BN care limiteaza importurile INDIRECT prin mecanismul preturilor - 5 forme

BN care limiteaza importurile INDIRECT prin mecanismul preturilor 5 forme

1.Prelevari variabile la import (taxe de prelevare)

se practica in UE in cadrul mecanismului PAC

vizeaza importurile de prod agricole din tarile terte si care intra sub incidenta PAC

au dubla natura tarifara + netarifara

sunt taxe vamale suplimentare

Se calculeaza:

Taxa de prelevare

Taxe de prelevare

se numesc prelevari variabile deoarece volumul incasarilor prin perceperea acestor taxe variaza in functie de pretul international

au rol protectionist mai eficient decat o TV obisnuita

2. Preturi minime si maxime la import

Preturi minime de import (cel putin 100)

se folosesc ca instrumente de PC atunci cand:

produsele indigene au costuri de prod ridicate fata de cele ale concurentei (95)

pe piata internat, preturile anumitor produse sunt reduse ceea ce le face mai competitive la export (80)

tarileI stabilesc preturi minime de import apropiate de nivelul preturilor interne cu ridicata (105)

nerespectarea de catre firmele importatoare anularea licentei de import

efecte: limitarea importurilor + protejarea ramurilor vizate

Preturi maxime de import (maxim 200)

sunt instrumente de PC atunci cand tarile incearca cresterea artificiala a preturior exporturilor

nu trebuie sa depaseasca pretul produselor similare indigene (este permisa o depasire de doar 2-6%)

efecte: limitarea importurilor + reducerea preturilor de export

sunt utilizate de acele tari-principali importatori pe piata mondiala a produselor respective

Preturi maxime de import (maxim 200)

sunt instrumente de PC atunci cand tarile incearca cresterea artificiala a preturior exporturilor

nu trebuie sa depaseasca pretul produselor similare indigene (este permisa o depasire de doar 2-6%)

efecte: limitarea importurilor + reducerea preturilor de export

sunt utilizate de acele tari-principali importatori pe piata mondiala a produselor respective

3. Impozite indirecte + alte taxe cu caracter fiscal

= ajustari fiscale la frontiera / bariere paratarifare

Sistemele fiscale, din diferite tari, aplicate marfurilor importate + indigene = element de discriminare in REI.

DE CE?

In multe tari, regimul fiscal prevede:

Prod. exportate sunt scutite de impozite indirecte

Prod. importate sunt supuse acelorasi impozite ca si cele indigene

tarile au negociat conventii privind evitarea dublei impuneri

discriminarea marfurilor importate are loc prin:

1. evaluarea diferentiata a bazei de impunere (valori diferite ca baza a impunerii fiscale)

pentru prod. Indigene impozitele se percep la pretul cu ridicata

pentru importuri pretul CIF majorat cu TV + alte taxe cu ocazia importului cresterea pretului importurilor reducerea competitivitatii acestora

2. ordinea perceperii taxelor

Forme:

TVA

= impozit general de consum perceput la fiecare stadiu al circulatiei marf numai la valoarea nou adaugata la fiecare stadiu

Taxe in cascada

= impozit de consum aplicat la fiecare stadiu al circulatiei marf perceput la intreaga valoare a marfurilor

are caracter cumulativ se aplica asupra valorii produsului care include si taxele percepute in fazele anterioare al circulatiei marfii supuse impunerii fiscale

creste foarte mult pretul de vanzare

Accize

= impozit perceput asupra produselor ce constituie monopol de stat + bunuri de lux

scop: limitarea consumului + protejarea productiei interne

au nivel foarte ridicat creste pretul de desfacere

Taxe oculte

impozite asupra bunurilor destinate consumului productiv (m.p.+mijl.de transp)

Alte taxe:

Tx portuare percepute asupra valorii inscrise in documentele de transport + asupra cheltuielilor de prelucrare a marf in porturi

Tx statistice percepute pentru serviciile statistice prestate in vama

Tx sanitare percepute cu ocazia controlului sanitar a marfurilor importate

Tx consulare percepute de consulatul tarii importatoare cu sediul in tara exportatoare pt legalizarea unor documente + eliberarea de facturi consulare

Au valori reduse insa cumulate contribuie la cresterea preturilor

4. Taxele de retorsiune

au dubla natura tarif + netarifara

se aplica ca raspuns la pol com neloiala (preturi de dumping + subventii la export)

caracterul netarifar in perioada derularii anchetei (care trebuie sa dovedeasca prejudiciul asupra tarii importatoare) sunt sistate relatiile comerciale cu firmele acuzate

TD acuza foarte frecvent TinD, si chiar in conditiile nedovedirii prejudiciului, sistarea relatiilor pe perioada anchetei reprezinta o bariera cu efecte negative asupra CI

5. Depuneri prealabile in valuta la import

au fost adoptate de TD incepand cu dec.7-8

= reglementari prin care firmele importatoare sunt obligate sa depuna (in contul organelor vamale) un (50%) din valoarea viitorului import, in valuta, cu cel putin 6 luni inainte

aceste sume nu sunt purtatoare de dobanzi

daca importatorul

renunta la import i se va restitui suma varsata

realizeaza importul:

va ridica pretul produselor importate (pentru a recupera pierderea de dobanda)

va solicita reduceri de pret din partea exportatorului

= masura ce crediteaza statul pe termen scurt fara dobanda, in perioade de dezechilibru ale BPE

Taxe vamale-clasificare(continuare)
Criteriul: modul de percepere

l      taxe vamale ad-valorem

l      taxe vamale specifice

l      taxe vamale mixte

Ad-valorem duties

l      se percep asupra valorii vamale a marfurilor importate sau exportate;

l      se stabilesc sub forma unei cote procentuale raportate la valoarea in vama a marfurilor (ex. 15% din valoarea inscrisa in factura externa, pret CIF

Specific duties

l      se percep de stat pe unitatea de masura fizica a marfurilor importate (buc, t, m2, m3, vagon);

l      se stabilesc sub forma unei sume absolute in moneda tarii respective;

l      (ex. 30 euro/vagon

Mixed duties

l      se percep atunci cand TV ad-valorem nu sunt destul de eficiente in protejarea pietei interne;

l      presupun perceperea simultana atat de TV ad-valorem cat si de TV specifice;

l      ex: 5% din valoarea in vama plus 10/tona

Criteriul:
modul de stabilire de catre stat

l      taxe vamale autonome,

l      taxe vamale conventionale,

l      taxe vamale preferentiale

l      taxe vamale de retosiune

TV autonome

l      sunt stabilite de stat in mod independent;

l      se percep asupra marfurilor ce provin din tari cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri com

l      se aplica in afara regimului CNCMF;

l      au nivel ridicat (prohibitive);

l      nu fac obiectul negocierilor;

l      o puternica bariera in calea sch com dintre state

Clauza natiunii celei mai favorizate (most favoured nation)

l      prevedere inscrisa in tratate sau acorduri comerciale potrivit careia partile semnatare se obliga sa-si acorde reciproc toate avantajele comerciale pe care le-au acordat sau le vor acorda tarilor terte

l      orice avantaje, privilegii acordate de catre o parte contractanta pentru un produs originar din sau avand ca destinatie orice alta tara vor fi extinse imediat si neconditionat asupra oricarui produs similar originar sau avand ca destinatie toate celelalte parti contractante

(Art.1 GATT).

TV conventionale

l      se stabilesc de stat prin intelegeri cu alte state conform clauzelor stabilite in acorduri bi-multilaterale;

l      se percep asupra marfurilor ce provin din tarile care isi acorda reciproc CNCMF

l      se aplica in regimul CNCMF

l      au nivel redus;

l      fac obiectul neg tarifare din cadrul GATT-OMC

TV preferentiale

l      sunt foarte reduse (zero)

l      se aplica marfurilor importate din anumite tari;

l      nu se extind asupra celor ce provin din celelalte tari;

l      reprezinta o derogare de la CNCMF

l      reflecta un regim de favoare stabilit intre anumite tari;

l      ex: aranjamente, conventii si protocoale preferentiale (SGP, SGPC), grupari de integrare economica regionale

TV de retorsiune

l      se aplica de stat ca raspuns la politica comerciala neloiala a altor state

l      politica de dumping

l      politica de subventionare a exporturilor;

l      se percep ca TV sumplimentare peste nivelul TV in vigoare;

l      forme

tv anti-dumping (anti-dumping duties)

tv compensatorii (countervailing duties

l      au nivel prestabilit

TV anti-dumping marja de dumping

marja de dumping valoarea normala pretul de dumping

valoarea normala poate fi data de

l      pretul practicat pe piata tarii exp;

l      pretul practicat pe pietele de exp terte

l      suma costurilor considerate corecte (preferata este imposibila aprecierea corecta a valorii costurilor componentelor

TV compensatorii =nivelul subventiei de export de care a beneficiat exportatorul in tara lui de origine;

l      Obiectiv: inlaturarea efectelor negative ale celor doua politici neloiale

slabirea pozitiei de piata a Qtorilor autohtoni de produse similare;

l      Ancheta - dovedirea prejudiciului adus pietei interne;

pana la dovedirea prejudiciului sunt intrerupte toate importurile;

masuri de raspuns se pot lua numai in cazul dovedirii prejudiciului;

l      au dubla natura:

tarifara (se percep sub forma unor taxe)

netarifara (pana la dovedirea prejudiciului in cadrul unei anchete sunt intrerupte relatiile comerciale cu partenerul vizat).

Tariful vamal

l      catalog ce cuprinde:

nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale

TV percepute asupra fiecarui produs.

l      sunt cuprinse si produsele scutite de impunerea vamala la import.

l      sunt instrumente dePC admise de GATT:

se protejeaza piata interna de concurenta straina;

se pot negocia concesii tarifare;

se pot institui masuri de discriminare in rel com ext.

l      Clasificarea marfurilor in tarifele vamale se poate face in functie de urmatoarele criterii:

dupa originea marfurilor animale, vegetale, minerale;

dupa gradul de prelucrare materii prime, produse semifinite, produse finite;

o combinatie a primelor doua forme.

Reglementarea elaborarii tarifelor vamale

l      Biroul de Statistica al ONU

Clasificarea tip standard pentru comertul international (CTCI).

l      Motivatia statistica

l      In timp modificari

l      la initiativa GATT, este adoptata la Bruxelles

Conventia privind clasificarea marfurilor in tarifele vamale, pe baza careia a fost elaborat un nomenclator unic de baza:

Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamala de la Bruxelles (NCCV).

l      modificat in timp;

l      a usurat negocierile in cadrul GATT, toate tarile raportand aceleasi (sub)pozitii tarifare;

l      au aderat ce ma mare parte a tarilor lumii (exceptie SUA si Canada nomenclatoare mult mai detaliate

l      la Bruxelles

Conventia privind sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor

l      a urmarit adoptarea unui nomenclator unic la care sa participe toate statele;

l      are la baza NCCV si CTCI;

l      clasificarea marfurilor se face dupa criteriul combinat (origine si prelucrare);

l      este foarte flexibil, fiind folosit ca atare sau ca baza pentru elaborarea altora.

l      au aderat toate statele lumii

Conventia privind sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor

l      Avantaje

elimina divergentele de incadrare tarifara si determinare a TV

faciliteaza colectarea, compararea si analiza datelor statistice privind sch com int

satisface necesitatile de codificare ale autoritatilor vamale, organelor de statistica, producatorilor, comerciantilor si transportatorilor.

Tarifele vamale - forme:

l      simple

au o singura coloana de TV pentru toate produsele supuse impunerii vamale indiferent de provenienta;

sunt folosite de unele tari in dezvoltare;

l      compuse

au doua multe coloane de TV fiecare aplicadu-se marfurilor ce provin din anumite tari;

TV inscrise sunt: conventionale, autonome, preferentiale - pe baza de reciprocitate sau nereciprocitate; sunt cele mai raspandite;

practicate de toate tarile lumii

EFECTUL PROTECTIONIST AL TAXELOR VAMALE

l      Protectia nominala

vizeaza valoarea intregului produs supus impunerii vamale;

este exprimata de nivelul TV inscrise in tariful vamal oficial (TV nominale).

Regula generala

l      Nivelul impunerii vamale este direct proportional cu gradul de prelucrare al marfurilor.

l      Intensitatea actiunii TV ca instrument de protectie protectia efectiva

EFECTUL PROTECTIONIST AL TAXELOR VAMALE

l      Protectia efectiva (Te)

vizeaza valoarea nou creata si incorporata in produsul supus impunerii vamale (manopera);

masoara sporul valorii nou create pe unitatea de produs finit in absenta tarifului vamal,

sporul de valoare adaugata obtinut de producatorii interni in conditiile practicarii de TV in raport cu situatia de liber schimb.

Protectia efectiva:

l      se calculeaza cu ajutorul relatiei:

Protectia efectiva este influentata de

l      nivelul celor doua TV

l      dispersia tarifara;

l      gradul de prelucrare a produsului

Determinarea protectiei vamale efective

Cazul I. Consideram urmatoarele :

      Vf = 1.000 USD,

      Vm = 50% (500 USD).

      Tf = 10%,

      Tm = zero.

Te este de 2 ori mai mare decat TV nominala.

Cazul II. Tm = 5%

Cazul III. Tm de 15%, Te ar fi de 5%.

Cazul IV. Tm 20%, Te ar fi de 0%.

Concluzie

Te variaza :

      direct proportional cu nivelul taxei vamale perceput asupra produsului finit si

      invers proportional cu nivelul taxei vamale perceput asupra materiilor prime.

Cazul V. Tf de 8%, iar Tm = zero, Te ar fi de 16%.

Concluzie

      Te variaza direct proportional cu nivelul dispersiei tarifare.

Cazul VI. Vm = 90% din valoarea produsului finit (Vm = 900 USD) si s-ar percepe Tf de 5%, iar Tm = zero, Te ar fi de 50%.

Concluzie

      Cu cat gradul de prelucrare al m.p. incorporate este mai redus, cu atat Te este mai ridicata dezavantajeaza TCD exportatoare de m.p.