AJUTORUL DE STAT

41. Reglementari comunitare in domeniu

In articolul 87 al Tratatului C.E. se mentioneaza ca: "va fi considerat incompatibil cu piata comuna orice ajutor acordat de un stat membru sau din resursele de stat, sub orice forma, care distorsioneaza sau ameninta sa    distorsioneze concurenta prin favorizarea anumitor intreprinderi sau productia anumitor bunuri atata timp cat afecteaza comertul dintre statele membre".

Comunitatea europeana are ca principal obiectiv sa promoveze "o dezvoltare armonioasa si echilibrata a activitatilor economice in intreaga Comunitate"[1].

Politica europeana a concurentei avertizeaza guvernele statelor membre cu privire la denaturarea concurentei prin acordarea unor ajutoare de stat, astfel impiedicandu-se derularea unei competitii sanatoase.

Totodata, in alineatul 2 al articolului 87 sunt prevazute unele exceptii, care sunt considerate compatibile cu piata interna, astfel:

a) ajutoarele acordate pentru repararea unor daune cauzate de dezastre naturale sau de situatii exceptionale;

b) ajutoarele de stat cu caracter social acordate consumatorilor individuali. Aceasta exceptie este conditionata de faptul ca ajutoarele de stat trebuie date fara discriminare in ceea ce priveste originea produselor sau serviciilor implicate.

In alineatul 3 al articolului 87 se prevede ca Comisia Europeana poate declara ca fiind compatibile cu piata interna:

a) ajutoarele acordate pentru remedierea unor perturbari grave in economia statelor membre;

b) ajutoarele acordate pentru promovarea executarii unui proiect important de interes european;

c) ajutoarele acordate pentru promovarea dezvoltarii anumitor activitati sau regiuni unde nivelul de trai este anormal de scazut sau unde somajul este foarte mare;

d) ajutoarele acordate pentru promovarea culturii si conservarea patrimoniului;

e) alte categorii de ajutor specificate de catre Consiliul U.E.

In articolul 88 al Tratatului C.E. este instituita obligatia statelor membre de a notifica si de a cere aprobarea Comisiei inainte de acordarea unui ajutor de stat. Acest lucru este necesar, deoarece Comisia trebuie sa se asigure ca statele membre acorda doar ajutor compatibil cu principiile bunei functionari a pietei interne.

42. Reglementari interne

Cadrul legal in materie in tara noastra este conferit de Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, care este armonizata legislatiei comunitare. Alaturi de aceasta, autoritatea nationala de reglementare in domeniu, Consiliul Concurentei, a elaborat urmatoarele regulamente drept legislatie secundara:

Regulamentul privind forma, continutul si alte detalii ale notificarii unui ajutor de stat, modificat[2];

Regulamentul cu privire la forma, continutul si alte detalii prevazute de plangerea privind ajutorul de stat pretins ilegal[3];

Regulamentul privind procedurile de raportare si monitorizare a ajutoarelor de stat[4];

Regulamentul privind ajutorul de stat regional, modificat si completat[5];

Regulamentul privind ajutorul de stat pentru intreprinderile mici si mijlocii, modificat[6];

Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate, modificat si completat[7];

Regulamentul privind ajutorul de stat pentru instruirea angajatilor, modificat[8];

Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protectia mediului, modificat[9];

Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare[10];

Regulamentul privind ajutorul de stat in domeniul asigurarii creditelor pentru export pe termen scurt[11];

Regulamentul privind transparenta relatiilor financiare dintre autoritatile publice si intreprinderile publice, precum si transparenta financiara in cadrul anumitor intreprinderi[12];

Regulamentul multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii, modificat si completat[13];

Regulamentul privind ajutorul de stat in domeniul industriei carbonifere[14];

Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea fortei de munca, modificat si completat[15];

Regulamentul privind ajutoarele de stat acordate in industria constructiilor de nave[16];

Regulamentul privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare[17].

Definitie: Ajutorul de stat reprezinta acel mijloc interventionist prin care statul sprijina intreprinderi, regiuni sau sectoare economice, in scopul realizarii unor obiective de politica economica[18].

In art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat se mentioneaza ca: "ajutorul de state este orice masura de sprijin acordata de catre stat sau de catre unitatile administrativ-teritoriale ori de alte organisme care administreaza surse ale statului sau ale colectivitatilor locale, indiferente de forma, care distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze concurenta prin favorizare anumitor intreprinderi, a productiei anumitor bunuri, a prestarii anumitor servicii sau care afecteaza comertul dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cu mediul concurential normal".

Putem spune ca ne aflam in prezenta unui ajutor de stat care este sanctionat de lege atunci cand sunt indeplinite trei conditii:

a) sa se acorde un "ajutor";

b) acordarea ajutorului sa distorsioneze concurenta sau sa afecteze comertul dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene;

c) avantajul realizat ca urmare a acordarii ajutorului de stat sa nu se fi putut obtine in conditii normale de piata.

Ajutorul de stat poate imbraca mai multe forme, asa cum sunt ele redate exemplificativ in art. 2 alin. 8 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat:

subventii;

anularea de datorii sau preluarea pierderilor;

exceptari, reduceri sau amanari de la plata taxelor si impozitelor;

renuntarea la obtinerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice, inclusiv acordarea unor imprumuturi cu dobanzi preferentiale;

garantii acordate de stat, de alte autoritati publice centrale sau locale ori de alte organisme care administreaza surse ale statului sau ale colectivitatilor locale, in conditii preferentiale;

participari cu capital ale statului, ale autoritatilor publice centrale sau locale ori ale altor organisme care administreaza surse ale statului sau ale colectivitatilor locale, daca rata profitului acestor investitii este mai mica decat cea normala, anticipata de catre un investitor privat prudent;

reduceri de pret la bunurile furnizate si la serviciile prestate de catre autoritati publice centrale sau locale ori de catre alte organisme care administreaza surse ale statului sau ale colectivitatilor locale, inclusiv vanzarea unor terenuri apartinand domeniului privat al statului sau autoritatilor publice locale sub pretul pietei.

Ajutorul de stat este discriminatoriu atunci cand prin acordarea lui sunt favorizate anumite intreprinderi, productia anumitor bunuri sau prestarea anumitor servicii.

Totodata, este important de subliniat ca, pentru a putea retine existenta ajutorului de stat, este necesar ca avantajul ce rezulta din acordarea lui sa nu fi putut fi obtinut in conditii normale de piata.

In art. 20 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat se mentioneaza ca ajutorul minor[19] acordat unei intreprinderi, intr-o perioada de pana la 3 ani, este considerat autorizat, nu cade sub incidenta obligatiei de notificare si nu este de competenta de investigatie a Consiliului Concurentei. La acest moment, plafonul ajutorului minor este de 4 miliarde lei. Plafonul minim este actualizat periodic prin ordin al Presedintelui Consiliului Concurentei.

In art. 3 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat este definit ajutorul de stat existent, ca reprezentand acel ajutor individual sau schema de ajutor care indeplineste una din urmatoarele conditii:

exista inainte de intrarea in vigoare a legii;

a fost autorizat de catre Consiliul Concurentei;

Consiliul Concurentei nu a luat in termen legal una din deciziile prevazute de lege;

a operat prescriptia dreptului conferit de lege Consiliului Concurentei pentru a interveni.

Tot in lege, ajutorul de stat ilegal este definit ca fiind acel ajutor care nu indeplineste nici conditiile de exceptare de la obligatia notificarii     si nici pe cele ale ajutorului de stat existent, care a fost acordat fara a fi fost ratificat de Consiliul Concurentei sau care a fost notificat, dar a fost acordat inainte de a emite Consiliul Concurentei vreo decizie in termenul legal.

Ajutorul de stat interzis este acel ajutor care a fost acordat, desi Consiliul Concurentei a emis o decizie de interzicere.

Potrivit art. 14 alin. (3) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, sunt interzise urmatoarele ajutoare de stat:

ajutoarele pentru export sau conditionate de performanta la export, in masura in care acestea ar putea afecta aplicarea acordurilor internationale la care Romania este parte;

ajutoarele pentru compensarea pierderilor rezultate din activitatea intreprinderilor, direct sau prin scutirea de la plata obligatiilor datorate statului;

ajutoarele de natura sa creeze discriminari in favoarea produselor realizate la intern, fata de bunurile similare produse in tari participante la acorduri internationale la care Romania este parte si in care sunt interzise discriminari de acest gen.

43. Exceptii de la interdictia acordarii ajutoarelor de stat

De la regula interzicerii ajutoarelor de stat exista anumite derogari, exceptii, astfel:

a) masuri de sustinere necesare economiei per ansamblu. In aceasta categorie sunt incluse acele ajutoare acordate de stat pentru reglementarea anumitor domenii generale (de exemplu pentru realizarea programelor de pregatire profesionala);

b) ajutoarelor de stat compatibile cu un mediu concurential normal. In aceasta categorie sunt incluse unele ajutoare de stat care sunt supuse obligatiei de notificare catre Consiliul Concurentei, insa acest organism are doar atributul de a verifica incadrarea legala in categoriile exceptate de lege.

Aceasta derogare este prevazuta in art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat si vizeaza:

ajutoarele de stat avand caracter social, acordate consumatorilor individuali. Este imperios necesar insa ca aceste ajutoare sa fie acordate fara discriminare din punct de vedere al originii produselor sau serviciilor implicate;

- ajutoarele de stat pentru inlaturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau de evenimente exceptionale.

In afara derogarilor prevazute la lit. a) si b), legiuitorul prevede dreptul autoritatii nationale de concurenta, Consiliul Concurentei, de a autoriza acordarea unor ajutoare de stat, precum:

Ajutor pentru dezvoltare regionala cu conditia de a nu influenta concurenta si numai daca scopul acestui ajutor este de a asigura agentilor economici din zonele caracterizate printr-un grad de dezvoltare scazuta aceleasi sanse de dezvoltare ca si celor din zonele mai dezvoltate, cu conditia ca acest fapt sa nu conduca la o marire a capacitatii de productie in sectoarele in care exista deja probleme legate de supracapacitate. Ajutorul regional trebuie sa respecte dispozitiile Regulamentului privind ajutorul de stat regional.

Acest ajutor vizeaza sprijinul pentru investitii sau crearea de locuri de munca legate de o anumita investitie, avand drept scop dezvoltarea regiunilor mai putin favorizate prin sprijinirea investitiilor si crearea de locuri de munca intr-un context sustinut. Regulamentul transpune Instructiunile comunitare privind ajutoarele de stat cu finalitate regionala (Jurnalul Oficial 74/1998) si amendamentele la Instructiunile comunitare privind ajutorul de stat regional (JO 258/2000). Principalele prevederi ale Regulamentului sunt urmatoarele:

Nu poate fi aplicat productiei, prelucrarii si comercializarii produselor agricole (enumerate intr-o anexa la regulament), pescuitului, industriei carbunelui si otelului.

Ajutorul are drept obiect fie o investitie initiala, fie crearea de locuri de munca in legatura cu o investitie.

Ajutorul pentru operare avand drept scop sau efect promovarea exporturilor catre UE este interzis.

Aportul beneficiarului de ajutor trebuie sa fie de cel putin 25%.

Investitia in cauza trebuie mentinuta pentru o perioada minima de 5 ani.

Intensitatea ajutorului regional nu poate depasi 50% din totalul cheltuielilor cu investitia, cu posibilitatea suplimentarii acestui plafon cu 15 puncte procentuale in cazul intreprinderilor mici si mijlocii.

Ajutor pentru intreprinderile mici si mijlocii, cu conditia respectarii criteriilor prevazute de Regulamentul cu privire la ajutorul de stat pentru intreprinderile mici si mijlocii. Acest Regulament transpune Regulamentul Comisiei Europene 70/2001 (JO 10/2001).

Permisibilitatea la nivel comunitar fata de acest tip de ajutor se datoreaza in primul rand faptului ca forta economica redusa a IMM-urilor face improbabila producerea unor distorsiuni concurentiale majore ca urmare a acordarii de ajutoare de stat. Acest tip de ajutor poate fi acordat in legatura cu urmatoarele categorii de cheltuieli:

Investitii in active corporale (terenuri, cladiri etc.) si necorporale (transfer de tehnologie etc.);

Costurile serviciilor oferite de consultanti externi si costurile primei participari a unei intreprinderi la un anumit targ/expozitie.

Intensitatea ajutorului regional este:

in cazul investitiilor: 65% din totalul cheltuielilor;

in cazul serviciilor oferite de consultanti externi si a participarilor la targuri/expozitii: 50% din totalul cheltuielilor.

In sectorul siderurgic, industria miniera, industria producatoare de nave, pescuit si agricultura se aplica reguli specifice.

3. Ajutor pentru salvare si restructurare, cu respectarea dispozitiilor Regulamentului privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate si a regulamentelor aplicabile diferitelor sectoare. Acest Regulament transpune Instructiunile comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate (JO 244/2004). Principalele prevederi ale Regulamentului sunt urmatoarele:

Stabileste conditiile in care o firma poate fi considerata "in dificultate" si poate, astfel, beneficia de ajutor de salvare sau restructurare (de exemplu, mai detine mai putin de jumatate din capitalul social, iar mai mult de un sfert a fost consumat in ultimele 12 luni etc.). In plus, firma trebuie sa dovedeasca faptul ca nu poate sa se redreseze prin forte proprii sau cu fonduri provenind de la actionari sau creditori.

Ambele tipuri de ajutoare sunt privite ca masuri exceptionale, deoarece ambele pot sa distorsioneze concurenta.

In cazul ajutorului de salvare, in termen de 6 luni de la obtinerea autorizarii Consiliului Concurentei, firma trebuie sa comunice un plan de restructurare, care sa vizeze asigurarea viabilitatii pe termen lung a firmei.

Ajutorul de restructurare se acorda numai in conditiile existentei unui plan de restructurare care sa asigure viabilitatea pe termen lung.

Firmei ii pot fi impuse masuri care sa compenseze efectele de distorsionare a concurentei, masuri care se refera in principal la diminuarea cotei sale de piata prin reducerea capacitatii de productie (implicit, reducerea numarului de personal).

Ajutorul trebuie sa fie limitat la minimul necesar.

Ajutorul se acorda o singura data - principiul "o data, ultima data" (un nou ajutor de salvare/restructurare poate fi acordat la 10 ani dupa finalizarea primei perioade de restructurare).

Notificarea la Consiliul Concurentei cuprinde informatii despre firma in cauza, studii de piata, descrierea ajutorului, planul de restructurare etc.

Furnizorul ajutorului are obligatia de a intocmi rapoarte periodice.

Instructiunile comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate, publicate in Jurnalul Oficial 244/2004, au intrat in vigoare la 10 octombrie 2004 si, daca nu se va decide altfel, vor expira la 9 octombrie 2009. Acestea modifica vechile instructiuni, in vigoare din 1999.

Mario Monti, fostul comisar pentru concurenta aprecia ca: "Noile reglementari reflecta o concentrare asupra companiilor care-si desfasoara activitatea la nivelul intregii Uniuni Europene. Aceste companii au o cota mare de piata, iar sprijinul statului in favoarea lor afecteaza de o maniera substantiala concurenta si comertul comunitar". Dintre elementele de noutate se remarca:

Clarificarea conceptului de firma nou creata - companiile care opereaza de mai putin de 5 ani. Acestea nu pot beneficia de ajutor pentru salvare si restructurare.

O companie ce a beneficiat de un ajutor pentru care Consiliul Concurentei a emis o decizie negativa si un ordin de recuperare, iar recuperarea nu a avut loc, nu poate beneficia de ajutor pentru salvare si restructurare.

Principiul "o data, ultima data" se aplica atat ajutorului de salvare, cat si celui de restructurare.

Beneficiarii ajutorului sunt obligati sa suporte o parte din costurile restructurarii, fiind stabilite si plafoane in privinta acestor contributii:

50% in cazul intreprinderilor mari;

40% in cazul intreprinderilor medii;

25% in cazul intreprinderilor mici.

4. Ajutor pentru protectia mediului inconjurator, cu conditia respectarii criteriilor prevazute de Regulamentul cu privire la ajutorul de stat pentru protectia mediului. Acest Regulament transpune Instructiunile Comisiei Europene in domeniul ajutorului de stat pentru protectia mediului (JO 37/2001).

Acordarea de ajutorare de stat pentru protectia mediului inconjurator presupune respectarea principiului "poluatorul plateste".

Conform regulamentului se pot acorda ajutoare sub urmatoarele forme:

ajutorul pentru investitii in vederea alinierii la standardele de mediu existente (doar pentru IMM-uri) sau pentru investitii in vederea atingerii unor standarde mai ridicate decat cele in vigoare;

ajutor pentru investitii in vederea economisirii de energie, producerii combinate de energie electrica si termica si promovarii surselor de energie regenerabila;

reabilitarea amplasamentelor industriale poluate;

reamplasarea agentilor economici;

ajutorul acordat IMM-urilor pentru servicii de consultanta in materie de mediu.

Ajutorul de stat nu se justifica in cazul investitiilor menite doar sa le permita agentilor economici sa se conformeze standardelor de mediu existente. Ajutorul poate fi considerat util daca serveste ca stimulent pentru atingerea unor niveluri de protectie a mediului mai mari decat cele prevazute de standardele in vigoare. Exceptia in acest caz o reprezinta ajutoarele pentru IMM-uri acordate intr-o perioada de trei ani de la adoptarea noilor standarde.

Conform Regulamentului cu privire la ajutorul de stat pentru protectia mediului, pot fi acordate ajutoare pentru operare in favoarea:

gestionarii deseurilor si economisirii de energie;

productiei de energie regenerabila;

producerii combinate de energie electrica si termica.

Ajutor pentru instruirea angajatilor si pentru ocuparea fortei de munca, cu conditia ca acesta sa nu fie acordat in sectoarele in care exista o supradimensionare a capacitatilor. Acest ajutor trebuie sa respecte dispozitiile Regulamentului privind ajutorul de stat pentru pregatire profesionala si Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea fortei de munca. Regulamentul privind ajutorul de stat pentru pregatire profesionala transpune Regulamentul Comisie 68/2001 privind aplicarea articolelor 87 si 88 ale Tratatului CE in cazul ajutorului de stat pentru instruire. Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea fortei de munca preia Regulamentul Comisiei 2204/2002 pentru aplicarea articolelor 87 si 88 din Tratat in cazul ajutorului de stat pentru ocuparea fortei de munca.

Principalele prevederi ale Regulamentului privind ajutorul de stat pentru pregatire profesionala sunt urmatoarele:

Ajutorul se adreseaza persoanelor angajate, nu somerilor sau altor categorii.

Sunt stabilite plafoane maxime:

pentru instruire profesionala specifica, 35% in cazul intreprinderilor mari, 45% in cazul IMM-urilor, cu posibilitatea de crestere cu 10 puncte procentuale atunci cand are in vedere asa-numita categorie de "lucratori dezavantajati", asa cum este aceasta definita in regulament (persoane sub 25 de ani care nu au mai avut un loc de munca platit pana acum, imigranti, persoane cu handicap, persoane care nu au avut loc de munca timp de 12 luni consecutiv, aflate in primele sase luni de la angajare etc.);

pentru instruire profesionala generala, 60% in cazul intreprinderilor mari si 80% in cazul IMM, cu aceeasi posibilitate de crestere cu 10 puncte procentuale ca mai sus;

in transporturile maritime, cu respectarea anumitor conditii, poate ajunge la 100%.

Ajutorul pentru ocuparea fortei de munca are in vedere doua concepte:

ajutor pentru crearea de locuri de munca;

ajutor pentru mentinerea locurilor de munca;

In acest caz, ajutoarele pentru crearea sau mentinerea de locuri de munca nu sunt legate de realizarea de investitii.

Regulamentul privind ajutor pentru ocuparea fortei de munca nu stabileste o intensitate a ajutorului, dar ofera o serie de criterii calitative, dintre care:

ajutorul trebuie sa fie temporar;

suma alocata fiecarui angajat trebuie justificata;

suma nu trebuie sa fie mai mare decat ceea ce este necesar pentru mentinerea/crearea locului de munca.

Alte forme de ajutor de stat sunt:

ajutor pentru cercetare si dezvoltare, conform Regulamentului privind ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare;

ajutor pentru proiecte mari de investitii in conditiile prevazute in Regulamentul multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii;

ajutor sub forma garantiilor in conditiile prevazute in Instructiunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garantiilor;

ajutor cu respectarea dispozitiilor Instructiunilor privind ajutorul de stat si capitalul de risc;

ajutor cu respectarea dispozitiilor Instructiunilor privind vanzarile de terenuri si/sau cladiri de catre autoritatile publice;

orice alt ajutor in conditiile Regulamentelor si Instructiunilor privind ajutorul de stat emise de catre Consiliul Concurentei.

REGULI SECTORIALE

In ceea ce priveste ajutoarele de stat, care pot fi acordate in anumite sectoare, se aplica reguli distincte fata de cele prezentate anterior. Aceste sectoare sunt:

sectoarele sensibile - siderurgia si industria carbonifera, sectorul fibrelor sintetice, industria auto si industria constructiilor navale. In aceste sectoare, se aplica reguli mai restrictive decat cele aplicabile la nivelul altor industrii, in general ajutoarele acordate pentru investitii care conduc la cresterea capacitatilor sunt sever limitate sau chiar interzise, in unele cazuri, ajutorul este permis numai daca va conduce la reducerea capacitatilor.

agricultura, pescuit si piscicultura. Ajutoarele acordate acestor sectoare nu intra sub incidenta Politicii in domeniul concurentei, fiind reglementate de Politica agricola comuna si Politica in domeniul pescuitului.

In aceste cazuri, Consiliul Concurentei analizeaza solicitarea si se pronunta asupra unor ajutoare in sensul admiterii/neadmiterii acordarii lor, modalitatea de analiza fiind prevazuta in regulamentele si instructiunile Consiliului Concurentei.

44. Evaluarea ajutoarelor de stat

Pentru ca un ajutor de stat sa beneficieze de derogare este necesar ca:

a) in schimbul diminuarii nivelului de concurenta, el sa aduca castiguri substantiale in plan economic si social;

b) sa fie indispensabil si sa nu depaseasca ceea ce este necesar pentru atingerea scopului urmarit;

c) pentru masurarea impactului anticoncurential al unui ajutor de stat trebuie avut in vedere care sunt efectele cumulate ale tuturor tipurilor de ajutor de stat acordate aceluiasi beneficiar.

Consiliul Concurentei are la baza evaluarii si autorizarii ajutoarelor de stat respectarea urmatoarelor principii:

- principiul transparentei. Acest principiu trebuie respectat in toate fazele procesului de autorizare. Astfel, ajutorul trebuie sa poata fi cuantificat, sa se cunoasca beneficiarii ajutorului, scopul, mijloacele, modalitatile de realizare a scopului.

De asemenea, derularea ajutorului trebuie sa se faca in deplina transparenta, beneficiarii ajutorului fiind obligati sa informeze periodic Consiliul Concurentei asupra etapelor parcurse, stadiul in care se afla in graficul de implementare a ajutorului.

Nu in ultimul rand, Consiliul Concurentei trebuie sa intocmeasca un raport anual privind ajutoarele de stat acordate in Romania. Acest raport se publica in Monitorul Oficial si se transmite Comisiei Europene care poate cere informatii suplimentare.

- principiul eficacitatii economice. Ajutorul de stat acordat trebuie sa se dovedeasca eficient si sa aiba ca rezultanta compensarea sau, cel putin, atenuarea insuficientelor pietei;

- principiul proportionalitatii. Potrivit acestui principiu, este necesar ca ajutorul sa corespunda intocmai scopului pentru care a fost acordat;

- principiul temporalitatii. Acordarea ajutorului de stat este determinata in timp astfel incat pe masura ce obiectivul pentru care a fost acordat se realizeaza, iar beneficiarul ajutorului se redreseaza, dimensiunea sprijinului se diminueaza pana la suprimarea sa integrala.

45. Procedura de evaluare si autorizare

Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat instituie obligatia notificarii catre Consiliul Concurentei a oricarei intentii de acordare a unui ajutor de stat sau de modificare a unui ajutor de stat existent.

Singura exceptie de la notificare o reprezinta ajutoarele de stat de importanta minora.

Autoritatile publice si organismele care administreaza sursele de stat, precum si initiatorii ajutoarele de stat au obligatia de notificare. Aceasta notificare trebuie sa contina informatii exacte si complete si ea devine efectiva din momentul inregistrarii ei la Consiliul Concurentei. Atunci cand informatiile anexate notificarii nu sunt complete sau exacte, Consiliul Concurentei va cere completarea sau corectarea acestora in termen de 20 de zile de la primirea notificarii.

Analiza notificarii si a documentelor anexate trebuie sa se faca intr-un termen de 60 de zile de la data cand notificarea a devenit efectiva si, potrivit art. 8 din Legea nr. 143/1999, Consiliul Concurentei poate adopta urmatoarele decizii:

1. decizie prin care se constata ca masura notificata nu constituie ajutor de stat;

2. decizie privind autorizarea ajutorului de stat notificat, in cazul in care nu exista dubii privind compatibilitatea acestuia cu legea;

3. decizia de deschidere a unei investigatii, in cazul in care se constata ca masura notificata prezinta indoieli privind compatibilitatea sa cu un mediu concurential.

In cazul in care se ia decizia de deschidere a unei investigatii, personalul imputernicit al Consiliului Concurentei are urmatoarele prerogative:

- sa solicite furnizorilor de ajutor de stat, precum si beneficiarilor de ajutor de stat informatiile si documentele pe care le considera necesare solutionarii cererii;

- sa aiba acces, in prezenta reprezentantului legal al beneficiarului ajutorului de stat, in orice spatiu in care acesta isi desfasoara activitatea;

- sa solicite explicatii si declaratii reprezentantilor furnizorilor de ajutor de stat si beneficiarilor ajutorului de stat;

- sa aiba acces in timpul controlului la registre, documente, inscrisuri sau evidente contabile si sa obtina copii de pe acestea.

In urma efectuarii investigatiei se va concluziona fie ca masura notificata nu constituie ajutor de stat, fie ca poate fi autorizata conditionat, fie ca aduce atingere valorilor protejate de lege, sens in care urmeaza a fi interzisa.

Plenul Consiliului Concurentei va adopta decizia finala in termen de patru luni de la deschiderea investigatiei.

Deciziile pronuntate de Consiliul Concurentei pot fi atacate de persoanele interesate in termen de 30 de zile de la comunicare, respectiv de la publicare, la Curtea de Apel Bucuresti, pe cale contenciosului administrativ. Hotararile judecatoresti ale Curtii de Apel Bucuresti sunt definitive, ele putand fi recurate doar la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

46. Procedura de supraveghere a ajutoarelor de stat

Furnizorii de ajutoare de stat sunt obligati sa organizeze evidenta sumelor acordate astfel incat sa se asigure identificarea si cuantificarea ajutoarelor acordate in ultimii trei ani.

Raportarea ajutoarelor de stat se face catre Consiliul Concurentei anual, pana la data de 31 iulie a anului in curs pentru ajutoarele de stat acordate in anul anterior.

Obligatia de raportare implica si informatiile referitoare la ajutoarele de stat exceptate de la obligatia notificarii.

Atributul de a cerceta corectitudinea informatiilor primite este conferit de lege Consiliului Concurentei. Dupa cum acest organism considera necesar, el poate solicita informatii suplimentare si poate face verificari la sediile furnizorilor de ajutoare de stat.

Anual, in baza raportarilor primite de la furnizorii de ajutoare de stat si a informatiilor obtinute prin verificari directe, Consiliul Concurentei intocmeste inventarul ajutoarelor de stat, care contine:

- lista actelor normative sau administrative prin care au fost acordate ajutoare de stat in anul de raportare;

lista cuprinzand alocarile specifice in cadrul schemelor de ajutor de stat si lista ajutoarelor de stat individuale, care contin: valoarea ajutoarelor de stat acordate fiecarui beneficiar; informatii privind baza legala a acordarii ajutoarelor de stat; obiectivele, natura si originea acordarii ajutoarelor de stat; conditiile de alocare a ajutoarelor de stat; alte elemente relevante;

- centralizatorul ajutoarelor de stat, care cuprinde valoarea ajutoarelor de stat acordate prin intermediul schemelor de ajutor si al ajutoarelor individuale, cuantificate in functie de natura, originea si obiectivele acestora.

In baza acestui inventar, Consiliul Concurentei intocmeste un raport anual pana la data de 15 decembrie a anului urmator anului de raportare. Acest raport se inainteaza spre aprobare Guvernului, se publica in Monitorul Oficial si se transmite Comisiei Europene.

Procedura inventarului si a raportarii ajutoarelor de stat este reglementata in Regulamentul privind procedura de raportare si monitorizare a ajutoarelor de stat.

Potrivit art. 16 din Regulament, procedura de monitorizare a ajutoarelor de stat se realizeaza prin:

- supravegherea respectarii de catre furnizorii si beneficiarii de ajutor de stat a prevederilor actelor normative sau administrative prin care au fost instituite ajutoarele;

- urmarirea aplicarii efective a deciziilor de autorizare emise de Consiliul Concurentei;

- verificarea respectarii de catre furnizorii si beneficiarii de ajutor de stat a regulilor privind cumulul de ajutoare;

- verificarea incadrarii ajutoarelor de stat in pragurile de intensitate maxima admisibila prevazute de lege;

- supravegherea modificarii conditiilor de piata si a gradului de afectare a mediului concurential in noile conditii;

- urmarirea concordantei dintre efectele scontate prin acordarea ajutoarelor de stat si cele obtinute efectiv in practica.

Monitorizarea se finalizeaza prin intocmirea unui raport de monitorizare.

Procedura de recuperare sau rambursare a ajutorului de stat ilegal

Ajutorul de stat ilegal poate fi acordat fie printr-un act administrativ, fie printr-un act normativ cu putere de lege. In primul caz, Consiliul Concurentei poate intenta actiune in contencios administrativ la Curtea de apel in a carei circumscriptie teritoriala se afla sediul principal al furnizorului sau al beneficiarului, solicitand instantei anularea actului administrativ prin care s-a acordat ajutorul ilegal, precum si recuperarea, rambursarea sau suspendarea platii acestuia. Consiliul Concurentei va solicita Curtii de apel sa dispuna si recuperarea dobanzii aferente sumei ajutorului de stat, la o rata propusa de Consiliul Concurentei.

Curtea de apel poate dispune, prin ordonanta presedintiala, suspendarea acordarii ajutorului ilegal pana la solutionarea definitiva a actiunii. Ordonanta poate fi atacata cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In cel de-al doilea caz, cand ajutorul de stat a fost acordat printr-un act normativ cu putere de lege, Consiliul Concurentei va sesiza autoritatea emitenta, informand atat furnizorul ajutorului de stat cat si beneficiarul ajutorului de stat cu privire la aceasta.

Autoritatea emitenta are obligatia ca in termen de 10 zile de la primirea sesizarii sa ia o decizie cu privire la suspendarea actului normativ prin care s-a acordat ajutorul de stat.

In termen de 30 de zile de la data primirii instiintarii, furnizorul si initiatorul ajutorului de stat sunt obligati sa notifice Consiliului Concurentei respectiva masura de sprijin, declansand astfel procedura de evaluare a acesteia.

In functie de decizia adoptata de Consiliul Concurentei, autoritatea emitenta a actului normativ prin care s-a acordat ajutorul de stat ilegal va trebui sa ia o decizie cu privire la modificarea actului normativ in cauza si, daca este cazul, cu privire la recuperarea sau rambursarea ajutoarelor de stat deja acordate.

Procedura de recuperare sau rambursare a ajutorului de stat interzis

In situatia in care se acorda un ajutor de stat, cu toate ca a fost emisa o decizie de interzicere a acordarii lui de catre Consiliul Concurentei, procedura de recuperare sau de rambursare a acestuia difera tot in functie de actul prin care s-a acordat ajutorul de stat.

Daca este un act administrativ, Consiliul Concurentei va intentat actiune in contencios administrativ si va cere Curtii de apel in a carei circumscriptie teritoriala se afla sediul principal al furnizorului sau al beneficiarului anularea acestuia si, pe cale de consecinta, sa dispuna recuperarea ajutorului de catre furnizor sau rambursarea lui de catre beneficiar.

Potrivit alin. (3) al art. 18 din lege, aceeasi procedura trebuie urmata si in cazul in care ajutorul a fost acordat abuziv, cu nerespectarea conditiilor sau obligatiilor prevazute in decizia de autorizare.

Tototdata, Consiliul Concurentei cere Curtii de apel si obligarea furnizorului sau beneficiarului, dupa caz, la plata dobanzii aferente ajutorului de stat interzis sau abuziv, de la data la care ajutorul a fost pus la dispozitia beneficiarului si pana la recuperarea sa.

Daca ajutorul de stat interzis a fost acordat in temeiul unui act normativ cu putere de lege, Consiliul Concurentei trebuie sa sesizeze autoritatea emitenta care, in termen de 30 de zile de la primirea sesizarii, trebuie sa ia o decizie cu privire la modificarea actului normativ, la recuperarea sau rambursarea ajutoarelor de stat deja acordate.

In toate cazurile, dreptul Consiliului Concurentei de a intreprinde actiunile necesare pentru recuperarea sau rambursarea ajutorului de stat ilicit este prescriptibil.

Termenul de prescriptie este de 10 ani si el incepe sa curga din ziua in care ajutorul de stat ilegal sau interzis a fost acordat beneficiarului.

Acest termen de prescriptie se intrerupe pentru orice masura luata de Consiliul Concurentei in legatura cu un ajutor de stat ilegal sau interzis si se suspenda pe perioada in care cazul se afla pe rolul instantelor de judecata (Curtea de apel competenta sau Inalta Curte de Casatie si Justitie).

49. Sanctiuni

Nerespectarea prevederilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat este sanctionata contraventional.

Articolul 26³ mentioneaza ca neindeplinirea obligatiilor ce revin intreprinderilor publice, intreprinderilor care beneficiaza de drepturi speciale sau exclusive ori care presteaza servicii economice de interes general si intreprinderilor publice care actioneaza in sectorul industriei prelucratoare prevazute la art. 24², 24³ si 24⁴ din lege constituie contraventii.

Totodata, sunt prevazute drept contraventii urmatoarele fapte savarsite de beneficiarii ajutoarelor de stat:

a) furnizarea de informatii si documente inexacte sau incomplete, precum si nefurnizarea informatiilor si documentelor solicitate conform legii;

b) refuzul de a se supune controlului desfasurat conform legii;

c) refuzul acordarii explicatiilor si furnizarii declaratiilor solicitate conform legii;

d) neindeplinirea obligatiei de organizare a evidentei specifice privind ajutoarele de stat primite.