ARBITRAJUL COMERCIAL INTERNATIONAL (ACI)

ARBITRAJUL COMERCIAL INTERNATIONAL (ACI)

Def:= modalitate specifica de solutionare a litigiilor din comertul international, particularizata prin urmatoarele trasaturi:

a. temeiul competentei arbitrilor este conventia de arbitraj

b. arbitrii sunt persoane particulare, iar nu functionari publici (cum este cazul judecatorilor)

c. hotararea pronuntata este definitiva si obligatorie.

Clasificarea ACI

I. in functie de caracterul temporar sau permanent al arbitrajului, distingem:

A. arbitrajul ad-hoc

B. arbitrajul institutionalizat

A. Arbitrajul ad-hoc

- in esenta, are un caracter temporar, fiind organizat pentru un singur litigiu;

- partile desemneaza tribunalul arbitral pentru solutionarea litigiului;

- dupa pronuntarea hotararii, tribunalul isi inceteaza existenta.

Prezinta inconveniente decurgand din dificultatile organizatorice. De aceea, Curtile de arbitraj ofera, de regula, auspiciile lor pentru organizarea arbitrajelor ad-hoc, fara ca rpin aceasta arbitrajul sa dobandeasca caracter institutionalizat (Curtile pun la dispozitie sediul, un secretariat calificat, posibilitati de comunicare sau primire a corespondentei, posibilitati de redactare a proceselor verbale ale sedintelor etc.)

B. Arbitrajul institutionalizat

- caracter permanent;

- este organizat de Curti de arbitraj care functioneaza in baza Regulamentelor proprii;

- tribunalul arbitral solutioneaza un nr. nedeterminat de cauze.

Clasificarea arbitrajului institutionalizat (AI)

A. dpdv al obiectului (ratione materiae)

. AI cu o competenta generala

- solutioneaza litigii de orice natura si din orice domeniu al DCI (ex: Curtea de Arbitraj din Bucuresti de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romanie - CAB)

. AI cu competenta specializata

- se organizeaza, de regula, pe langa Bursele de Valori sau asociatiile profesionale

- judeca doar litigii din domeniul respectiv (ex: arbitrajul organizat de Bursa de Cereale de la Londra; arbitrajul organizat de Bursa Maritima de la Londra).

B. dpdv al competentei teritoriale (ratione loci)

. AI bilateral

- instanta arbitrala are in competenta litigii dintre comercianti cu sediul in 2 state diferite (ex: Canadian-American Arbitration Commission).

. AI regional

- ex: Comisia Scandinava de Arbitraj.

. AI cu competenta universala.

- ex: CAB

II. in functie de puterile conferite arbitrilor, distingem:

A. arbitrajul in drept strict

- numit si arbitaj de iure;

- arbitrii judeca in baza unui act normativ (conventie internationala sau sistemul de drept national-lex causae);

- daca partile nu prevad in mod clar daca judecarea se va face in drept strict sau in echitate, arbitrii vor judeca in drept strict.

B. arbitrajul in echitate

- numit si arbitraj de facto;

- este necesar ca partile sa prevada expres acest lucru;

- arbitrii dispun de o mai mare libertate (tin seama de ceea ce este echitabil);

- si in acest caz, arbitrajul are o serie de limite:

a. limite de procedura - arbitrii trebuie sa tina seama de principiile contradictorialitatii, disponibilitatii, respectarii dreptului la aparare.

b. limite de fond (normele de ordine publica de drept international privat din sistemul de drept ablicabil in speta-lex causae).

Temeiul competentei arbitrilor

- il reprezinta vointa partilor, exprimata intr-o conventie de arbitraj

- conventia de arbitraj = acordul de vointa al partilor, prin care acestea convin ca un litigiu existent sau viitor sa fie solutionat prin arbitraj.

- exista 2 forme ale conventiei de arbitraj:

a. clauza compromisorie (clauza inserata in contract,prin care partile se inteleg ca un litigiu viitor sa fie solutionat prin arbitraj).

b. compromisul de arbitraj (acordul de vointa al partilor privind solutionarea, prin arbitraj, a unui litigiu deja nascut).

Este posibila coexistenta clauzei compromisorie cu compromisul de arbitraj, in cazul in care clauza compromisorie este sumar redactata.

Efectele conventiei de arbitraj

1. efect negativ

= dezinvestirea instantei judecatoresti de drept comun.

- daca o parte sesizeaza o instanta judecatoreasca cu solutionarea litigiului, chiar daca instanta ar fi competenta, daca exista o conventie de arbitraj valabila, instanta este tinuta sa se dezinvesteasca.

2. efect pozitiv

= investirea tribunalului arbitral

Raportul dintre clauza compromisorie si contractul in care a fost inserata

- raportul este unul de autonomie relativa.

- regimul juridic al clauzei compromisorii este diferit de regimul juridic al contractului principal

- anumite cauze de nevalabilitate a contractului principal nu afecteaza si clauza compromisorie, a.i. arbitrii raman competenti, in baza clauzei compromisorii, sa pronunte desfiintarea contractului.

- exista cauze de nevalabilitate a contractului principal care vor afecta si valabilitatea clauzei compromisorii (ex: incapacitatea partilor sau a uneia dintre parti; unele vicii de consimtamant etc).

Daca instanta arbitrala constata ca una dintre parti a fost incapabila, se va aprecia ca a fost incapabila si cu privire la clauza compromisorie, a.i. temeiul competentei arbitrilor va fi afectat. In acest caz, arbitrii nu se mai pot pronunta, contractul urmand sa fie desfiintat sau nu de catre instanta de drept comun.

AI realizat de Curtea de Arbitraj (CAB) de pe langa Camera de comert si Industrie a Romaniei

CAB-in prezent, este organizata in baza Regulilor in vigoare din anul 2000.

Poate fi arbitru persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

are capacitate deplina de exercitiu

se bucura de o reputatie nestribita

detine o inalta calificare si experienta in domeniul DCI.

Arbitrii sunt mentionati pe o lista a CAB, partile fiind libere sa desemneze unul sau mai multi arbitrii de pe lista. Partile pot desemna ca arbitri si persoane neinscrise pe lista, care prin competenta si probitatea lor se bucura de increderea celor aflati pe lista.

Partile pot desemna 1, 2 sau mai multi arbitri.

Daca partile nu au convenit asupra numarului de arbitri, completul este format din 3 arbitri, cate unul desemnat de fiecare parte, iar al 3-lea-supraarbitrul- desemnat de ceilalti 2 arbitri stabiliti de parti. Daca o parte omite sa numeasca arbitrul pe care doreste sa il desemneze sau daca cei 2 arbitri desemnati nu se inteleg cu privire la persoana supraarbitrului, acesta este desemnat de catre presedintele CAB.

In activitatea lor, arbitrii sunt:

independenti;

impartiali;

In exercitarea activitatii care ii revine, arbitrul desemnat de o parte nu este reprezentantul sau avocatul respectivei parti.

CCIR este o persoana juridica cu caracter asociativ, formata din comercianti care doresc sa se inscrie la CCIR si care se supun statutului ei. Este un organism non-guvernamental, care desfasoara o activitate de indrumare, publicitate si pe langa care functioneaza CAB.

CAB este independenta de CCIR in ceea ce priveste activitatea sa jurisdictionala si depinde de CCIR numai dpdv administrativ. CAB nu are persoanalitate juridica proprie.

Functionarea CAB. Reguli de procedura

- in prezent, sunt in vigoare (din 1 ianuarie 2000) Regulile de procedura arbitrala (Reg.), modificate.

Art. 2 Reg. "CAB organizeaza si administreaza solutionarea pe cale arbitrala a unor litigii interne sau internationale, daca partile au inchiat in acest sens o conventie arbitrala".

Competenta jurisdictionala a Curtii priveste litigiile comerciale (cf. art. 2, alin.2, litigiile comerciale sunt orice litigii care deriva dintr-un contract comercial sau un alt raport juridic comercial, a.i. se poate concluziona ca izvorul litigiilor de competenta CAB poate fi un contract sau raport juridic extracontractual), litigiile interne (care nu contin un element de extraneitate) sau internationale (contin un element de extraneitate relevant pentru DCI, precum parti cu sediul in state diferite, o marfa aflata in tranzit international etc).

Temeiul competentei arbitrale este conventia arbitrala (trebuie incheiata in scris, sub sanctiunea nulitatii), care poate avea 2 forme:

a. clauza compromisorie, inserata in contractul principal, dar care are o anumita autonomie fata de acesta.

b. compromisul, care este o conventie separata de contractul principal.

Caracterul autonom al clauzei compromisorii fata de contractul principal este mentionat expres de art. 11 Reg.

Spre deosebire de clauza compromisorie, care se refera la un litigiu viitor sau posibil, compromisul se incheie cu privire la un litigiu prezent si actual (litigiu ivit intre parti). Pentru clauza compromisorie, singura conditie care trebuie indeplinita pentru a fi valabila este mentionarea competentei CAB. Pentru compromis, este necesar sa se arate obiectul litigiului, numele arbitrilor sau modalitatile de numire a acestora.

Conventia arbitrala este valabila si in cazul in care reclamantul formuleaza cerere de arbitarj in fata CAB, iar paratul accepta competenta Curtii. Se intruneste astfel conditia formei scrise, deoarece actiunea arbitrala este scrisa, iar acordul paratului (chiar daca nu este scris) va fi consemnat in incheierea de sedinta.

Efectele conventiei arbitrale

Art. 15 Reg. - incheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiect al acestei conventii, competenta instantelor judecatoresti. (efectul negativ al conventiei de arbitraj).

De asemenea, incheierea conventiei de arbitraj confera competenta CAB (efectul pozitiv al conventiei de arbitra).

Tribunalul arbitral ar obligatia de a verifica propria competenta (unele clauze pot fi redactate confuz - cazul clauzelor patologice).

Arbitrii - CAB dispune de cca 40-50 arbitri inscrisi pe listele sale.

- in principiu, sunt cadre didactice universitare, avocati (nu si magistrati), alte categorii de juristi.

- arbitrii de pe listele CAB trebuie sa indeplineasca anumite conditii cumulative:

a. capacitate deplina de exercitiu

b. sa se bucure de o reputatie nestribita

c. sa detina o inalta calificare si experienta in domeniul DCI si al relatiior economice internationale.

Partile au libertatea de a numi ca arbitri si persoane care nu sunt inscrise pe lista dar care, prin competenta, se bucura de increderea partilor. Arbitrii care nu se regasesc pe lista CAB sunt verificati de presedintele CAB. CAB nu se poate opune ca o persoana sa fie arbitru, dar poate sa puna in vederea partilor anumite aspecte cu privire la persoana propusa ca arbitru.

Cf. art. 20 Reg., arbitrii sunt independenti si impartiali in exercitarea atributiior profesionale.

Numarul de arbitri care alcatuiesc completul - poate fi un arbitru unic (acceptat de ambele parti), 2 arbitri sau 3 ori mai multi arbitri. Daca partile nu convin asupra numarului arbitrilor, tribunalul arbitral va fi compus din 3 arbitri (cate unul numit de fiecare parte, plus un supraarbitru desemnat de catre acestia). Cei 2 arbitri numiti de parti nu sunt reprezentantii intereselor acestora.

Sesizarea tribunalului arbitral

- se realizeaza prin cererea de arbitrare.

cererea trebuie sa fie scrisa si sa contina anumite mentiuni obligatorii:

a. mentiuni generale (elementele de identificare a partilor: nume, prenume, domiciliu - in cazul PF; denumire, sediu social, nr. de inmatriculare in Registrul Comertului, nr. de telefon, fax, cont bancar - in cazul PJ; daca exista mandatar, trebuie exhibata calitatea de mandatar; obiectul si valoarea cererii; motivele de fapt si de drept; probele; semnatura reclamantului).

b. mentiuni specifice (clauza compromisorie sau compromisul; numele arbitrului unic sau a aceluia dintre cei 3 arbitri pe care reclamantul il propune; dovada platii taxei de arbitraj).

Cererea se adreseaza CAB si se depune la Registratura. Data cererii este data stampilei aplicate pe cerere.

Paratul trebuie sa faca intampinare pana la prima zi de infatisare, in care trebuie sa arate:

exceptiile ridicate fata de pretentiile reclamantului;

raspunsul, in fapt si in drept, la capetele de cerere ale reclamantului;

probele propuse in aparare;

numele arbitrului desemnat.

Cei 2 arbitri desemnati de parti desemneaza un supraarbitru. Toti cei trei arbitri vor fi supusi impartialitatii si confidentialitatii.

Secretariatul CAB stabileste primul termen de arbitrare.

Paratul poate face cerere reconventionala pana la prima zi de infatisare, daca are pretentii proprii in legatura cu cererea principala; tribunalul arbitral are posibilitatea, in acest caz, de a disjunge cererea reconventionala, daca solutionarea ei poate intarzia solutionarea cererii principale.

Sedintele de arbitraj nu sunt publice (participa partile, reprezentantii lor, martorii, expertii).

In lipsa paratului, CAB se poate pronunta. In lipsa reclamantului, CAB se poate pronunta doar daca s-a cerut in scris acest lucru.

Fiecare parte trebuie sa dovedeasca faptele care fundamenteaza cererea sau apararea. Spre deosebire de instantele judecatoresti, tribunalul arbitral nu este legat de principiul rolului activ, dar este tinut de principiul aflarii adevarului, motiv pentru care tribunalul arbitral trebuie sa coopereze cu partile.

Cf. art. 52 Reg., arbitrii pot cere partilor explicatii cu privire la obiectul pricinii, dar nu pot impune partilor administrarea de probe. Martorii si expertii nu sunt obligati sa presteze juramant. Dezbaterile se consemneaza in incheierea de sedinta, iar procesul arbitral se finalizeaza prin hotararea arbitrala, la a carei pronuntare tribunalul arbitral trebuie sa tina seama de contractul principal, de normele de drept aplicabile si de uzantele comerciale internationale, daca sunt aplicabile.

Hotararea arbitrala (sentinta)

- se redacteaza in scris

- trebuie sa contina, in mod obligatoriu:

a. componenta nominala a tribunalului arbitral;

b. numele asistentului arbitral;

c. locul si data pronuntarii hotararii;

d. elementele de identificare ale partilor si ale reprezentantilor lor;

e. mentionarea conventiei arbitrale;

f. obiectul litigiului;

g. sustinerile partilor (pe scurt);

h. motivarea, in fapt si in drept, a hotararii. Daca arbitrajul se solutioneaza in echitate, trebuie mentionate motivele de echitate.

i. dispozitivul sentintei;

j. semnaturile arbitrilor si ale reprezentantilor arbitrali.

Hotararea se comunica partilor. Cf. Reg, ea este definitiva si obligatorie. Hotararea se poate aduce la indeplinire de bunavoie de catre partea care a cazut in pretentii. Daca aceasta parte nu indeplineste sentinta arbitrala de bunavoie, sentinta se va investi cu formula executorie si va fi adusa la indeplinire intocmai ca o hotarare judecatoreasca, prin intermediul organelor de coercitie ale statului.

Impotriva sentintei arbitrale se poate exercita, pentru anumite motive prevazute expres de art. 69 Reg., o singura cale de atac - actiunea in anulare. Aceste motive constituie o reluare a motivelor de contestatie in anulare din C. Proc. Civ. Cu exceptia ultimului motiv (care poate fi de procedura sau de fond), toate celelalte motive sunt doar motive de procedura.

Motive de anulare:

a. litigiul nu este susceptibil de solutionare pe cale arbitrala;

b. tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie arbitrala sau in baza unei conventii neclare;

c. tribunalul nu a fost costituit conform conventiei arbitrale;

d. partea a lipsit la temenul cand au avut loc dezbaterile si procedura de citare cu ea nu a fost legal indeplinita;

e. hotararea a fost pronuntata dupa expirarea termenului de pronuntare a hotararii, termen pe care partile l-au stabilit si care a fost comunicat tribunalului arbitral pana la prima zi de infatisare;

f. tribunalul arbitral nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut (minus petita partium), s-a pronuntat asupra unui lucru care nu a fost cerut (ultra petita partium) sau a dat mai mult decat s-a cerut (plus petita partium);

g. hotararea arbitrala nu contine dispozitivul sau motivele, nu arata data si locul pronuntarii sau nu este semnata de arbitri;

h. dispozitivul hotararii arbitrale contine prevederi care nu pot fi aduse la indeplinire;

i. hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri sau dispozitiile imperative ale legii.

99% dintre actiunile in anulare sunt fundamentate pe motivul prevazut la litera i). Maximum 2-3% din hotararile CAB sunt anulate.

Regulile CAB au o situatie de sine statatoare si se completeaza cu dispozitiile de drept comun ale procedurii civile romane in masura in care acestea sunt compatibile cu arbitrajul si cu natura comerciala a litigiului.