Clasificarea marcilor

Clasificarea marcilor

Clasificarea marcilor nu are numai o importanta didactica, ci este nu mijloc esential pentru determinarea regimului lor juridic, contribuie la validarea marcilor si la apreciere eventualelor incalcari ale dreptului la marca.

Clasificarea marcilor se face dupa o serie de criterii:

• dupa destinatie: marcile sunt de fabrica si de comert (comerciale);
• dupa obiectul protejat: marcile sunt de produs si de servicii;
• dupa titularul dreptului de marca: sunt marci individuale sau colective;
• dupa numarul semnelor folosite: marcile sunt simple si combinate;
• dupa natura semnelor folosite: marcile sunt verbale, figurative si sonore;
• dupa efectul urmarit marcile sunt auditive, vizuale si intelectuale.

Marca de fabrica destinata productiei, individualizeaza producatorul, fabricantul si favorizeaza dezvoltarea industriei.

Marca de comert destinata distributiei, individualizeaza pe distribuitor (comerciant) si favorizeaza dezvoltarea comertului.

Ambele tipuri de marci se refera la produse si sunt susceptibile de protectia prin lege.

Marca de produse reuneste intr-o categorie comuna marca de fabrica si marca de comert,

dat fiind ca se refera la produse.

Marcile de servicii sunt menite sa identifice prestarile de servicii, prestate de intreprinderi diferite. Aceste tipuri de marci se refera la servicii materiale sau pure. Astfel:

• marca de servicii se aplica pe produse, pentru a identifica autorul serviciului al caror obiecte de activitate au fost aceste produse, de exemplu marca "Nufarul" pentru curatatorie;
• marca de servicii "pure" identifica serviciile care nu sunt legate de obiecte materiale, de exemplu serviciile bancare, de asigurari, organizare de spectacole, etc.

Marca individuala - cand titularul dreptului la marca este o persoana fizica sau juridica determinata. Pentru acest tip de marca functia de calitate este subordonata functiei de diferentiere a produselor sau se adauga la aceasta.

Marcile colective apartin numai unor persoane juridice. Ele pot fi folosite numai de intreprinderile care indeplinesc conditiile prevazute in regulamente aprobate de ministerele de care apartin, ori de gruparile colective care le reprezinta interesele. In cazul acestor marci primordiala este functia de calitate.

Marcile facultative sunt in principiu cele de comert si de servicii.

Marcile obligatorii nu se pot raporta la comert sau la servicii, iar la intreprinderile

producatoare au efecte negative pentru ca nu mai au functii selective; conduc la degradarea valorii economice a marcii, necesita cheltuieli inutile si formalitati complicate (pentru produse necorespunzatoare sau pentru marci fara interes economic).

Marca simpla - alcatuita dintr-un singur semn (un nume, o denumire, o reprezentare grafica etc.).

Marcile combinate reprezinta compozitii de semne diferite, susceptibile de protectie.

Marcile verbale cuprind marcile alcatuite din nume, denumiri, sloganuri, cifre, litere.

Marcile figurative cuprind reprezentari grafice: embleme, viniete, desene, amprente, sigilii, etichete, culori etc.

Marcile sonore sunt alcatuite din sunete.

Marcile auditive se adreseaza auzului fiind in general verbale sau sonore.

Marcile vizuale sunt menite sa lege in mintea consumatorului produsul de o anumita imagine.

Marcile intelectuale sunt alcatuite din semne verbale, figurative sau sonore, care au ca scop sa evoce o idee pe care sa o asocieze cu produsul sau serviciul pe care il individualizeaza. Nu exista marca a carei actiune sa fie exclusiv intelectuala.

Marca agentului sau reprezentantului este marca folosita sau inregistrata de distribuitorul unor produse importante care sunt expediate cu marca producatorului. Prin urmare este marca unor produse cu titular de marca (producatorul), ce sunt exportate intr-o tara si care poarta si marca distribuitorului.

Marcile notorii, celebre sau de mare renume beneficiaza de o protectie largita. Ori de cate ori,intr-o anumita tara, intr-o anumita perioada, aproape toti cumparatorii potentiali ai produselor carora le este destinata marca o cunosc, acea marca este notorie. Conditiile de notorietate sunt vechimea marcii, intensitatea publicitatii, ideea de calitate, identificarea cu intreprinderea. Protectia pentru aceste marci poate fi restransa la produse identice, similare - pentru a evita reproducerea, imitarea, contrafacerea, sau extinsa prin utilizarea de catre terti (pentru produse diferite) - care pot profita pe nedrept de prestigiul dobandit de marca in randul consumatorilor. Marca capata celebritate mondiala, atunci cand functia de reclama, devenita primordiala, confera marcii o valoare de sine statatoare, independenta de calitatea sau de originea produsului.

Marcile defensive sau de obstructie asigura o protectie sporita titularului. Prezinta anumite modificari de detaliu ale semnului distinctiv, cu scopul de a impiedica pe terti sa depuna o marca prea asemanatoare cu semnul principal inregistrat ca marca.

Marcile de rezerva se refera la produse straine activitatii curente a depunatorului, prin urmare nu au legatura cu o marca principala. Sunt de rezerva pentru ca in momentul inregistrarii titularii nu au intentia sa le foloseasca.

Marca insotitoare este marca materiilor prime si produselor intermediare care insotesc produsul final. Astfel, o serie de fibre textile s-au impus, insotind produsul de-a lungul tuturor fazelor de fabricatie, inclusiv produsul finit (de exemplu marca "Tergal" sau marca "Mohair" etc.).

Marca "Felle quelle" presupune protectia unei marci pentru tarile importatoare, sub forma in care a fost inregistrata in tara de origine, conform normelor tarii de origine si nu conform normelor tarii importatoare, cu conditia sa nu fie contrara ordinii publice si bunelor moravuri din tara importatoare.

Marca europeana pentru tarile Uniunii Europene, cu efect pe teritoriul tuturor statelor contractante, are un caracter autonom, care presupune un regim normativ propriu, independent de reglementarile nationale.