ANALIZA SI PREVIZIUNEA EVOLUTIEI SERVICIILOR IN REGIUNEA BUCURESTI

PROIECT

Perspectivele serviciilor de in regiunea

Serviciile ocupa un loc important in economia tarilor dezvoltate. Romania, in drumul sau spre o economie de piata functionala nu mai poate ignora mult timp importanta sectorului tertiar, in dezvoltarea de ansamblu a tarii, cat si a fiecarei regiuni in parte.

Proiectul isi propune analiza unei categorii de servicii (comert, sanatate si asistenta sociala, invatamant, activitati financiare, bancare si de asigurari, cultura, transporturi, posta si telecomunicatii, hoteluri si restaurante etc.) la nivel teritorial (regional), corelatia dintre aceste servicii si gradul de dezvoltare economico-sociala si, in finalul lucrarii, perspectivele serviciilor prezentate (la nivel regional).

Structura lucrarii va cuprinde:

Introducere: prezentarea importantei in economie a serviciilor alese spre analiza

Analiza evolutiei serviciilor de .in regiunea in perioada . (5 ani)

Corelatia intre gradul de dezvoltare economico-sociala a regiunii. si evolutia serviciilor de.

Analiza comparativa a evolutiei serviciilor de.din regiunea.cu cele din alte regiuni

Perspectivele serviciilor de.din regiunea.in perioada.(3 ani)

Analiza evolutiei serviciilor de . in regiunea . in perioada . (5 ani)

Se vor construi cel putin doua serii statistice pentru cel putin un indicator fizic si unul valoric, privind evolutia in timp a unei categorii de servicii intr-o regiune. La baza acestora vor sta indicatorii din Anuarul Statistic al Romaniei, capitolul: Statistica regionala:

P.I.B. realizat in serviciile de . in regiunea.

P.O. in serviciile de .

Volumul investitiilor realizate

Imobilizarile corporale

Indicatori fizici ai cererii si ofertei (numarul de unitati, numarul de calatori etc.)

Seriile valorice vor fi transformate pentru analiza din preturi curente in preturi comparabile, folosindu-se metoda deflatiei (cu indicele de pret al serviciilor).

Vor fi utilizati ca indicatori de analiza:

sporul cu baza fixa

sporul cu baza in lant

indicele de evolutie cu baza fixa (sau: *100)

indicele de evolutie cu baza in lant (sau: *100)

ritmul de evolutie cu baza fixa (sau: -100)

ritmul de evolutie cu baza in lant (sau: -100)

media seriei

sporul mediu de evolutie

indicele mediu de evolutie (sau: * 100)

ritmul mediu de evolutie (sau: -100),

unde: n = numarul de ani ai seriei

y₁= indicatorul in primul an al seriei

y_n= indicatorul in ultimul an al seriei

y_i = indicatorul in anul analizat

y_i-1 = indicatorul in anul anterior analizei

Se vor comenta atat cauzele care au generat fenomenele respective cat si tendintele inregistrate. Pentru indicatorii analizati va fi prezentat locul grupei de servicii in ansamblul serviciilor si pe total economie, atat regionala, cat si nationala, pentru cel putin doua momente diferite (sau pentru media seriei), utilizandu-se tabele si grafice adecvate.

Corelatia intre gradul de evolutie economico-sociala a regiunii . si evolutia serviciilor de .

Se va cerceta intensitatea legaturii existente intre cei doi indicatori prin calcularea:

coeficientului de corelatie liniara simpla (r)

coeficientului de corelatie a rangurilor Spearman (Sp)

coeficientului de corelatie a rangurilor Kendall (K)

si se vor interpreta rezultatele obtinute.

Formulele utilizate pentru calcularea acestor coeficienti sunt:

r =

unde: x = indicatorul independent

y = indicatorul dependent

n = numarul de ani ai seriei

Sp =   

K =

unde: d = diferenta dintre rangul variabilei x si cel al variabilei y

n = numarul de tari (regiuni, judete)

unde: P_i = nr. de ranguri superioare rangului dupa y, in ordinea stricta din tabel

Q_i = nr. de ranguri inferioare rangului dupa y, in ordinea stricta din tabel

Analiza comparativa a serviciilor de . din regiunea . cu cele din alte regiuni

Se vor realiza comparatii intre regiuni care vor viza locul ocupat de serviciile analizate in economie. Atentie! Indicatorii utilizati trebuie sa poata fi comparati! (ex. numar paturi de spital la 1000 locuitori, numar profesori la 1000 locuitori etc.)

Perspectivele serviciilor de . din regiunea . in perioada . (3 ani)

In scopul stabilirii tendintelor in evolutia grupei de servicii se vor utiliza mai multe metode statistico-matematice (spor mediu, indice mediu, trend) dintre care se va alege metoda cea mai buna pentru previziune, prin calculul abaterii medii patratice (s) si a coeficientului de variatie (v):

unde: s = abaterea medie patratica

y_i = seria empirica

seria ajustata

n = numarul de ani pentru care sunt prezentate datele (numarul de ani ai seriei)

media aritmetica a seriei y_i

v = coeficientul de variatie a carui valoare trebuie sa fie mai mica de 5% pentru ca previziunea sa fie cat mai apropiata de realitate (5%).

Pentru exemplificare, se va prezenta pe scurt in continuare utilizarea metodelor mai sus amintite intr-un model de proiect realizat pe total servicii (si nu pe o grupa anume) in regiunea Bucuresti (regiune ce include municipiul Bucuresti si judetul Ilfov).

Analiza si previziunea evolutiei serviciilor
in regiunea Bucuresti

Dezvoltarea fara precedent a serviciilor din ultimele decenii indreptateste sintagma 'economie a serviciilor' aplicata tarilor dezvoltate. Din acelasi motiv, specialistii isi indreapta privirea din ce in ce mai intens spre definirea si analizarea acestui domeniu deosebit de complex . Cu toate eforturile depuse, pana in prezent nu exista o definitie 'perfecta' a serviciilor care sa le delimiteze pe acestea de bunurile materiale

Din ce in ce mai raspandite sunt teoriile care sustin ca societatea viitoare (prezenta deja in tarile dezvoltate) poate fi definita ca o economie a serviciilor, avand o serie de trasaturi specifice: integrarea orizontala a tuturor activitatilor din economie, reconsiderarea importantei ofertei in economie tinand cont de cerintele unei dezvoltari durabile, cresterea riscului si incertitudinii

In economia serviciilor prioritatea este acordata functiilor, preocuparea fiind legata de sistemele care produc un rezultat. Cu toate acestea, trebuie tinut cont de faptul ca aceste sisteme (chiar daca produc servicii abstracte, precum telecomunicatiile) sunt dependente de suportul material. Punctul central al economiei serviciilor il reprezinta cunoasterea, inteligenta, tendinta (fireasca) spre progres. Educatia (invatamantul) la un nivel din ce in ce mai inalt reprezinta premiza dezvoltarii economice actuale.[4]

Puternica tendinta de tertiarizare si implicit importanta serviciilor, mai ales in economiile tarilor dezvoltate, sunt subliniate de ponderea mare a ocuparii populatiei in acest domeniu, pondere ce depaseste 60% si chiar 70% din totalul populatiei ocupate. De asemenea, concluzii asemanatoare se desprind si din analiza ponderii serviciilor in crearea PIB.

In tarile mediu dezvoltate ponderea sectorului tertiar in ocuparea populatiei si in crearea PIB se situeaza la un nivel mediu de 50 - 60%, iar in tarile cu un nivel scazut de dezvoltare, acesti indicatori iau valori mai reduse (30 - 40%).[5] Din pacate, acesta din urma este si nivelul Romaniei, unde populatia ocupata in domeniul serviciilor se situeaza la aproape 40% din totalul populatiei ocupate.

CAP 1. Analiza evolutiei serviciilor in Romania in perioada 1999- 2003

a) Populatia ocupata in cele trei sectoare ale economiei este prezentata in tabelul urmator:

Tabel nr. P1. Populatia ocupata la nivelul regiunii Bucuresti

- mii persoane -

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica, Bucuresti, editiile 2000 - 2004, capitolul Statistica teritoriala

Nota: ectorul secundar cuprinde si 'Constructiile'

Se observa o oscilatie continua a populatiei ocupate in agricultura si in industrie. Spre deosebire de agricultura (regiunea Bucuresti cuprinde si judetul Ilfov), unde, desi exista fluctuatii, tendinta generala este de scadere, in sectorul secundar (care contine si constructiile), tendinta generala este de crestere. Sectorul tertiar (serviciile) are un pronuntat caracter crescator, care influenteaza si cresterea constanta (si destul de puternica) a populatiei ocupate din regiunea analizata.

Structura populatiei ocupate in regiunea Bucuresti este prezentata in urmatorul tabel:

Tabel nr. P2. Ponderea celor trei sectoare ale economiei in total populatie ocupata la nivelul regiunii Bucuresti

Nota: Calculele prezentate sunt realizate pe baza datelor din tabelul anterior.

Pentru comparatie, este prezentata in continuare si structura populatiei ocupate in economia Romaniei:

Tabel nr. P3. Ponderea celor trei sectoare ale economiei in total populatie ocupata la nivelul Romaniei

Nota: Calculele sunt realizate pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica, Bucuresti, editiile 2000 - 2004, capitolul 20

Tot pentru comparatie, este prezentata structura populatiei ocupate in economia unor tari dezvoltate si in dezvoltare.

Tabel nr. P4. Structura populatiei ocupate in economia unor tari, in anul 2002

Nota: Calculele sunt realizate pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica, Bucuresti, 2004

Din tabelul P2 se observa ca, desi indicatorul absolut din tabelul P1 inregistreaza o puternica tendinta de crestere, in structura, ponderea populatiei ocupate in servicii din Bucuresti in totalul populatiei ocupate din aceasta regiune inregistreaza mici fluctuatii, ajungand totusi la valori apropiate de cele din tarile dezvoltate, aproape egale cu cele din Ungaria si mult superioare fata de cele pe total tara. O explicatie este aceea ca regiunea include capitala tarii, unde isi au sediul multe din marile firme nationale si internationale din domeniul serviciilor de asigurari, telecomunicatii (mobile), hoteluri si restaurante (Bucuresti fiind principalul punct de atractie pentru turismul de afaceri), dar si o mare parte din serviciile de administratie publica sau invatamant (fiind cel mai mare centru universitar al Romaniei).

Ponderea medie a populatiei ocupate in cele trei sectoare ale economiei nationale si a Bucurestiului pentru perioada 1999-2003 este prezentata in figura P1, respectiv P2.

Evolutia populatiei ocupate in servicii in regiunea Bucuresti este caracterizata de indicatorii prezentati in tabelul P5.

Tabel nr. P5. Indicatorii absoluti, relativi si medii pentru populatia ocupata in servicii in regiunea Bucuresti

Se observa ca populatia ocupata in servicii din regiunea Bucuresti inregistreaza o crestere puternica, mai ales in perioada 1999-2000, cand a avut loc o crestere spectaculoasa (cu 80,2 mii persoane). Anul 1999 reprezinta, de altfel, un punct de cotitura pentru toata economia romaneasca, fiind anul in care, in majoritatea domeniilor, indicatorii economici au inregistrat valori foarte mici.

Pe intreaga perioada s-a inregistrat o valoare medie a populatiei ocupate in servicii din regiunea analizata de 502,72 mii persoane, o modificare medie pozitiva de 44,625 mii persoane, un indice mediu al dinamicii supraunitar de 109,57%, ceea ce inseamna, un ritm mediu pozitiv de 9,57%.

Populatia ocupata in sectorul tertiar are o distributie pe tipuri de servicii prezentata in tabelul P6.

Tabel nr. P6. Distributia populatiei ocupate in sectorul tertiar din Bucuresti pe tipuri de servicii

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti, editiile 2000-2004, cap.20

Cea mai mare parte a populatiei ocupate in servicii din regiunea Bucuresti se afla in comert, inregistrandu-se o crestere continua. O evolutie semnificativa s-a inregistrat in domeniul tranzactiilor imobiliare, care se afla in 2003 pe locul II in topul populatiei ocupate in servicii din Bucuresti. Urmeaza apoi in ordine: serviciile de transport, depozitare si comunicatii, invatamantul, sanatatea, pe ultimul loc situandu-se populatia ocupata in hoteluri si restaurante.

b) Evolutia PIB in ansamblul economiei regiunii Bucuresti este prezentata in tabelul urmator:

Tabel nr. P7. Nivelul P.I.B. -ului in cele trei sectoare ale economiei in regiunea Bucuresti

- mld. lei preturi curente -

Sursa: www.insse.ro

Nota: Sectorul secundar cuprinde si 'Constructiile'

Din insumarea valorilor pe linie nu se obtine totalul, deoarece unele elemente: datorii din import, TVA etc. au fost cuprinse in total fara a fi defalcate.

*Conform metodologiei SEC 1995

Se observa o crestere substantiala a nivelului PIB in toate sectoarele, care insa poate fi pusa pe seama inflatiei; in urma deflatarii seriilor de date vom observa daca aceasta evolutie reprezinta in realitate o crestere sau o scadere a nivelului PIB. In tabelul urmator este prezentata ponderea celor trei sectoare ale economiei in total PIB creat in regiunea Bucuresti:

Tabel nr. P8. Structura P.I.B.-ului in regiunea Bucuresti in perioada 1998-2002

Nota: Calculat pe baza datelor din tabelul P7

Din insumarea activitatilor nu rezulta in toate cazurile 100% intrucat unele elemente: datorii din import, TVA etc. au fost incluse in total fara a fi defalcate

Ponderea celor trei sectoare la formarea PIB in perioada 1998 - 2002 este prezentata in figura P3.

In continuare se realizeaza transformarea PIB-ului creat in regiunea Bucuresti din preturi curente in preturi comparabile (constante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor preturilor de consum in servicii (tabel P9).

Tabel nr. P9. P.I.B. din servicii creat in regiunea Bucuresti in preturi comparabile

Se observa ca si in realitate tendinta PIB este in general de crestere, dar cresterile sunt extrem de mici in comparatie cu valorile exprimate in preturi curente, existand mici fluctuatii in perioada analizata. Aceasta dinamica este ilustrata in fig P4.

In continuare se analizeaza evolutia P.I.B. in servicii din regiunea Bucuresti (in preturi comparabile) si cu ajutorul indicatorilor prezentati in tabelul P10.

Tabel nr. P10. Indicatorii absoluti, relativi si medii pentru P.I.B. creat in servicii in regiunea Bucuresti in perioada 1998-2002

Se observa scadere a PIB-ului creat de servicii in regiunea Bucuresti in perioada 1998-1999, pentru ca in 2000 sa aiba loc o redresare, continuata in 2001 si incetinita in 2002. Pe intreaga perioada s-a inregistrat un PIB mediu anual de 37445,94 mld. lei, cu o modificare medie anuala de 840,225 mld. lei, un indice mediu de 102,2%, ceea ce inseamna o crestere medie anuala de 2,2%.

Tabel nr. P11. Structura produsului intern brut pe tipuri de activitati in Romania

in perioada 1996-2002

%

*servicii de intermediere financiara indirect masurate

Sursa: Maria Ioncica, Economia serviciilor, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003, p.51

Comparativ cu situatia PIB-ului la nivelul Romaniei, in Bucuresti ponderea PIB creat in servicii este mult mai mare. De asemenea, comparativ cu celelalte sectoare economice (primar si secundar) productivitatea relativa a serviciilor din regiunea Bucuresti este superioara. O explicatie a acestei productivitati superioare o reprezinta dezvoltarea serviciilor care incorporeaza atat munca inteligenta (inalt calificata) - ca de exemplu in domeniul bancar (cele mai mari banci cu capital national si international avand sediul central in Bucuresti), cat si tehnologie avansata - ca de exemplu in comunicatii: telefonia mobila si fixa, firmele de cablu (care si-au extins treptat activitatea si in domeniul telefoniei fixe si internetului).

2. Corelatia intre gradul de dezvoltare economico-sociala a regiunii Bucuresti si evolutia serviciilor

Dintre indicatorii care exprima dezvoltarea economico-sociala de ansamblu a regiunii Bucuresti (x) se pot utiliza: PIB (PNB)/locuitor, populatia ocupata, veniturile reale pe locuitor, rata inflatiei, rata somajului, durata medie a vietii, volumul investitiilor, cifra de afaceri, gradul de urbanizare etc.

Referitor la indicatorii care exprima evolutia serviciilor de. (y) pot fi utilizati: PIB creat in servicii, populatia ocupata in servicii, volumul serviciilor de piata, numar turisti etc.

Pentru a stabili in ce masura populatia ocupata in Bucuresti influenteaza
PIB-ul creat in servicii din aceasta regiune se calculeaza coeficientul de corelatie simpla (r).

Tabel nr P12. Calcularea legaturii dintre populatia ocupata si produsul intern brut creat in servicii in regiunea Bucuresti

In urma calculelor se obtine r = 0,36, ceea ce semnifica o legatura directa intre cei doi indicatori studiati, populatia ocupata din Bucuresti influentand PIB-ul creat in servicii din aceasta regiune, deoarece populatia ocupata din Bucuresti are venituri superioare celor pe total tara si in acest caz, cererea de servicii este mai mare, impulsionand dezvoltarea lor si implicit a PIB-ului creat in servicii. Mai mult, atat pregatirea PO (pe total si in special in servicii), cat si inzestrarea tehnica sunt mai ridicate in aceasta zona, fata de restul tarii, rezultand o productivitate mai mare si implicit un PIB superior.

De asemenea, vor fi calculati si coeficientii de corelatie a rangurilor Spearman si Kendall, la nivel regional pentru anul 2002.

Tabel nr. P13

*Totalul cuprinde si PIB-ul extra-regiunilor ( 429,9 mld. lei )

Sp = 0,50

Tabel nr. P14

S = Pi - Qi = 19 - 9 = 10 K = 0,35

La nivel teritorial, legatura dintre PO in economie si PIB-ul creat in servicii este slaba, din date rezultand ca productivitatea populatiei ocupate are o influenta mai mare asupra PIB-ului (PO in Bucuresti se situeaza pe locul 6, in timp ce PIB-ul creat in aceasta regiune depaseste cu mult PIB-ul creat in servicii in alte regiuni). O alta explicatie ar fi existenta unor medii de informare mai bune oferite populatiei capitalei, precum si veniturile superioare realizate de aceasta (atat in calitate de angajati, cat si in calitate de angajatori).

3. Analiza comparativa a dezvoltarii serviciilor in cele 8 regiuni din Romania la nivelul anului 2002

Pentru comparatie s-au luat in considerare urmatorii indicatori: PO in servicii, PIB creat in servicii si productivitatea muncii (PIB/PO) in servicii.

Tabel nr. P15. PO in servicii, PIB creat in servicii si PIB in servicii/PO in servicii in cele 8 regiuni din Romania la nivelul anului 2002

* Totalul cuprinde si PIB-ul extra-regiunilor ( 429,9 mld. lei )

Sursa: Calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti, 2004, cap.20

Din analiza tabelului P15 se observa marea diferenta ce exista intre productivitatea muncii din domeniul serviciilor in regiunea Bucuresti comparativ cu celelalte sapte regiuni, care se situeaza toate la valori apropiate (un lucrator in servicii din Bucuresti aduce un aport la PIB aproape dublu fata de colegii sai din tara). O posibila explicatie este motivarea superioara a populatiei ocupate din Bucuresti, atat prin salarii, cat si prin alte stimulente (avansare mai rapida, vacante stimulent, asigurarea perfectionarii profesionale).

4. Perspectivele serviciilor din regiunea Bucuresti pentru perioada 2004 -2006

Se vor utiliza pentru fiecare indicator (serie de date) cel putin doua metode de previziune si se va alege cea pentru care coeficientul de variatie (v) este mai mic de 5%.

a) Metoda sporului mediu

Previziune pentru populatia ocupata in servicii in Bucuresti

Din datele anterioare se cunoaste mii pers.; mii pers.

Deci metoda ajusteaza bine seria de date.

b) Metoda indicelui mediu de dinamica

Se cunoaste ca

,

Rezulta ca si aceasta metoda ajusteaza bine seria de date.

c) Metoda trendului liniar

, , ,

s v = 2,57% < 5% si aceasta metoda ajusteaza bine seria de date.

d) Metoda trendului parabolic

b = 40,99

c = - 4

a = 510,72

s v = 2,199< 5%,

deci metoda ajusteaza cel mai bine seria de date si va fi folosita pentru previziune.

Nota: In cazul in care se obtine v<5% pentru doua sau mai multe metode, se alege metoda de previziune potrivit careia coeficientul de variatie are valoarea cea mai mica.

Previziunea evolutiei populatiei ocupate in servicii in regiunea Bucuresti, in perioada 2004-2006

- mii persoane -

Se observa o crestere constanta a populatiei ocupate in servicii in regiunea Bucuresti, care se si confirma prin aparitia in ultimii ani a unor mari firme in domeniul hotelier, comercial sau financiar si de asigurari.

Tendinta care se observa in urma previziunii este una favorabila pentru regiunea Bucuresti, tinand cont de faptul ca si in economiile dezvoltate, populatia ocupata in sectorul tertiar are o pondere ridicata si este in crestere.