Comertul electronic in Romania si Uniunea Europeana

Comertul electronic in Romania si Uniunea Europeana

Comertul electronic in Romania.Particularitati

Romania este singura tara din rasaritul Europei in care functioneaza comertul electronic (online) prin intermediul cardului bancar. Cei interesati, adica statul, bancile si comerciantii, nu fac publicitate sistemului, iar populatia nu este informata. Cu toate acestea, situatia poate evolua extrem de spectaculos in urmatorii trei ani, conform studiilor copyright.

Comertului online i se prevede un viitor optimist in Romania. Milioane de cumparatori sunt asteptati, in 2009, in magazinele virtuale, cresterea vinzarilor fiind estimata la peste 85% fata de 2008, pe o piata de sute de mii de euro. Cifra nu este deloc exagerata, daca luam in calcul dezvoltarea economica a grupurilor comerciale prezente on-line si ofertele tot mai bogate in produse si servicii pregatite pentru anul viitor. Recentele achizitii facute de RTC Holding, unul dintre cele mai mari grupuri comerciale aflate in proprietatea romaneasca, au dus la o crestere a profitului si au adus un plus de valoare segmentului de e-business. In primavara

anului 2009 compania urmeaza sa adauge inca cinci magazine virtuale, profilate pe vinuri si pe vanzari de carte si de media. Acesta din urma se adreseza romanilor din strainatate ce va contine peste 10.000 de titluri de referinta din literatura romana si aproape o mie de titluri din toate genurile muzicale. In ceea ce priveste produsele electronice, oferta va fi la fel de bogata ca in 2007, cand media saptamanala a vizitatorilor numai pe www.bestcomputers.ro a fost de aproximativ 20.000, cumuland o crestere de circa 66% fata de 200 La fel se va intampla si in cadrul diviziei telecom, unde se vor comercializa de la telefoane mobile si fixe pana la accesorii GSM si cartele prepay. De asemenea, pentru a-si atrage cumparatorii in magazinele lor, comerciantii vor inaugura in 2009 servicii care vor permite testarea produselor. Internautii vor putea citi primele pagini din cartile expuse la vanzare sau vor putea asculta inserturi de cate 30 de secunde de fiecare CD.Astfel ,la fel cum se intampla si in strainatate, noile aparitii in domeniul cartilor vor fi prezente online inainte de a aparea in rafturile librariilor.

Dupa ce au cantarit cu grija toate oportunitatile de castig si intreprinzatorii mici si mijlocii au ales pentru 2008 suportul online pentru a-si dezvolta afacerile. Ideea de e-business s-a dovedit a fi un as in maneca marilor companii din tara in 2005, acestea inregistrand castiguri importante prin reclamele si magazinele online. Exemplul va fi urmat anul viitor si de catre micii producatori care au facut deja primii pasi prin realizarea de site-uri. "Tendinta cea mai puternica pentru 2009 va fi clar legata de micii investitori profilati in special pe vanzari de produse artizanale si de obiecte specifice fiecarei regiuni" .

Micii intreprinzatori nu vor crea insa probleme jucatorilor online consacrati. Promovarea prin internet a constituit unul din punctele lor forte in 2007, aceasta inregistrand cresteri spectaculoase in Romania. Trendul va ramane constant si in 2008-2009, direct proportional cu acesta crescand si costurile reclamelor pe internet.

Volumul tranzactiilor online intermediate de sistemul 3D Secure romanesc, unde plata se efectueaza prin card, a crescut continuu dupa lansarea sa, in martie 2004, ajungand la suma de opt milioane de dolari in aprilie 2007. Valoarea pentru comert electronic ar putea ajunge,la sfarsitul acestui an , la 80 milioane de euro, ponderea covarsitoare , de aproximativ 90%, fiind detinuta de tranzactiile operate de catre clientii din afara tarii.

In Romania exista mai mult de 500 de site-uri care deruleaza tranzactii in sistem electronic (din care numai 160 active - inregistrate in sistemele de plata online) . Comertul electronic inregistreaza o rata de crestere lunara foarte mare,de 17-20%. Tendinta comertului electronic romanesc este ascendenta. Numarul magazinelor virtuale creste vertiginos ca si numarul clientilor care fac cumparaturi online. Potrivit RomCard, in primele cinci luni din 2007 s-au efectuat aproximativ 332.000 de tranzactii in sistem 3D Secure,valoarea cumparaturilor generate de aceste tranzactii ridicandu-se la 65 milioane USD. Media tranzactiilor se invarte in jurul a 45.000 pe luna, ceea ce inseamna ca la sfarsitul anului ne vom apropia de jumatate de milion. Insa din valoarea totala a tranzactiilor procesate prin RomCard in sistem 3D Secure, cardurile romanesti genereaza sub 10%. Nu toate magazinele virtuale sunt inrolate, insa, in sistemul 3D Secure. La 4 milioane de utilizatori Internet si 6 milioane detinatori de carduri de debit (majoritatea) si credit in Romania, valoarea tranzactiilor cu cardurile emise in Romania a crescut de la 1,8 milioane de euro, in 2003 , la 2,8 milioane in 2004, ajungand la o cifra naucitoare de 9 milioane in 2008.

In prezent, 160 de comercianti sunt inregistrati si se asteapta ca numarul acestora sa creasca la 300 pana la sfarsitul acestui an. De asemenea , nici numarul clientilor care prefera plata prin card nu este foarte mare, multi optand inca pentru tipul de plata 'cash on delivery' (sau ramburs, folosind termenul romanesc).

Potentialul de dezvoltare a comertului electronic prin prisma infrastructurii tehnologice si informationale

Tendintele recente in evolutia acestor indicatori in Romania releva, fara echivoc, manifestarea unui decalaj digital consistent si in curs de agravare, atat in raport cu tarile membre ale UE, cat si cu celelalte tari candidate la aderare. Situatia este cu atat mai ingrijoratoare cu cat decalajul digital dintre tarile membre si cele candidate la UE tinde sa se ingusteze, in timp ce in cazul tarii noastre se manifesta tendinta opusa, de amplificare a discrepantelor fata de ambele grupuri de tari. In aceste conditii, exista riscul ca decalajul digital sa accentueze si mai mult inegalitatile curente in termeni de venituri si bunastare dintre Romania si UE.

Cateva aspecte sustin aceste constatari :

1) Prin prisma indicatorilor vizand infrastructura de telecomunicatii si cea infor-mationala (accesul la telefonia fixa si mobila, dotarea cu calculatoare personale), precum si a indicatorilor privind difuziunea Internetului (numarul de calculatoare racordate la Internet, numarul utilizatorilor Internet, rata de crestere a acestuia etc.), Romania se situeaza la o distanta considerabila nu numai fata de tarile membre ale UE,ci si fata de celelalte tari candidate la integrare,ocupand ultimele locuri din Europa. Singurul indicator la care Romania este bine situata sub aspectul propensiunii pentru utilizarea comertului electronic este dotarea cu resurse umane, tara noastra dispunand de una dintre cele mai puternice baze de specialisti TIC, dominand zona europeana si detinand un loc de frunte in lume. Potrivit unui raport al BrainBench Global IT, o companie specializata in testare online, Romania s-a situat pe primul loc in Europa in 2001, cu un numar de 16.122 specialisti atestati in domeniul TIC, fiind urmata de Marea Britanie si Bulgaria si a ocupat locul sase in ierarhia mondiala a furnizorilor de spe-cialisti TIC,dupa SUA, India, Rusia, Ucraina si Canada (Ghibutiu s.a., 2002). Numarul total al specialistilor TIC din Romania este estimat la 6600, din care 45.444 persoane sunt asociate cu sectorul privat, iar 18.800 persoane sunt implicate in dezvoltarea de software.

2) Diferentele majore intre Romania si celelalte tari candidate sub aspectul progresului in directia dezvoltarii infrastructurii fizice se traduc prin decalaje corespunzatoare in ceea ce priveste nivelul de dezvoltare a comertului electronic.In baza putinelor date disponibile se poate aprecia ca piata romaneasca este inca subdezvoltata in termenii tranzactiilor electronice, iar perceptia importantei acestora la nivel de intreprindere se afla inca intr-un stadiu incipient. Posibilitatile de diversificare si de dezvoltare a afacerilor oferite de comertul electronic sunt exploatate doar de cateva firme romanesti (in special din domeniul TIC, bancar si media) si chiar si de catre acestea numai partial, majoritatea considerand Internetul doar un mijloc de publicitate si o sursa suplimentara de informatii.

3) Volumul precar de investitii alocat dezvoltarii TIC pe parcursul ultimului deceniu constituie o cauza majora a ramanerii in urma a Romaniei sub aspectul pregatirii sale pentru adoptarea comertului electronic in raport cu tarile membre ale UE si cu celelalte tari candidate. In timp ce expansiunea dinamica a Internetului si a comertului electronic in tarile membre ale UE, dar si in majoritatea tarilor candidate, a fost sustinuta de investitii de proportii, Romania se singularizeaza prin nivelul cel mai scazut al cheltuielilor destinate TIC atat in termeni absoluti pe locuitor, cat si ca pondere in PIB.

4)Experienta internationala dovedeste ca performanta sistemului de telecomunicatii, si mai ales a furnizorilor de telefonie fixa, conditioneaza accesul la Internet si dezvoltarea sustinuta a comertului electronic. De aceea, investitiile in sectorul de telecomunicatii asociate cu reforme corespunzatoare in planul reglementarii acestui sector sunt determinante.

In Romania, investitiile cu participare privata in proiecte vizand infrastructura de telecomunicatii au fost extrem de modeste in prima jumatate a anilor 1990, tara noastra plasandu-se cu un volum de 5 milioane USD pe ansamblul perioadei 1990-1994 pe ultimul loc in grupul tarilor candidate (la extrema maxima fiind Ungaria, cu 1,6 miliarde USD).Desi investitiile respective au sporit notabil in a doua parte a anilor 1990, totalizand 2,3 miliarde USD in 1995-2000,acestea au fost sensibil inferioare nivelului din Polonia, Republica Ceha si Ungaria, care au investit un volum de 3-4 ori mai mare in perioada respectiva.

Valoarea pentru comert electronic ar putea ajunge, la sfarsitul acestui an, la 160 milioane de euro, ponderea covarsitoare, de aproximativ 90%, fiind detinuta de tranzactiile operate de catre clientii din afara tarii.

In total, in fiecare saptamana, aproape 400.000 de utilizatori romani de Internet viziteaza site-urile de comert electronic din Romania.

1.2. Potentialul de dezvoltare a comertului electronic din perspectiva infrastructurii de servicii

Nivelul de dezvoltare a sectorului romanesc de servicii genereaza serioase restrictii in calea expansiunii comertului electronic in prezent si in perspectiva.

1) Restrictiile rezida inainte de toate in dimensiunea modesta a sectorului de servicii sub aspectul aportului la crearea PIB (de circa 50%) si mai ales la ocuparea fortei de munca (de circa o treime). Ponderile respective sunt cele mai scazute din grupul tarilor candidate.

2) Subdimensionarea ofertei de servicii -atat in raport cu nevoile unei economii functionale de piata, cat si cu potentialul de dezvoltare existent in sfera serviciilor - alaturi de compozitia ofertei de servicii sunt in mare parte responsabile pentru volumul redus si gradul scazut de diversificare a fluxurilor internationale de servicii ale Romaniei, precum si pentru deficitele cronice ale balantei serviciilor. In pofida dinamicii sustinute a fluxurilor internationale de servicii in ultimul deceniu, Romania detine o pozitie marginala in comertul mondial cu servicii,revenindu-i doar 0,1% din exporturile si, respectiv, din importurile globale de servicii - pondere mentinuta practic neschimbata din 1990.

3) Volumul exporturilor romanesti de servicii si cel al importurilor de servicii, sunt sensibil inferioare nivelului majoritatii tarilor candidate. De asemenea, ponderea serviciilor in comertul cumulat de bunuri materiale si servicii al Romaniei (de 14% la exporturi si de 13% la importuri, in 2007) se situeaza sub media UE (de peste 20%) si a tarilor candidate.

4) Prin prisma schimburilor internationale cu servicii ale tarii noastre, potentialul existent pentru comertul electronic este restrans in comparatie cu celelalte tari candidate. Astfel, potentialul pentru exportul de servicii pe cale electronica al Romaniei s-a ridicat la doar 3,4 miliarde USD in anul 2007, comparativ cu circa 3,6 miliarde USD in Republica Ceha, 5,3 miliarde USD in Polonia si 4,2 miliarde USD in Ungaria.

1. Legislatie privind comertul electronic in Romania

In Romania, comertul electronic este reglementat de LEGEA nr. 365/2002 privind comertul electronic, publicata in Monitorul Oficial nr. 483 din data de 5 iulie 2002 adoptat de Parlamentul Romaniei.

Legislatie privind comertul electronic in Romania

Principalele legi care reglementeaza activitatea de comert electronic in Romania:

LEGEA Nr. 365/2002 privind comertul electronic;

HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 1308/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind aplicarea legii 365/2002 privind comertul electronic;

LEGEA Nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal;

ORDINUL Nr. 52/2002 privind aprobarea cerintelor minime de securitate a prelucrarilor de date personale;

LEGEA Nr. 455/2001 privind semnatura electronica;

HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 7/2004 privind protectia juridica a serviciilor bazate pe acces conditionat sau constand in accesul conditionat;

REGULAMENTUL 4/2000 al BNR privind instrumentele de plata la distanta

LEGEA nr. 365/2002 privind comertul electronic, publicata in Monitorul Oficial nr. 483 din data de 5 iulie 2002. Vezi anexa 6

LEGEA nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date:

Prezenta lege are ca scop garantarea si protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice, in special a dreptului la viata intima, familiala si privata, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Vezi anexa 7

LEGEA nr. 455 /2001 privind semnatura electronica, publicata in Monitorul Oficial nr. 429 din 31 iulie 2001. Vezi anexa 8

2 COMERTUL ELECTRONIC IN UNIUNEA EUROPEANA

2.1. Prevederile Directivei UE, referitoare la comertul electronic

Directiva referitoare la comertul electronic a fost adoptata la 8 iunie 2000 si publicata in Monitorul Oficial al Comunitatii Europene la 17 iulie 2000. Obiectivul acestui act normativ a fost acela de a se asigura astfel ca serviciile societatii informatice vor beneficia de pe urma principiilor Pietei Unice Interne ce prevad libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor.

Directiva cuprinde:

cerinte cu privire la rolul autoritatilor nationale;

transparenta reglementarilor refcritoare la publicitatea pe Internet;

principii referitoare la contractarea on-line;

limitari referitoare la responsabilitatile ce revin intermcdiarilor pe Internet;

reglementari referitoare la dezvaluirea codurilor de conduita, cum ar fi reglemetarea diferentelor, de care ofertantii de servicii sunt legati.

Directiva acopera serviciile societatii informatice atat B28B cat si B2C. Exemplele principale de sectoare reglementate de aceasta directiva sunt: ziarele, bazele de date, serviciile financiare, serviciile profesionale (juridice, medicale, de contabilitate, mobiliare,etc), serviciile recreative, serviciilc de marketing, publicitatea si serviciile de acces Internet.

Caracteristicile esentiale ale acestei directive sunt urmatoarele:

Directiva este un cadru legislativ ce se aplica tuturor serviciilor societatii informatice(asa numitelor servicii on-line). Scopul esential al Comisiei este insa acela de a realiza un set coerent de reglementari care sa aiba in vedere toate modurile de derulare a comertului .

Directiva se aplica numai ofertantilor de astfel de servicii ce apartin unuia dintre statele membre Fiecare stat membru isi poate formula propria politica in domeniu, tinand cont insa de reglementarile tarilor terte si de acordurile comerciale internationale. Directiva completeaza legislatia specifica din domeniul serviciilor financiare.(ex. Directiva privind Marketingul la distanta al Serviciilor Financiare).

Principalele derogari prevazute pot fi impartite in doua categorii: derogari generale si derogari specifice. Derogarile generale se refera la copyright, drepturi de proprietate intelectuala, libertatea partilor contractuale de a alege legea aplicabila, o serie de drepturi prevazute de directivele 54/87 si 9/96, etc. Derogarile de la 'caz la caz' aplica restrictii serviciilor provenind dintr-un alt stat membru UE, dar in conditiile Art. 3 al Directivei care cere statelor sa adopte masuri de protejare a obiectivelor de interes general, si in particular de protejare a consumatorilor si investitorilor.

Intr-o lucrare aparuta cu ocazia primei conferinte internationale pe probleme de comert electronic si tehnologii web care a avut loc la Londra in septembrie 2000 s-au discutat toate elementele care puteau imbunatati navigarea electronica, integritatea si performanta comertului electronic si categoriile de piete elctronice care urmau sa fie supuse unor noi reglementari.

La nivel European s-a incercat prin directiva europeana 95/46 armonizarea legislatiei in diferitele state europene prin stabilirea unui cadru general cu privire la procesarea datelor personale colectate de la diferiti clienti. Scopul acestei actiuni a fost sa se faca distnctia dintre

datele cu dimensiuni private si cele cu caracter general. Pentru primul caz, informatiile nu puteau fi folosite pentru un alt scop decat pentru cel pentru care fusesera obtinute.

In al doliea caz utilizatorii de comert electronic trebuiau sa precizeze daca doresc ca datele lor sa fie folosite de catre alti comercianti electronici sau alte entitati. . In noiembrie 2001 Parlamentul European a votat pentru interzicerea utilizarii retelelor eletronice cu scopul de a colecta informatii suplimentare de la clienti. Aceasta interdicitie a devenit lege pentru toate statele membre ale UE la 16 ianuarie 2002. Singurele date admise sa fie colectate sunt cele doar cele care-l localizeaza pe utilizator.Cu toate acestea au intervenit unele modificari ale legii in mai 2002 cand s-a votat un mandament cu privire la razboiul impotriva terorismului. Astfel incat Comisia Europeana a fost de acord ca in principiu fara autorizatia parlamentului European sa faciliteze accesul la informatie al Statelor Unite cu privire la liniile aeriene europene listele de pasageri care ar fi calatorit in SUA incluzand numerele cardurilor lor de credit sau restrictiile alimentare.

Asigurarea unui mediu care sa conduca deopotriva la dezvoltarea serviciilor financiare cat si a societatii informatice este un element crucial pentru competitivitatea viitoare a UE.

2.2 eEurope

Aceasta reprezinta o initiativa care urmareste sa ofere tuturor europenilor (UE) fiecarui cetatean,fiecarei scoli,fiecarei companii - posibilitatea de a avea acces on-line cat mai repede posibil. Printre principalele directii si actiuni avute in vedere de acest concept, regasim:

asigurarea accesului cat mai ieftin la Internet

conectarea rapida la Internet pentru cercetatori si studenti

folosirea pe scara larga a card-urilor inteligente (Smart Card) pentru asigurarea securitatii accesului electronic

riscul de capital implicat pentru IMM ce actioneaza in domeniul high-tech

oferirea de servicii medicale on-line

transportul inteligent

reprezentarea autoritatilor publice in varianta on-line .

Un element deosebit de relevant in expansiunea acestui domeniu, il reprezinta costurile implicate de conectarea si folosirea Internet-ului. Datorita nivelului ridicat al costurilor existente in domeniul telecomunicatiilor, Comisia Europeana a lansat initiativa liberalizarii acestei piete incepand cu 1 ianuarie 1998. Astfel, ca urmare a acestei initiative numarul companiilor de telecomunicatii ce actioneaza in cadrul Pietei Unice la nivelul anului 2001, ajunsese la 900, iar preturile pentru telefonia la distanta au scazut cu peste 40%

Accesul facil la Internet prin intermediul diferitelor canale este un alt element ce poate dinamiza extinderea comertului electronic

Ca urmare, oferirea de servicii Internet de catre companiile de cablu TV a reprezentat un pas important, atat datorita usurintei in utilizare, cat si datorita calitatii superioare oferite, in special consumatorilor casnici, in comparatie cu sistemul dial-up.

2. Legislatie generala cu privire la taxarea comertului electronic.

Impozitele directe determina modificari semnificative asupra impozitarii directe (impozitul pe venit, impozitul pe profit, etc.). Atractivitatea Internetului,din perspectiva celor ce doresc sa-si diminueze taxele de administrare a afacerilor consta in faptul ca pot realiza tranzactii la distanta.Vanzarea electronica este o evidenta oportunitate rentru o afacere de a reduce sau evita taxarea intr-o alta tara cu excerlia celei unde aceasta este rezidenta. Web site-urile sau server-ele prin intermediul carora se realizeaza vanzarea produselor nu se constituie in entitati ce ar putea face obiectul taxarii intr-o alta tara.

Impozitele indirecte sunt determinate pe baza miscarii fizice a bunurilor atunei cand are loc o vanzare si de statutul clientilor. Sistemul existent al TVA se aplica bunurilor achizitionate electronic, dar livrate in varianta traditionala. Daca o firma rezidenta in UE, deruleaza afaceri on-line cu clienti comunitari, persoane fizice, atunci se aplica reglementarile valabile pentru bunurile comandate prin posta. Aceste reglementari se bazeaza pe un sistem de praguri de impozitarea ( fiecare tara membra UE are un nivel prag de 35 000 sau 100000 EURO, pe an).

Consiliul ministrilor economiei si finantelor din tarile membre (ECOFIN), desfasurat la 07 mai 2002, a adoptat dupa indelungi dezbateri, directiva si reglementarea referitoare la modificarile ce se aduc TVA-ului aplicat serviciilor livrate in varianta electronica, incluzand spre exemplu abonamentele preplatite, pentru diferite canale radio si TV,in egala masura sunt vizati de noile reglementari atat furnizoril comunitari cat si cei din afara, in concordanta cu principiile Conferintei Ministeriale de la Ottawa a OECD, din 1998 . In anul 2006, Comisia va adopta de asemenea, masurile necesare referitoare la Illecanismul de taxare, declarare, colectare si alocare a veniturilor din TVA-ul rezultat ca urmare a furnizarii de servicii electronice, care va sigura taxarea la locul de derulare al fiecarei tranzactii, sau, daca va considera necesar, va extinde perioada de timp, pana la care recent adoptatele reguli, ar urma sa se aplice.

Criminalitatea in domeniul tranzactiilor electronice

Pana in prezent, legislatia statelor membre UE, continea serioase lacune care puteau limita semnificativ abilitatea autoritatilor judiciare, cu responsabilitati referitoare la prevenirea si combaterea criminalitatii indreptate asupra sistemelor informatice, dat fiind caracterul transnational al acestui fenomen, politicile in domeniu, precum si cooperarea in domeniul judiciar intre tari (membre sau nemembre UE) s-a considerat ca este absolut necesara.

Astfel incat UE a fost de acord sa impuna o legislatie care sa asigure o incredere sporita in comertul electronic subliniind ca acesta este un element essential pentru a castiga atat increderea oamenilor de afaceri care folosesc comertul electronic cat si a consumatorului. UE acorda importanta egala tuturor statelor membre incercand sa adopte o legislatie convergenta cu privire la comertul electronic. Acest principiu este esential pentru a asigura acces deplin pentru piata unica care este defapt scopul comunitatilor europene.

Studiu de caz

Studiul de caz se realizeaza in cadrul magazinului virtual MARKETONLINE.

Magazinul poate fi accesat direct www.marketonline.ro, sau poate fi gasit prin intrmediul unui motor de cautare, de exemplu Google, aflandu-se pe lista de link-uri sponsorizate.

Accesand site-ul ne putem da seama de la prima vedere ca magazinul virtual marketonline.ro este un magazin complex avand o gama foarte larga de produse.

Odata "intrati" in magazin se poate alege produsul dorit fie prin intermediul catalogului de produse, al meniurilor de navigare, fie prin optiunea de cautare rapida (este o optiune pusa la dispozitia clientilor pentru o mai usoara gasire a produsului dorit numai prin simpla introducere a numelui acestiua).

Pe pagina principala a site-ului, pe langa catalogul de produse, sunt prezentate produsele aflate la oferta speciala si produsele care sunt nou introduse in magazin.

Exista de asemeni un spatiu rezervat publicitatii prin care magazinul promoveaza propriile produse.

In partea dreapta a paginii web este redata data, aceasta insemnand ca magazinul este actualizat zilnic, preturile afisate sunt corecte, iar produsele prezentate sunt disponibile.

Catalogul de produse este structurat pe cateva categorii principale de produse dintre care: IT, Foto-Video, Electronice, Electrocasnice, Comunicatii, Gaming.

Prima categorie de produse, IT, cuprinde:

Laptop

PDA

Navigatie GPS

Desktop

Servere

Accesorii Notebook

Selectand optiunea Laptop, magazinul prezinta haotic toate tipurile de laptop-uri pe care clientul le poate achizitiona. Lucrurile pot fi simplificate datorita unei optiuni prin intermediul careia produsele (Laptop-urile in acest caz) sunt grupate in functie de firma producatoare: Acer, Dell, Fujitsu Siemens, Hp, Sony, Toshiba. Produsele sunt listate in ordine crescatoare, determinata de pretul de achizitie.

Fiecare produs are o poza de prezentare insotita de unele detalii cum ar fi: date tehnice sau alte informatii suplimentare.

Magazinul ofera clientilor si posibilitatea achizitionarii produselor prin intermediul ratelor. Astfel sunt prezentate cele doua preturi ale produsului: cel propriuzis si pretul ratei.

Sistemul de rate este finantat prin Raiffeisen Bank si este disponibil in orice localitate din tara in care exista o filiala a bancii. Suma creditata poate fi intre 150 Euro (echivalent lei) si 5000 Euro (echivalent lei). Durata de rambursare a creditului este de pana la 48 de luni si poate fi un multiplu de 6 luni.

O alta categorie de produse este cea de Electronice: Proiectoare video, Televizoare, VideoDVD, AudioHi-Fi, Home cinema, Electronice audio.

Categoria de produse Foto-Video cuprinde: camere foto digitale,camere video,memory stick-uri.

Ultima categorie de produse Gaming, se adreseaza unei categorii speciale de clienti si cuprinde:

Console, Joystick, Volane, Mousepad, Gamepad si Jocuri

Dupa "rasfoirea catalogului de produse urmeaza pasul doi si anume cumpararea.

Fiecare client are un cos de cumparaturi unde poate aduna produsele pe care doreste sa le cumpere. Odata ales produsul dorit, pentru a-l introduce in cosul de cumparaturi nu trebuie decat sa lelecteze optiunea In cos.

Urmatoarea etapa pe care trebuie sa o parcurga clientul este: inregistrarea sau identificarea, care consta in completarea datelor personale in cazul in care clientul face pentru prima data cumparaturi de la magazinul marketonline.ro, sau de precizarea adresei de e-mail si a parolei in cazul in care clientul a mai facut cumparaturi in cadrul magazinului.

Urmeaza apoi etapa de comfirmare a comenzii in cadrul careia se selecteaza sau introduc datele de facturare; se alege modalitatea de plata preferata; se verifica datele personale de catre operatorii magazinului dupa care se plaseaza comanda.

Livrarea exista trei metode prin care se ajunge la livrarea propriu zisa si anume:

Email de confirmare: dupa ce ai plasat comanda vei primi un email de confirmare cu produsele comandate si datele sale.

Contact telefonic: vei fi contactat telefonic (cumparatorii din Romania) de catre un operator marketonline.ro pentru a stabili impreuna ultimele detalii legate de livrare.

Modalitati de livrare: produsele comandate se livreaza in toata tara, utilizand modalitatea si termenul de livrare alese de dvs. la efectuarea comenzii. Produsele se afla in ambalajul original, sigilat, al producatorului si sunt asigurate pe tot parcursul transportului pana la livrare.

In cazul platii in avans prin virament bancar, termenul de livrare se masoara din momentul intrarii intregii sume in contul marketonline srl.

In cazul in care clientul nu poate fi gasit la data si ora stabilite pentru livrare marketonline srl va pastra bunurile comandate timp de cinci zile lucratoare, interval in care site-ul va incerca sa contacteze din nou pentru a definitiva livrarea. In cazul in care nici de aceasta data clientul nu poate fi gasit, comanda va fi anulata.

Durata livrarii: este variabila in functie de produsele comandate si de modalitatea de plata si de livrare aleasa. In mod normal durata livrarii variaza intre cateva ore si 5 zile lucratoare daca produsul este in stoc.

Localitati de livrare: majoritatea produselor pot fi livrate in principalele localitati din tara. Informatii despre localitatile unde fac livrari gasim pe fiecare produs in parte in functie de metoda de livrare aleasa. In acest moment marketonline.ro livreaza produse doar pe teritoriul Romaniei.

Taxe de transport Livrarea comenzilor in Bucuresti se face

- gratuit la domiciliul clientului daca valoarea (cu TVA) depaseste 500 RON;

- cost transport 17,5 RON +TVA daca valoarea comenzii (cuTVA) este sub 500 RON;

Livrarea comenzilor in afara Bucurestiului se face

- gratuit la domiciliul clientului- daca valoarea (cu TVA) depaseste 1200 RON;

- cost transport 17,5 RON +TVA daca valoarea comenzii (cu TVA) este sub 1200 RON;

- Taxa ramburs 2% din valoarea facturii, doar in cazul in care clientul plateste numerar la livrare (taxa perceputa de firma de curierat);

- pentru localitatile care nu se afla in reteaua de distributie a curierului se calculeaza un cost suplimentar pe km, in functie de distanta pana la cel mai apropiat oras in care curierul are o sucursala. Aceasta valoare va fi comunicata telefonic clientului.

- pentru livrarea electrocasnicelor si electronicelor in afara Bucurestiului, pretul transportului coletului va fi comunicat telefonic si poate fi mai mare decat cel standard pentru produse cu greutate sau gabarit mare.

In cazul platii in avans prin virament bancar, termenul de livrare se masoara din momentul intrarii intregii sume in contul marketonline srl. In cazul in care clientul nu poate fi gasit la data si ora stabilite pentru livrare, marketonline srl va pastra bunurile comandate timp de cinci zile lucratoare, interval in care firma va incerca sa contacteze clientul din nou pentru a definitiva livrarea. In cazul in care nici de aceasta data clientul nu poate fi gasit, comanda va fi anulata

Ultima etapa: Plata produselor se face:

- in numerar, la livrare (clienti persoane fizice si juridice) (se plateste taxa de ramburs in afara Bucurestiului)

- prin ordin de plata/virament bancar (clienti persoane juridice sau clienti persoane fizice) (nu se plateste taxa de ramburs).

Plata in numerar, pentru produsele livrabile din stoc (termen de livrare pentru produsele din stoc, maxim 2 zile pentru Bucuresti si pana la 5 zile in alte orase), se face la livrare, in lei, la valoarea din momentul confirmarii telefonice a comenzii

Plata prin virament bancar se poate face in conturile firmei marketonline SRL

Concluzii

In ultimul deceniu, Internetul s-a dezvoltat intr-un ritm foarte rapid avand un impact major in toate aspectele vietii economice si sociale. La fiecare jumatate de an apar schimbari atat de importante incat este imposibil de prevazut unde se va ajunge in viitor.

In prezent, se poate vorbi de o adevarata revolutie care are loc in comert si in telecomunicatii. Comertul electronic inseamna, in acceptiunea traditionala, utilizarea unor aplicatii de tipul transferului electronic de documente, a comunicatiilor fax, a codurilor de bare, a transferului de fisiere si a postei electronice. Dezvoltarea Internetului, in toate segmentele societatii, a condus la o tendinta tot mai evidenta a companiilor de a folosi acest mediu in comert, care sa apeleze - pe langa vechile servicii amintite - si altele noi, specifice tehnologiilor world wide web.

Pot afirma ca optiunea pentru comert electronic inseamna si optiunea pentru evolutia entitatilor: aparitia unor activitati, disparitia altor activitati, edificarea continutului unor activitati sau modificarea ordinii de efectuare a unor activitati, managementul sistemelor informationale inter-organizationale si a tehnologiilor informationale si de comunicatie suport.

Natura schimbarilor induse de comertul electronic tine in primul rand de modelul de comert electronic adoptat.

Munca de constructie a unui cadru legislativ pentru comertul electronic va trebui sa fie completata si accelerata in urmatorii ani.Comunicatiile si infrastructura de informatii vor trebui sa fie deschise competitiei iar comertul electronic va trebui sa fie promovat la nivelul fiecarei tari ca un catalizator de dezvoltare.

Se poate spune ca exista o atitudine europeana cu privire la comertul elctronic in loc de multiple variante nationale.Un cadru simplu clar si coerent de reguli si legi bazat pe libertatea pietei unice a fost creat pentru protectia consumatorului si a drepturilor proprietatii intelectuale. Uniunea Europeana isi pastreza principiile si le reflecta in toata legislatia Uniunii cu privire la comertul electronic

In 2008-2009, cele trei piete majore ale Europei - Marea Britanie, Germania si Franta vor contribui cu cel putin 23% la vanzarile on-line. Volumul total al comertului electronic efectuat in cele trei state va reprezenta 64% din cel al UE. Evolutia comertului electronic dincele trei tari va produce o presiune asupra statelor vecine precum Belgia, Austria si Irlanda in directia accelerarii procesului de migrare catre Internet.

Impactul comertului electronic asupra firmelor si asupra societatii va fi deosebit, atat ca intindere cat si ca intensitate. Pentru firme, comertul electronic ofera ocazii unice de reorganizare a afacerilor, de redefinire a pietelor sau de creare de noi piete. Initiativele de comert electronic pot genera scaderi ale costurilor, cresteri ale veniturilor si eficienta operationala pentru companiile care urmaresc sa dobandeasca un avantaj in mediul economic competitive din zilele noastre.

Vestea buna este ca de un avant major in acest domeniu are parte si Romania care in ultimii ani a avut parte de o evolutie ascendenta in comertul electronic inregistrandu-se tot mai multi romani care doresc sa beneficieze de avantajele oferite de acest sistem.De-a lungul anilor acest sistem si-a capatat increderea si tot mai multi oameni,mai ales din orasele mari ale Romaniei, au inceput sa adopte un stil occidental privind comertul electronic, scepticismul privind tranzactiile online diminuandu-se in mod drastic. .

Putem estima ca in urmatorii ani, in tara noastra, tot mai multe companii vor intra in domeniul acestui comert de tip electronic, se va perfectiona cadrul legislativ privind tranzactiile electronice, astfel Romania va deveni un important jucator in Uniunea Europeana privind cifrele de afaceri in comertul electronic, facandu-si aparitia si multi clienti din afara Romaniei, care vor fi mai siguri de securitatea electronica din tara noastra.

Bibliografie

Barefoot, Coy; Revolutia comertului electronic : descoperiti noua lume a tehnologiei si a marketingului",  Editura Amaltea, 2004

Bobirca, Ana; ." Tendinte in liberalizarea tranzactiilor internationale cu servicii. Reglementarea comertului electronic" A.S.E., 2003  teza doctorat

Bucur, Cristina-Mihaela; Comert electronic"  Editura ASE, 2002 

Ciobanu, Georgeta;  Termeni de baza din domeniul comertului electronic si domenii conexe " editura Mirton, 2003

Duduiala, Lorena Popescu; Romania si pirateria in comertul electronic"  Revista de comert v. 7, nr. 11, p. 16-18, 2006 

Enache, Dan Dumitru;  "Comertul electronic in perspectiva globalizarii pietelor",  A.S.E., 2003 teza doctorat

Ghibutiu, Agnes;  Comertul electronic: o perspectiva microeconomica " Inventica si economie v. 8, nr. 4, p. 16-23, Aprilie 2004 

International Trade Center UNCTAD/WTO ; Centrul Roman de Comert Exterior Secretele cometului electronic : ghid pentru exportatori - intreprinderi mici si mijlocii Centrul de Comert International, 2000 

Lazarica, Marinela ; Lungu, Ion; "Aspecte privind proiectarea sistemelor de comert electronic",  A.S.E., 2007 

Mazilu, Dumitru;  Conditiile de furnizarea a serviciilor societatii informationale. Infractiuni in legatura cu securitatea domeniilor utilizate in comertul electronic"  Revista de drept comercial v. 17, nr. 7-8, p. 100-111, 2007 

Popescu, Alin Despre afacerile online si problemele lor juridice  Editura: Universul Juridic

Popescu, Duduiala Lorena;  "Comertul electronic in Romania", Tribuna economica v. 17, nr. 48, p. 61-62, 66, 2006 

Rosca, Ion Gh.; Comertul electronic : concepte, tehnologii si aplicatii",  Editura Economica, 2004 

Stanciu, Carmen Manuela; " Bazele de date pentru comert electronic pe suport Internet ", A.S.E., 2001 teza doctorat

Stoian, Ion ; Dragne, Emilia; Comert international : tehnici, strategii, elemente de baza ale comertului electronic" ,vol. 1,vol 2  Caraiman

Teculescu, Silviu Alexandru;  "Comertul electronic in economiile emergente"  Tribuna economica v. 18, nr. 32, p. 86-88, 2007 

Vasiu, Ioana; L. Vasiu Afaceri electronice, aspecte legale, tehnice si manageriale Editura Albastra, 2007

drupal.org/project/ecommerce

ec.europa.eu/information_society/tl/ecowor/ebusiness/index_en.htm

https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=36600

www.ecommerce.govt.nz

www.ecommerce-guide.com

www.ecommercetimes.com

www.insse.ro

www.marketonline.ro

www.nerve.ro

www.ziarulfinanciar.ro

www.wto.org

Anexe

Anexa 1 (Transmiterea si primirea mesajelor si a datelor)

Anexa 2 (internet,intranet extranet)

Anexa 3 (extranet)

Anexa 4 (arhitectura client server)

Anexa 5 (concluzii infrastructura comert electronic)

Anexa 6 (LEGEA nr. 365/2002 privind comertul electronic

Legea prezinta urmatoarele definitii:

1.serviciu al societatii informationale - orice activitate de prestari de servicii sau care presupune constituirea, modificarea, transferul ori stingerea unui drept real asupra unui bun corporal sau necorporal, activitate efectuata prin mijloace electronice, ce prezinta urmatoarele caracteristici:

2. mijloace electronice - echipamente electronice si retele de cablu, fibra optica, radio, satelit si altele asemenea, utilizate pentru prelucrarea, stocarea sau transmiterea informatiei; furnizor de servicii - orice persoana fizica sau juridica ce pune la dispozitie unui numar determinat sau nedeterminat de persoane un serviciu al societatii informationale;

4. furnizor de servicii stabilit intr-un stat - un furnizor de servicii avand un sediu stabil pe teritoriul unui stat si care desfasoara efectiv o activitate economica utilizand acel sediu stabil pe teritoriul unui stat, pentru o perioada nedeterminata; stabilirea unui furnizor de servicii intr-un stat nu este determinata in mod necesar de locul in care sunt amplasate mijloacele tehnice si tehnologice necesare furnizarii serviciului;

5. domeniu - o zona dintr-un sistem informatic, detinuta ca atare de o persoana fizica sau juridica ori de un grup de persoane fizice sau juridice in scopul prelucrarii, stocarii ori transferului de date;

6. destinatar al serviciului sau destinatar - orice persoana fizica sau juridica ce utilizeaza, in scopuri comerciale, profesionale sau de alta natura, un serviciu al societatii informationale, in special in scopul cautarii de informatii sau al furnizarii accesului la acestea;

7. consumator - orice persoana fizica ce actioneaza in alte scopuri decat cele ale activitatii sale comerciale sau profesionale;

8. comunicare comerciala - orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale; nu constituie prin ele insele comunicari comerciale urmatoarele: informatii permitand accesul direct la activitatea unei persoane fizice sau juridice, in special un nume de domeniu sau o adresa de posta electronica, comunicari legate de produsele, serviciile, imaginea, numele ori marcile unei persoane fizice sau juridice, efectuate de un tert independent fata de persoana in cauza, mai ales atunci cand sunt realizate cu titlu gratuit;

9. legislatie coordonata - prevederile in vigoare ale legilor nationale, aplicabile activitatilor ce fac obiectul serviciilor societatii informationale sau furnizorilor de servicii in privinta:

10. instrument de plata electronica - un instrument care permite titularului sau sa efectueze urmatoarele tipuri de operatiuni:

a) transferuri de fonduri, altele decat cele ordonate si executate de catre institutii financiare;

b) retrageri de numerar, precum si incarcarea si descarcarea unui instrument de moneda electronica;

11. instrument de plata cu acces la distanta - instrument de plata electronica prin intermediul caruia titularul sau poate sa isi acceseze fondurile detinute intr-un cont la o institutie financiara si sa autorizeze efectuarea unei plati, utilizand un cod personal de identificare sau un alt mijloc de identificare similar;

12. instrument de moneda electronica - instrument de plata electronica reincarcabil, altul decat instrumentul de plata cu acces la distanta, pe care unitatile de valoare sunt stocate electronic si care permite titularului sau sa efectueze tipurile de operatiuni mentionate la pct. 10;

1 titular - persoana care detine un instrument de plata electronica pe baza unui contract incheiat cu un emitent, in conditiile prevazute de lege;

14. date de identificare - orice informatii care pot permite sau facilita efectuarea tipurilor de operatiuni mentionate la pct. 10, precum un cod de identificare, numele sau denumirea, domiciliul ori sediul, numarul de telefon, fax, adresa de posta electronica, numarul de inmatriculare sau alte mijloace similare de identificare, codul de inregistrare fiscala, codul numeric personal si altele asemenea.

Aceasta lege are ca scop stabilirea conditiilor de furnizare a serviciilor societatii informationale, precum si prevederea ca infractiuni a unor fapte savarsite in legatura cu securitatea domeniilor utilizate in comertul electronic, emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica si cu utilizarea datelor de identificare in vederea efectuarii de operatiuni financiare, pentru asigurarea unui cadru favorabil liberei circulatii si dezvoltarii in conditii de securitate a acestor servicii.

Furnizarea de servicii ale societatii informationale de catre persoanele fizice sau juridice nu este supusa nici unei autorizari prealabile si se desfasoara in concordanta cu principiile concurentei libere si loiale, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.

Furnizarea de servicii ale societatii informationale de catre furnizorii de servicii stabiliti in statele membre ale Uniunii Europene se face in conditiile prevazute in Acordul european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte.

Efectuarea de comunicari comerciale prin posta electronica este interzisa, cu exceptia cazului in care destinatarul si-a exprimat in prealabil consimtamantul expres pentru a primi asemenea comunicari.

Furnizorul de servicii are obligatia sa ofere destinatarului posibilitatea de a utiliza un procedeu tehnic adecvat, eficace si accesibil, care sa permita identificarea si corectarea erorilor survenite cu ocazia introducerii datelor, anterior trimiterii ofertei sau acceptarii acesteia.

Furnizorii de servicii sunt supusi dispozitiilor legale referitoare la raspunderea civila, penala si contraventionala, in masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

Falsificarea unui instrument de plata electronica se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza punerea in circulatie, in orice mod, a instrumentelor de plata electronica falsificate sau detinerea lor in vederea punerii in circulatie.

Fabricarea ori detinerea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plata electronica se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Transferul de fonduri sau retrageri de numerar prin utilizarea unui instrument de plata electronica, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, fara consimtamantul titularului instrumentului respectiv, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 12 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza efectuarea retragerilor de numerar sau a transferurilor de fonduri, prin utilizarea neautorizata a oricaror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.

Infractiunile prevazute in prezenta lege se constata de catre autoritatile publice competente, care inainteaza actul de constatare la organul local de urmarire penala.

Anexa 7 (LEGEA nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date)

Exercitarea drepturilor prevazute in prezenta lege nu poate fi restransa decat in cazuri expres si limitativ prevazute de lege.

Prezenta lege se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate, in tot sau in parte, prin mijloace automate, precum si prelucrarii prin alte mijloace decat cele automate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidenta sau care sunt destinate sa fie incluse intr-un asemenea sistem.

Legea se aplica:

a) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de operatori stabiliti in Romania;

b) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale Romaniei;

c) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de operatori care nu sunt stabiliti in Romania, prin utilizarea de mijloace de orice natura situate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia cazului in care aceste mijloace nu sunt utilizate decat in scopul tranzitarii pe teritoriul Romaniei a datelor cu caracter personal care fac obiectul prelucrarilor respective.

Prezenta lege contine urmatoarele definitii:

a) date cu caracter personal - orice informatii referitoare la o persoana fizica identificata sau identificabila; o persoana identificabila este acea persoana care poate fi identificata, direct sau indirect, in mod particular prin referire la un numar de identificare ori la unul sau la mai multi factori specifici identitatii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;

b) prelucrarea datelor cu caracter personal - orice operatiune sau set de operatiuni care se efectueaza asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, inregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvaluirea catre terti prin transmitere, diseminare sau in orice alt mod, alaturarea ori combinarea, blocarea, stergerea sau distrugerea;

c) stocarea - pastrarea pe orice fel de suport a datelor cu caracter personal culese;

d) sistem de evidenta a datelor cu caracter personal - orice structura organizata de date cu caracter personal, accesibila potrivit unor criterii determinate, indiferent daca aceasta structura este organizata in mod centralizat ori descentralizat sau este repartizata dupa criterii functionale ori geografice;

e) operator - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, care stabileste scopul si mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal;

daca scopul si mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt determinate printr-un act normativ sau in baza unui act normativ, operator este persoana fizica sau juridica, de drept public ori de drept privat, care este desemnata ca operator prin acel act normativ sau in baza acelui act normativ;

f) persoana imputernicita de catre operator - o persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, care prelucreaza date cu caracter personal pe seama operatorului;

g) tert - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, alta decat persoana vizata, operatorul ori persoana imputernicita sau persoanele care, sub autoritatea directa a operatorului sau a persoanei imputernicite, sunt autorizate sa prelucreze date;

h) destinatar - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, careia ii sunt dezvaluite date, indiferent daca este sau nu tert; autoritatile publice carora li se comunica date in cadrul unei competente speciale de ancheta nu vor fi considerate destinatari;

i) date anonime - date care, datorita originii sau modalitatii specifice de prelucrare, nu pot fi asociate cu o persoana identificata sau identificabila.

Conditii de legitimitate privind prelucrarea datelor:

Consimtamantul persoanei vizate nu este cerut in urmatoarele cazuri:

a) cand prelucrarea este necesara in vederea executarii unui contract sau antecontract la care persoana vizata este parte ori in vederea luarii unor masuri, la cererea acesteia, inaintea incheierii unui contract sau antecontract;

b) cand prelucrarea este necesara in vederea protejarii vietii, integritatii fizice sau sanatatii persoanei vizate ori a unei alte persoane amenintate;

c) cand prelucrarea este necesara in vederea indeplinirii unei obligatii legale a operatorului;

d) cand prelucrarea este necesara in vederea aducerii la indeplinire a unor masuri de interes public sau care vizeaza exercitarea prerogativelor de autoritate publica cu care este investit operatorul sau tertul caruia ii sunt dezvaluite datele;

e) cand prelucrarea este necesara in vederea realizarii unui interes legitim al operatorului sau al tertului caruia ii sunt dezvaluite datele, cu conditia ca acest interes sa nu prejudicieze interesul sau drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei vizate;

f) cand prelucrarea priveste date obtinute din documente accesibile publicului, conform legii;

g) cand prelucrarea este facuta exclusiv in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica, iar datele raman anonime pe toata durata prelucrarii.

La incheierea operatiunilor de prelucrare, daca persoana vizata nu si-a dat in mod expres si neechivoc consimtamantul pentru o alta destinatie sau pentru o prelucrare ulterioara, datele cu caracter personal vor fi:

a) distruse;

b) transferate unui alt operator, cu conditia ca operatorul initial sa garanteze faptul ca prelucrarile ulterioare au scopuri similare celor in care s-a facut prelucrarea initiala;

c) transformate in date anonime si stocate exclusiv in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica.

Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal avand o functie de identificare de aplicabilitate generala poate fi efectuata numai daca:

a) persoana vizata si-a dat in mod expres consimtamantul; sau

b) prelucrarea este prevazuta in mod expres de o dispozitie legala.

Secretul de stat si secretul profesional nu pot fi invocate pentru a impiedica exercitarea atributiilor acordate prin prezenta lege autoritatii de supraveghere. Atunci cand este invocata protectia secretului de stat sau a secretului profesional, autoritatea de supraveghere are obligatia de a pastra secretul.

Prelucrarea datelor cu caracter personal de catre un operator sau de o persoana imputernicita de acesta, cu incalcarea prevederilor legale constituie contraventie, daca nu este savarsita in astfel de conditii incat sa constituie infractiune, si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 250.000.000 lei.

Refuzul de a furniza autoritatii de supraveghere informatiile sau documentele cerute de aceasta in exercitarea atributiilor de investigare prevazute in lege constituie contraventie, daca nu este savarsita in astfel de conditii incat sa constituie infractiune, si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 150.000.000 lei

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se efectueaza de catre autoritatea de supraveghere, care poate delega aceste atributii unor persoane recrutate din randul personalului sau, precum si de reprezentanti imputerniciti ai organelor cu atributii de supraveghere si control, abilitate potrivit legii.

Anexa 8 (LEGEA nr. 455 /2001 privind semnatura electronica, publicata in Monitorul Oficial nr. 429 din 31 iulie 2001)

Prezenta lege stabileste regimul juridic al semnaturii electronice si al inscrisurilor in forma electronica, precum si conditiile furnizarii de servicii de certificare a semnaturilor electronice.

Legea defineste urmatoarele:

1. date in forma electronica sunt reprezentari ale informatiei intr-o forma conventionala adecvata crearii, prelucrarii, trimiterii, primirii sau stocarii acesteia prin mijloace electronice;

2. inscris in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar;

semnatura electronica reprezinta date in forma electronica, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare;

4. semnatura electronica extinsa reprezinta acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) este legata in mod unic de semnatar;

b) asigura identificarea semnatarului;

c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;

d) este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila;

5. semnatar reprezinta o persoana care detine un dispozitiv de creare a semnaturii electronice si care actioneaza fie in nume propriu, fie ca reprezentant al unui tert;

6. date de creare a semnaturii electronice reprezinta orice date in forma electronica cu caracter de unicitate, cum ar fi coduri sau chei criptografice private, care sunt folosite de semnatar pentru crearea unei semnaturi electronice;

7. dispozitiv de creare a semnaturii electronice reprezinta software si/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de creare a semnaturii electronice;

8. dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice reprezinta acel dispozitiv de creare a semnaturii electronice care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea acesteia, sa poata aparea numai o singura data si confidentialitatea acestora sa poata fi asigurata;

b) datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea acesteia, sa nu poata fi deduse;

c) semnatura sa fie protejata impotriva falsificarii prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generarii acesteia;

d) datele de creare a semnaturii sa poata fi protejate in mod efectiv de catre semnatar impotriva utilizarii acestora de catre persoane neautorizate;

e) sa nu modifice datele in forma electronica, care trebuie sa fie semnate, si nici sa nu impiedice ca acestea sa fie prezentate semnatarului inainte de finalizarea procesului de semnare;

9. date de verificare a semnaturii electronice reprezinta date in forma electronica, cum ar fi coduri sau chei criptografice publice, care sunt utilizate in scopul verificarii unei semnaturi electronice;

10. dispozitiv de verificare a semnaturii electronice reprezinta software si/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de verificare a semnaturii electronice;

11. certificat reprezinta o colectie de date in forma electronica ce atesta legatura dintre datele de verificare a semnaturii electronice si o persoana, confirmand identitatea acelei persoane;

12. certificat calificat reprezinta un certificat care satisface conditiile legele si care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare

1 furnizor de servicii de certificare reprezinta orice persoana, romana sau straina, care elibereaza certificate sau care presteaza alte servicii legate de semnatura electronica;

14. furnizor de servicii de certificare calificata este acel furnizor de servicii de certificare care elibereaza certificate calificate;

15. produs asociat semnaturii electronice reprezinta software sau hardware, destinat a fi utilizat de un furnizor de servicii de certificare pentru prestarea serviciilor legate de semnatura electronica sau destinat a fi utilizat pentru crearea ori verificarea semnaturii electronice.

Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificate, calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata

Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica, recunoscut de catre cel caruia i se opune, are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile.

In cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii.

Furnizarea serviciilor de certificare nu este supusa nici unei autorizari prealabile si se desfasoara in concordanta cu principiile concurentei libere si loiale, cu respectarea actelor normative in vigoare.

Furnizarea serviciilor de certificare de catre furnizorii stabiliti in statele membre ale Uniunii Europene se face in conditiile prevazute in Acordul european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte.

Cu 30 de zile inainte de inceperea activitatilor legate de certificarea semnaturilor electronice persoanele care intentioneaza sa furnizeze servicii de certificare au obligatia de a notifica autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu cu privire la data inceperii acestor activitati.

Furnizorul de servicii de certificare va asigura accesul la toate informatiile necesare utilizarii corecte si in conditii de siguranta a serviciilor sale. Informatiile respective vor fi furnizate anterior nasterii oricarui raport contractual cu persoana care solicita un certificat sau, dupa caz, la cererea unui tert care se prevaleaza de un asemenea certificat.

Persoanele fizice care presteaza, conform legii, in nume propriu servicii de certificare, precum si personalul angajat al furnizorului de servicii de certificare, persoana fizica sau juridica, sunt obligate sa pastreze secretul informatiilor incredintate in cadrul activitatii lor profesionale, cu exceptia celor in legatura cu care titularul certificatului accepta sa fie publicate sau comunicate tertilor.

Autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu si furnizorii de servicii de certificare au obligatia sa respecte dispozitiile legale privitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal

Incalcarea de catre agentia de omologare a obligatiei de a facilita exercitarea atributiilor de control de catre personalul autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu, anume imputernicit in acest sens, constituie contraventie si se sanctionaza cu amenda de la 15.000.000 lei la 250.000.000 lei.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute, sunt de competenta personalului cu atributii de control din cadrul autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu.