de reluare a activitatii economice vremelnic intrerupte.