UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT BRASOV

SPECIALIZAREA MANAGEMENT

MANAGEMENTUL ASIGURARILOR

SOCIALE

LA CASA JUDETEANA

DE PENSII

CALARASI

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I ASIGURARILE SOCIALE

I.1. NECESITATEA SI APARITIA ASIGURARILOR SOCIALE

I.2.CONTINUTUL ECONOMIC AL ASIGURARILOR SOCIALE

I.3 SISTEMUL PUBLIC NATIONAL DE ASIGURARI SOCIALE

I.3.1Principiile sistemului public national de asigurari sociale

I.3.2 Rolul sistemului public national al asigurarilor sociale

I.3.3 Formele de protectie a cetatenilor prin asigurarile sociale de stat

CAPITOLUL II CASA NATIONALA DE PENSII SI ALTE DREPTURI DE ASIGURARI SOCIALE

CAPITOLUL III

CONCLUZII SI PROPUNERI

INTRODUCERE

Germenii nevoii de protectie au aparut cu mult inainte de revolutia industriala, ca o necesitate, insa modul de protectie sociala s-a realizat prin intermediul actiunilor de caritate. Cu timpul grija oamenilor fata de semenii sai cazuti in dificultati a evoluat. Pe parcursul istoriei aceasta "grija" s-a transformat intr-o teorie, intr-o practica, s-a dezvoltat in spatiu si in timp. Cheltuielile pentru protectie a celor ce dispun de un loc de munca ar depasi considerabil cheltuielile pentru asigurarile sociale. Asigurarile sociale sunt necesare din cateva considerente: umane, economice, sociale. Responsabilitatea statului, privind asigurarile sociale, care sunt identificate ca sisteme de securitate sociala, releva din unele documente internationale unde statul este caracterizat ca fiind o organizatie compusa din cetateni, necesara acestora in asigurarea bunastarii generale, avand ca baza legislatia proprie care se adreseaza unor categorii de persoane, care pentru anumite perioade sunt indreptatite sa primeasca unele ajutoare sub forma de prestatii.

Problema asigurarilor sociale, fiind o problema complexa si deloc simpla si mai mult s-a complicat odata cu deschiderea economica a tuturor statelor

Tendintele si problemele aparute in reformarea schemelor de pensii sunt actuale si se realizeaza in cadrul majoritatii schemelor de pensii publice, care se bazeaza pe beneficii definite, fiind finantate din contributii. In decursul ultimelor decenii, insa au existat critici puternice impotriva lor, cele mai importante fiind grupate in jurul castigurilor financiare cu care s-au confruntat. In plus, adesea ele nu sunt capabile sa imparta echitabil beneficiile si impiedica cresterea economica. Mai mult, aceste scheme nu sunt sustenabile in forma actuala. Deci, abordarea problemei asigurarilor sociale in cadrul comunitatii UE din toate considerentele poate fi apreciata ca actuala.

Scopul si sarcinile temei il constituie dezvoltarea bazelor teoretice si perfectionarea metodelor de formare si implementare a asigurarilor sociale, in special, cele de pensii, care reprezinta principalul segment al acestora, in vederea alinierii la principiile coordonarii si armonizarii europene.

Realizarea scopului propus conditioneaza urmatoarele sarcini ale temei: analiza rezultatelor solutiilor practice ale celor mai recente metode de asigurare sociala din prisma evolutiei si dezvoltarii acestui segment pe plan mondial si a experientei nationale de functionare a acestor relatii; identificarea si anticiparea tendintelor actuale in evolutie a sistemului de asigurare sociala in tara noastra si a problemelor principale cu care se confrunta acest sistem, precum si a metodelor necesare de rezolvare a lor; elaborarea unor recomandari practice si necesare pentru perfectionarea sistemului de asigurare sociala si in special cel de pensii; evaluarea integrarii sistemului romanesc de asigurari sociale in spatiul comunitar si crearea unui model romanesc de calcul al pensiei mai flexibil.

CAPITOLUL I. ASIGURARILE SOCIALE

I.1. NECESITATEA SI APARITIA ASIGURARILOR SOCIALE

Asigurarile sociale au aparut ca o necesitate a ocrotirii cetatenilor sub diferite forme, acestea luand nastere odata cu dezvoltarea factorilor de productie. Instituirea si dezvoltarea asigurarilor sociale au fost determinate de crearea si dezvoltarea industriei, cand s-au instituit primele masuri legale pentru incurajarea si protectia industriei nationale.

Aparitia primelor forme de asigurari sociale in Romania dateaza de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, din initiativa lucratorilor din fabrici. Asigurarile sociale din tara noastra au cunoscut o continua dezvoltare, proces care se extinde si in prezent. Fiind o importanta problema de stat , drepturile de asigurari sociale ale cetatenilor sunt garantate de Constitutie, de Codul Muncii si alte acte normative.

Participarea cetatenilor la desfasurarea procesului de productie si a oricarei activitati utile societatii poate sa puna salariatii, cooperatorii, agricultorii, intreprinzatorii particularii in imposibilitatea de a presta o munca in conditii normale cu toate masurile care se iau pentru asigurarea igienei, a securitatii si protectiei muncii precum si pentru prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor duce la necesitatea infaptuirii asigurarilor sociale. Este necesar ca statul, companiile nationale , asociatiile, regiile autonome, societatile comerciale, unitatile si organizatiile cooperatiste, intreprinderile private, intreprinzatorii particulari sa ia din timp masurile corespunzatoare pentru protectia cetatenilor ajunsi in imposibilitatea de a presta munci, prin urmare de a-si dobandi bunurile si serviciile necesare traiului lor si al familiei, din diverse motive cum ar fi :accidentele, bolile, maternitatea, invaliditatea, precum si ca urmare a atingerii unei anumite varste, cand omul nu mai poate munci cu plenitudinea fortelor sale.

Dezvoltarea si perfectionarea factorilor de productie au determinat crearea unui sistem propriu national de asigurari sociale, iar dupa aceea extinderea si perfectionarea lui continua.

I.2.CONTINUTUL ECONOMIC AL ASIGURARILOR SOCIALE

Continutul economic al asigurarilor sociale este determinat de trasaturile organizarii social economice.

Asigurarile sociale constituie acea parte a relatiilor social-economice banesti cu ajutorul carora in procesul repartitiei produsului intern brut se formeaza, se repartizeaza, se gestioneaza si se utilizeaza fondurile banesti necesare ocrotirii obligatorii a salariatilor si pensionarilor din companiile nationale, societatile comerciale, regiile autonome, din reteaua cooperatiei de consum si credit, a membrilor cooperatiei mestesugaresti si a unitatilor agricole, a intreprinzatorilor particulari, a slujitorilor cultelor, a personalului casnic care lucreaza la persoane fizice, a persoanelor care aflate in incapacitatea temporara sau permanenta de munca, deservesc blocurilor de locatari in caz de batranete si alte cazuri prevazute de lege. In cadrul asigurarilor sociale sunt ocrotiti si membrii familiilor persoanelor mai sus mentionate.

Prin acordarea de catre stat sau a unor organizatii de indemnizatii, a unor ajutoare, pensii, trimiteri la odihna, la tratamente balneare si alte gratuitati se formeaza un sistem de ocrotire, protectie si ajutorare a cetatenilor activi, a pensionarilor si membrilor lor de familie. Asigurarile sociale sunt o institutie obiectiv necesara a societatii chemata sa rezolve protectia salariatilor, cooperatorilor, asociatilor, agricultorilor, pensionarilor si a familiilor acestora in caz de incapacitate temporara sau partiala de munca

Cheltuielile pentru asigurarile sociale de stat reprezinta cea mai importanta componenta a securitatii sociale. In cele mai multe tari , asigurarile sociale sunt de stat , deci fac parte din finantele publice si pe motivul ca protectia sociala este garantata prin constitutie , in virtutea faptului ca statul este obligat sa asigure sanatatea si sa-i ocroteasca pe cetateni , sa asigure pensii celor in drept , ajutoare , indemnizatii pentru persoanele defavorizate .

In esenta , asigurarile sociale sunt acea parte a finantelor publice care prin fluxuri financiare specifice asigura protectia obligatorie a tuturor cetatenilor tarii , indiferent daca acestia au lucrat sau lucreaza in sectorul public sau particular .

I.3 SISTEMUL PUBLIC NATIONAL DE ASIGURARI SOCIALE

Prin aplicarea unei politici sociale statul roman a contribuit la cristalizarea si perfectionarea unui sistem national de asigurari sociale.Acesta cuprinde ansamblul organizat al formelor de asigurari sociale care isi pastreaza individualitatea, depind unele de altele, realizandu-se astfel aspectul de totalitate si integralitate prin care sunt ocrotiti lucratorii din unitatile de stat, mixte, private, membrii cooperativelor mestesugaresti, agricultorii, avocatii, slujitorii cultelor, personalul casnic si de ingrijire a blocurilor de locatari, pensionarii si membrii lor de familie.

Structura actuala a sistemului public national de asigurari sociale este rezultatul unor adanci transformari revolutionare si al unui indelungat proces de dezvoltare economico-sociala. Incepand din anul 1992 se concretizeaza tot mai bine realizarea unui sistem public national unificat de asigurari sociale prin integrarea in asigurarile sociale de stat a unor noi sisteme cum ar fi cel de asigurari sociale pentru agricultori, ale cooperatiei mestesugaresti, ale Bisericii Ortodoxe Romane, ale artistilor plastici, ale muzicienilor, compozitorilor si scriitorilor.

I.3.1Principiile sistemului public national de asigurari sociale

Sistemul public se organizeaza si functioneaza avand ca principii de baza:

- principiul unicitatii

- principiul egalitatii

- principiul solidaritatii sociale

- principiul obligativitatii

- principiul contribtivitatii

- principiul repartitiei

- principiul autonomiei

I.3.2 Rolul sistemului public national al asigurarilor sociale

Rolul sistemului public national al asigurarilor sociale rezulta din natura noua si din principiile care stau la baza lui, precum si din modul cum se constituie si se folosesc fondurile banesti respective. Pe masura dezvoltarii economiei nationale, s-au extins si s-au perfectionat si asigurarile sociale, concomitent, au crescut rolul si importanta lor.

Asigurarile sociale stimuleaza reproductia sociala, contribuie la progresul economiei nationale si la dezvoltarea actiunilor social-culturale. Asigurarile sociale cuprind o serie de norme pentru infaptuirea unei tot mai bune igiene si securitati a muncii, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii cetatenilor si a familiilor acestora, ceea ce are drept urmare mentinerea si cresterea capacitatii de munca a angajatilor si folosirea ei in mod rational. Rolul deosebit al asigurarilor sociale consta in ocrotirea cetatenilor in toate cazurile de pierdere a capacitatii de munca, de asemenea, prin acordarea si aplicarea unor restrictii, ele actioneaza impotriva persoanelor care doresc sa eludeze legea.

Asigurarile sociale au rol important in educarea cetatenilor, in dezvoltarea constiintei cetatenesti, in promovarea echitatii sociale, ele cultiva atitudinea responsabila fata de munca, fata de familie, contribuind astfel la inlocuirea trasaturilor etico-spirituale inaintate ale fiecarui cetatean, la respectarea normelor de convietuire sociala si la dezvoltarea atitudinii de aparare a avutului public si privat.

I.3.3 Formele de protectie a cetatenilor prin asigurarile sociale de stat

Asigurarile sociale in tara noastra au cunoscut o evolutie crescatoare continua datorata cheltuielilor bugetare destinate ocrotirii cetatenilor.

Ocrotirea cetatenilor se realizeaza in concordanta cu cerintele eticii si echitatii sociale, ceea ce inseamna ca pensiile si celelalte forme de ocrotire sunt reglementate si acordate pe baza contributiei aduse la dezvoltarea societatii noastre, urmarindu-se concomitent, realizarea unui raport echitabil intre veniturile care provin din salarii si cele realizate din pensii, raport menit sa stimuleze persoanele care lucreaza efectiv in diferite sectoare de activitate.

Pensiile sunt drepturi banesti lunare ce se acorda persoanelor care isi inceteaza activitatea datorita atingerii unei anumite limite de varsta, invaliditatii, pe tot parcursul vietii de la pensionare, copiilor urmasi pana la o anumita varsta si sotului supravietuitor care are calitatea de urmas, pentru a li se asigura acestora conditii decente de viata. Pensiile se acorda, in raport cu salariul, tuturor cetatenilor care au implinit varsta prevazuta de lege, au vechimea necesara in munca ori si-au pierdut total sau in cea mai mare parte capacitate de munca din cauza unor accidente sau boli, precum si urmasilor. Dreptul la pensie al fiecarui cetatean indiferent de sex si nationalitate, este garantat de stat si se acorda sprijin material prin asistenta sociala persoanelor inapte de munca si lipsite de mijloace de existenta

Indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii au ca scop sa asigure existenta salariatilor, sa contribuie la refacerea si intarirea sanatatii acestora si sa inlesneasca luarea de masuri la locul de munca pentru preintampinarea imbolnavirilor si accidentelor. Indemnizatia se acorda salariatilor cu contracte de munca pe durata nedeterminata. Personalul permanent care se imbolnaveste sau se accidenteaza indiferent de vechimea in munca beneficiaza de indemnizatie care poate avea diferite forme: trecerea temporara a personalului la alta munca sau reducerea programului de lucru din cauza bolii sau accidentului, trimiterea la tratament balneo - climateric sau in carantina, acordarea de proteze chirurgicale, oculare, auditive si dentare, de aparate ortopedice, centuri abdominale.

Indemnizatii in caz de maternitate in afara de concediul de maternitate, salariatele, indiferent de rata contractului de munca, beneficiaza de o indemnizatie, din fondurile asigurarilor sociale de stat, in caz de sarcina si lehuzie. Salariatele si membrele cooperatiei mestesugaresti beneficiaza in aceste cazuri de asistenta medicala, de medicamente si internare in maternitate sau in case de nastere, in mod gratuit.

Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Concediile pentru sarcina si lauzie se compenseaza intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare. Cuantumul lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilita de lege. Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Ajutor de somaj constituie o forma importanta in protectia sociala, ce consta dintr-o suma de bani ce se stabileste si se acorda lunar, diferentiat pe categorii de persoane si vechime in munca, cu luarea in considerare a salariului minim pe economie indexat sau a ultimului salariu tarifar lunar avut, indexat pentru asigurarea conditiilor materiale a persoanelor apte de munca, dar carora le-a incetat contractul de munca.

Ajutorul in caz de deces, acesta se acorda prin asigurarile sociale de stat si cooperatiste in cazul de incetare din viata a persoanelor incadrate in munca, a pensionarilor si a membrilor lor de familie. De acest ajutor beneficiaza succesorii decedatilor sau membrii lor de familie care nu au venit lunar mai mare decat cel stabilit prin lege, si daca traiau din veniturile celui decedat. Cuantumul ajutorului este diferentiat, fiind mai mare pentru salariati sau pensionari si mai mic pentru membrii de familie, indiferent de marimea salariului sau pensiei.

Ajutoare de integrare profesionala acesta constituie o forma de protectie care se acorda persoanelor care nu au fost incadrate in munca cum ar fi absolventii de invatamant preuniversitar si ai invatamantului superior, persoanele care au terminat serviciul militar obligatoriu si care s-au adresat oficiilor de munca sau altor organe competente cerand incadrarea intr-un loc de munca conform pregatirii lor. Ajutorul de integrare profesionala se plateste la cererea persoanelor indreptatite pentru o perioada de maxim 270 de zile. Daca in aceasta perioada directiile de munca si protectie sociala organizeaza cursuri de calificare, recalificare, perfectionare sau alte forme de pregatire profesionala beneficiarii ajutorului de integrare profesionala sunt obligati sa le urmeze.

CAPITOLUL II

Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale

Casa Nationala de pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale este institutie publica autonoma de interes national, cu personalitate juridica, care administreaza si gestioneaza sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Atributiile Casei Nationale de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale sunt :

indruma si controleaza modul de aplicare a dispozitiilor legale de catre casele teritoriale de pensii, indruma si verifica persoanele juridice si fizice carora le revine drepturile si obligatiile care decurg din prezenta lege;

furnizeaza datele necesare pentru fundamentarea si elaborarea bugetului asigurarilor sociale de stat;

prezinta Guvernului si partenerilor sociali rapoartele cu privire la modul de administrare a bugetului asigurarilor sociale de stat;

publica bianual raportul sau de activitate;

colecteaza si vireaza contributiile de asigurari sociale si alte tipuri de contributii, potrivit dispozitiilor legale in vigoare;

urmareste incasarea veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat, organizeaza, indruma, si controleaza activitatea privind executarea creantelor bugetare, potrivit dispozitiilor legale in vigoare;

ia masuri, in conditiile legii, pentru dezvoltarea si administrarea eficienta administrarea patrimoniului sistemului public, precum si pentru asigurarea integritatii acestuia;

ia masuri, in conditiile legii, pentru protectia fondurilor de asigurari sociale;

asigura evidenta la nivel national a tuturor contributiilor la sistemul public;

asigura evidenta drepturilor si obligatiilor de asigurari sociale la nivel national, pe baza codului personal de asigurari sociale;

certifica anual stagiul de cotizare si punctajul pentru fiecare asigurat;

controleaza activitatea de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca;

aplica prevederile conventiilor internationale de asigurari sociale la care Romania este parte;

dezvolta relatii cu organisme similare in domeniul asigurarilor sociale din alte tari, in baza conventiilor incheiate de statul roman;

organizeaza selectia, pregatirea si perfectionarea profesionala a personalului din domeniul asigurarilor sociale;

asigura introducerea, extinderea, intretinerea si protectia sistemelor automate de calcul si de evidenta;

asigura reprezentarea in fata instantelor judecatoresti in litigii in care este implicata ca urmare a aplicarii dispozitiilor legii 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale;

indeplineste orice alte atributii stabilite prin dispozitii legale.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2004 stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea contributiei de asigurari sociale, contributie pentru somaj, contributiei pentru asigurari sociale de sanatate si contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se realizeaza sub coordonarea Agentiei de colectare a contributiilor, institutie publica cu personalitate juridica infiintata, in subordinea Ministerului Finantelor Publice.

La nivelul judetului Calarasi Casa Judeteana de Pensii incearca sa rezolve reglementarile aduse de lege , privind recalcularea pensiilor prin marirea numarului de zile de audienta in care pe baza de cerere, pensionarii primesc informatii si raspunsuri cu privire la modul de recalculare a pensiei proprii.

Pentru a putea face fata fluxului mare de cereri pentru recalculare s-au realizat transe saptamanale pentru solutionarea cererilor. S-a infiintat si un serviciu de informatii telefonice la care solicitantii pot cere informatiile dorite:

Dupa cum se observa in graficul de mai sus numarul petitiilor este mai mare, audientele telefonice au inregistrat o crestere mai mare decat cea a audientelor de la sediul CNPAS. Pe baza acestor statistici Casa de Pensii si Alte drepturi Sociale incearca sa rezolve in timp util toate cererile inregistrate.

Analizand la nivelul judetului evolutia pensiilor pe tipurile prezentate la capitolul II situatia se prezinta astfel:Pensia anticipata a avut o crestere pozitiva de la an la an in perioada studiata 2004-2007.

Aceeasi crestere a avut-o si pensia anticipata partial care in comparatie cu anul 2003 a crescut in proportie de aproape 20% dupa cum urmeaza:

In cazul pensiei de invaliditate s-au inregistrat cresteri majore la gradul III de handicap , gradul II avand o evolutie oarecum constanta situatia este prezentata in graficul urmator:

Pensiile cu gradul III de invaliditate au o fluctuatie mai mari decat a celorlalte grade de invaliditate deoarece in aceasta categorie se incadreaza un numar mai mare de persoane care pot beneficia de pensie de invaliditate doar pe o anumita perioada.

In cazul in care medicul specialist constata ca persoana in cauza nu mai prezinta semnalmentele bolii pentru care a fost incadrat intr-un grad de invaliditate, acesta poate permite ridicare pensiei si de aici rezulta schimbarile mai dese in cazul pensiei cu gradul III de invaliditate.

In concluzie trebuie sa tinem cont in evaluarea viitoare a pensiei de factorul de imbatranire a populatiei, cauza principala a dezechilibrelor economice, fapt care determina o crestere masiva a numarului de pensionari in detrimentul populatiei ocupate.

Trebuie luate masuri de prevenire a cestui fenomen, incurajarea natalitatii si stabilitatii in munca, pentru a putea dezvolta o economie sanatoasa si sigura.

CAPITOLUL III

Pentru a putea realiza un studiu eficient trebuie sa tinem cont de factorii de influenta, care actioneaza direct sau indirect asupra evolutiei viitoare a fenomenului studiat.

Cei mai importanti factori care influenteaza pensiile sunt numarul populatiei, natalitatea si mortalitatea, forta de munca, rata somajului dar si imigrarile si emigrarile.

Numarul populatiei are o influenta pozitiva sau negativa, viitoare, asupra pensiilor deoarece, evolutia acesteia determina numarul populatiei active,ocupate, neocupate care vor duce la cresterea sau scaderea nivelului pensiei medii pe economie.

Un alt factor decisiv care influenteaza cresterea sau scaderea populatiei este natalitatea, care influenteaza in viitor densitatea populatiei. La polul opus se afla mortalitatea care si acesta are aceeasi influenta asupra populatiei.

Varsta medie a populatiei judetului Calarasi era in 2007 de 39,0 ani, cu 0,68 ani mai mare decat varsta medie pe total tara de 38,32 ani. Acest lucru demonstreaza ca populatia Calarasului este o populatie ce tinde spre imbatranire fapt care va determina o crestere viitoare a numarului mediu de pensionari pe judet.

In anul 2007, rata natalitatii a fost de 11,0%, peste media pe tara de 10,2% si mai mare comparativ cu cea inregistrata in ultimii ani. Aceasta crestere s-a produs datorita incurajarii statului in acest domeniu prin noile legi si decrete propuse pentru a incuraja natalitatea. Evolutia acesteia poate fi observata in graficul de mai jos.

Rata mortalitatii a fost, in anul 2007, de 13,8, mai mare decat media pe tara de 12,1%, aceasta fiind evidentiata in graficul urmator:

[1]

Se poate observa o crestere mai mare a natalitatii in mediul urban fata de cel rural, si o mentinere in aceleasi proportii a mortalitatii in ambele medii, diferentele fiind mici in comparatie cu procentele din cadrul natalitatii in ambele medii.

In perioada 2005-2007, durata medie a vietii, la nivel de judet, a fost de 70,28 ani, 66,57 la barbati si 74,35ani la femei, inregistrand o tendinta de crestere in ultima perioada.

O alta influenta majora asupra pensiei o are ocuparea fortei de munca si somajul. Forta de munca influenteaza pensia datorita faptului ca prin aceasta se inregistreaza numarul de populatie ocupata care ulterior va furniza fonduri catre sistemul se pensii prin plata contributiilor. Numarul somerilor este foarte important de stiut deoarece se doreste diminuarea acestora si integrarea lor in randul persoanelor ocupate. Din acest punct de vedere s-a stabilit la nivel national programe de recalificare care vin in ajutorul celor fara calificare, precum si alte facilitati persoanelor care angajeaza someri sau tineri absolventi

Populatia ocupata a inregistrat aceeasi tendinta de scadere, aceasta fiind la sfarsitul anului 2007 de 100,4 mii persoane. Rata de ocupare globala era de 31,55, cea a populatiei de 15 ani si peste , de 37,8%, iar a populatiei in varsta de munca intre 15 -64 ani de 47,4%. Evolutia populatiei ocupate este urmatoarea:

Scaderea constanta a populatiei active este justificata daca tinem cont de evenimentele economice din aceasta perioada in care s-au desfiintat, restructurat sau au falimentat cele mai importante unitati de lucru cum ar fi Combinatul de celuloza si hartie, combinatul siderurgic, precum si alte institutii importante.

Aceste transformari au facut sa creasca numarul de someri, daca la sfarsitul anului 2007 numarul mediu al salariatilor era de 44,3 mii persoane, din care 29,8 mii muncitori , numarul somerilor inregistrati la sfarsitul anului 2007, a fost de 9992 de persoane, reprezentand 1,9% din numarul somerilor inregistrati la nivel de tara .

Rata somajului la sfarsitul anului 2007 era de 9,1%, calculata in raport cu populatia activa civila, situatia fiind urmatoarea:

[2]

Se observa o crestere in randul barbatilor mai mare decat in randul femeilor. La data de 01 ianuarie 2007 femeile reprezentau 37,9% din numarul total al somerilor inregistrati, cu o rata a somajului de 6,9%, fata de 5,3% la nivel de tara.

Rata somajului la barbati a fost de 11,3% la sfarsitul anului 2007 fata de 6,5% la nivel de tara. Aceasta evolutie se reprezinta astfel::

[3]

Pe baza datelor din grafic putem observa ca la inceputul anului 2002 rata somajului a avut cea mai mare cota , cunoscand o scadere pana in anul 2005 cand aceasta a inceput sa creasca datorita factorilor economici ce influenteaza rata somajului.

La nivelul judetului Calarasi castigul salariului mediu net lunar a fost in anul 2005, de 447 lei RON mai mare cu 18,7% fata de cel realizat cu un an in urma si de 2,8 mai mare fasa de cel realizat in anul 2000.

In anul 2007 numarul mediu al pensionarilor s-a cifrat la circa 99,5 mii, adica 67411 pensionari asigurari sociale de stat , 31684 pensionari agricultori, 333 pensionari IOVR, 42 beneficiari de ajutor social tip pensie, exclusiv pensionarii provenisi Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Internelor, Serviciului Roman de Informatii, Secretariatul de Stat pentru culte si Casa de Asigurari a Avocatilor care au un alt regim de calculare a pensiei modul acesta nefiind dezvaluit public.

Pensia medie lunara a pensionarilor de asigurari sociale de stat a avut o evolutie crescatoare prin introducerea Legii 19/2000 care a ridicat nivelul pensiei medii dupa cum urmeaza:

[4]

Recalcularea pensiilor pe baza de puncte a facut ca nivelul pensiei sa creasca , aceasta metoda venind in avantajul contribuabililor, dar descurajand angajatorii sa inregistreze in careta de munca valoarea reala a salariului lunar, din motive fiscale.

Reglementarile aduse legii sunt aplicate teritorial prin casele de pensii existente.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Schema de pensionare in Romania trebuie modificata. Raportul dintre contributiile pensionarului potential catre media salariala creste odata cu cresterea considerabila a salariilor a unui segment mic de lucratori ce defavorizeaza majoritatea pensionarilor nejustificat, contribuind la reducerea numarului asa zis de "puncte" din cauza cresterii mediei aritmetice. Cresterea s-au descresterea castigurilor unui lucrator nu trebuie sa afecteze sau sa favorizeze cresterea nejustificata a pensiei altor lucratori; in calculul pensiei trebuie inclusa toata durata activitatilor economice (astazi acest lucru a devenit posibil odata cu aparitia bazelor electronice de date si a legiferarii acestui model); salariile potentialilor pensionari trebuie actualizate cu un coeficient de discontare unic pentru fiecare an, dar nu unic pentru intreaga perioada de activitate economica.

In ultimii ani Romania se confrunta cu un sir de probleme economice si sociale fara precedent pentru ea: forta de munca emigreza din tara, in majoritatea cazurilor de o inalta calificare de un inalt profesionalism cu o anumita experienta in activitatea economica. Forta de munca din Romania este subapreciata calitativ de catre tarile unde aceasta imigreaza, este utilizata pentru indeplinirea unor activitati neprofesioniste si in consecinta forta de munca "emigratoare" degradeaza, tara se alege cu lipsa cantitativa si calitativa a fortei de munca. Pe de alta parte, Romania dispune de forta de munca considerabil calitativ, cu experienta de activitate economica, dar ajunsa la o anumita varsta, este fortata sa se pensioneze. In consecinta tara isi agraveaza deficitul de forta de munca calificata, contribuie prin politica sa de pensionare la cresterea povarei asupra bugetului. Deci, Romania trebuie sa-si revada politica de pensionare a fortei de munca, lasand flexibila varsta celor care "trebuie" sa se pensioneze, ba mai mult sunt necesare anumite stimulente pentru mentinerea in diverse activitati a fortei de munca, varsta obtinerii dreptului de iesire la pensie trebuie lasata la discretia potentialului pensionar. Insa cu fiecare an lucrat peste varsta de pensionare acesta poate obtine unele drepturi suplimentare care in raport cu anii lucrati cresc mai repede decat proportional, cresc exponential. Procedand in asa mod Romania isi solutioneaza provizoriu problema deficitului de munca, profita de faptul ca forta de munca cu varsta depasita de 60 de ani, nu este solicitata in tarile comunitare, reduce "povara" asupra bugetului, utilizeaza la maximum forta de munca calitativa. In acest context, forta de munca pensionata daca isi gaseste de lucru trebuie sa dispuna de drepturi care contribuie la refuzarea pensiei si sa activeze in continuare in scopul de obtine noi drepturi la pensionare.

Actualmente la calcularea pensiei si a altor plati sociale sunt luati in considerare coeficienti de accesibilitate la pensie, de recalculare a duratei necesare de activitate economica (numita nepotrivit de catre unii "de elasticitate") a pensionarului potential. Acesti coeficienti actualmente sunt fixati pentru toti anii si pentru toti pensionarii potentiali respectivi. In viziunea noastra coeficientii trebuie corelati numai cu anumite activitati in anumiti ani. Lucratorilor antrenati pentru efectuarea unor munci in conditii nocive sau periculoase pentru sanatate, in contractul de munca trebuie anticipat sa fie stabiliti acesti coeficienti. Coeficientii de accesibilitate, de reducere a duratei de activitate pentru obtinerea dreptului de pensionare trebuie transformati in stimulente, in parametrii de gestionare cu forta de munca. Facilitatile, favorurile realizate in aceste cazuri de forta de munca in anumite perioade, nu trebuie extinse, extrapolate, ele devin nelegale pentru alte cazuri, alte perioade. Cuantumul coeficientilor-stimulatori trebuie sa fie rezultatul unor studii profunde cu caracter economic, social, politic, demografic, patriotic.

In conditiile cand la calculul pensiei este pus salariul pensionarului potential pe intreaga activitate economicasi sociala, firesc este sa ne asteptam la crearea unei retele de evidenta, deci de efectuarea unor cheltuieli din buget. Pentru ocolirea acestor activitati necesare la stabilirea cuantumului pensiilor trebuie folosite retelele deja create in cazul examinat, retelele de impozitare. Pensionarul potential pe parcursul intregii activitati achita anumite impozite. Deci, pot fi aplicate cateva alternative; salariile pensionarului potential nu sunt luate in considerare; la baza calculului sunt puse impozitele achitate - pensia este in dependenta directa cu cuantumul impozitelor individului respectiv; fiecare individ, lucrator pe parcursul duratei de activitate achita si impozitul si contributia sa pentru fondul sau de pensionare; statul din acest impozit sumar (impozitul plus contributia viitorului pensionar) transfera conform anumitei legi cota parte a subiectului respectiv in fondul sau de pensionare. Procentul acestui transfer este obiectul unui alt studiu care depinde de sistemul de impozitare, de castigul individului. Conform calculelor noastre cota parte a acestui transfer in fondul de pensionare trebuie sa fie circa 20 %.

Din anumite considerente, politicile asigurarilor sociale se modifica in timp si spatiu, in profilul teritorial si al ramurilor. Modificarile de regula sunt argumentate, justificate, insa in aceste cazuri Romania prin politicile sale sociale trebuie sa se conduca pe principiul: "in timpul jocului regulile nu pot fi schimbate". Deci, trecerea de la unele conditii de pensionare, de exemplu legate de varsta de pensionare, de durata de activitate social utila, de flexibilitatea acestora, etc, trebuie implementata pe etape, fara defavorizarea generatiilor ce activeaza dupa"reguli vechi". Modificari in "regulile jocului" sunt admisibile doar in cazurile cand generatiile respective suplimentar la drepturile vechi obtin favoruri suplimentare. Etapele de implementare a reformelor in asigurarile sociale trebuie corelate cu posibilitatile bugetului Romaniei, cu politicile economice, sociale, cu obligatiunile Romaniei fata de tarile membre ale UE.

Asigurarile sociale sunt calculate pornind din necesarul de cheltuieli determinate de nivelul de somaj, numarul pensionarilor, a populatiei invalida, a celor bolnavi din copilarie, etc. Insa, PIB are traiectoria sa de dezvoltare. Cota parte a cheltuielilor asigurarilor sociale in PIB este de regula pentru Romania in jurul de 14-15% pentru Lituania, de exemplu, de circa 10-11%. Aceasta cota parte caracterizeaza sanatatea societatii, nivelul de dezvoltare a societatii. Deci, cota parte a cheltuielilor asigurarilor sociale trebuie considerata drept indicator al calitatii guvernarii; cota parte a asigurarilor sociale este mare (mica) deci, calitatea guvernarii este redusa (mare). Autoritatile guvernamentale, micsorand somajul contribuie la reducerea cheltuielilor asigurarilor sociale; daca PIB creste, iar cheltuielile asigurarilor sociale se reduc, atunci cota parte se reduce, in caz contrar creste. Tot in acest context nu asigurarile sociale trebuie corelate cu cuantumul si structura PIB, dar invers - in produsul final, adica in PIB trebuie de programat structura produselor necesare pentru acoperirea necesitatilor celor ce traiesc din asigurarile sociale. In caz contrar, cresterea cheltuielilor bugetare pentru asigurarile sociale va contribui la cresterea inflatiei, va favoriza cresterea importului, adica producatorul din afara tarii. Cresterea cheltuielilor destinate asigurarilor sociale trebuie insotite de calculul elasticitatii cererii, acestui segment din societate, fata de cresterea veniturilor acestora. In caz contrar au de pierdut toti: si societatea si producatorii autohtoni si pensionarii, cei ce traiesc din asigurarile sociale.

Cheltuielile pentru asigurarile sociale nu sunt o povara pentru economia Romaniei, ele sunt un multiplicator al cresterii PIB, sunt niste "injectari" financiare pentru actualizarea cererii. Deci, asigurarile sociale trebuie transformate intr-un parametru-regulator. Cresterea PIB-ului datorita cresterii asigurarilor sociale depinde de inclinatia spre consum din Romania. Pornind de la valoarea minima (pesimista) a inclinatiei spre consum egala cu 20% si valoarea maxima (optimista) intalnita la tarile membre a UE, egala cu 45% constatam ca asigurarile sociale in Romania contribuie la cresterea PIB cu 25% pentru varianta pesimista; cu 36% pentru varianta optimista. Deci, autoritatile guvernamentale trebuie sa directioneze structura PIB a produsului

final pentru satisfacerea cererii si a populatiei care isi acopera necesitatile din contul asigurarilor sociale.

Romania in UE i se acorda noi drepturi, dar si noi obligatiuni. Uniunea Europeana este un "ansamblu" de state, care au acceptat anumite politici economice, sociale, tehnologice, sanitare, de protectia muncii etc, comune. Romania poate, dar nu trebuie, copia anumite politici sociale din alte tari membre ale UE. Romania trebuie sa-si elaboreze politicile pornind de la problemele sale sociale, economice, aparandu-si interesele natiunii in conditiile si restrictiile impuse de UE. Din spectrul politicilor asigurarilor sociale din tarile membre a UE, Romania trebuie sa urmeze acele politici care ii permit la maximum sa-si sustina cetatenii, interesele nationale, economice. Politicile sociale care nu sunt restrictionate de catre politicile comunitare (de exemplu durata vizei de resedinta in Romania pentru solicitantii la pensii de catre cetatenii altor tari trebuie sa fie echivalata cu durata maxima, intalnita in cel putin una din cele 27 SM) trebuie sa fie specifice Romaniei sa nu stimuleze cresterea numarului solicitantilor straini doritori sa profite de asigurari sociale din contul bugetului Romaniei.

BIBLIOGRAFIE

Burdus E. ,Androniceanu A,Managementul schimbarii,Ed.Economica,Bucuresti,2002

Dumbrava I., Management general , Editura Fundatia Romania de Maine,2000

Gaf - Deac, M., Management, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti,2004

Nicolescu O.,Verbuncu I., MetodologiiManageriale,Ed.Economica,Bucuresti,2000

Nicolescu O.,Verbuncu I.,Managementul organizatiei,Ed. Olimp, Bucuresti, 2004

Petrescu I., Management, editia aII-a revizuita si adaugita, Ed.Tipocart Brasovia, Brasov

Petrescu I., Management general- Sinteze teoretice si aplicatii practice, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2005

Petrescu I., Managementul personalului organizatiei, Ed. Expert, Bucuresti, 2003

Stefanescu C., Metodologia cercetarii stiintifice,Ed.Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti,2007

Verbuncu I. , Manageri si Management, Ed. Economica, Bucuresti, 2001

Legea 19/2000 din 17 martie (actualizata) privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale