Constituirea societatilor comerciale

Constituirea societatilor comerciale

1. Notiuni generale

Orice societate comerciala se constituie parcurgandu-se, in principal, doua etape:

redactarea actului constitutiv si autentificarea acestuia in conditiile impuse de lege;

inmatricularea societatii in registrul comertului.

In prezent, procedura de inregistrare a societatilor comerciale este reglementata de Ordonanta de urgenta nr.75/2004[1].

2. Actul constitutiv al societatii comerciale

Actul constitutiv al societatii in nume colectiv si in comandita simpla este contractul de societate, iar al societatii pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata este contractul de societate si statutul. Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul. Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv. Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. Din punct de vedere practic, denumirea act constitutiv desemneaza atat inscrisul unic, cat si contractul de societate si/sau statutul societatii. In cazurile in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementand organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii. Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand:

a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;

b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;

c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.

Fondatorii

Din punct de vedere teoretic, un aspect comun tuturor formelor de societati comerciale este cel legat de notiunea de fondatori ai societatii.

Legea face referire in doua situatii la notiunea de fondator:

sunt fondatori, in temeiul art. 6 din Legea nr.31/1990, republicata, semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea societatii;

sunt fondatori persoanele care demareaza constituirea unei societati pe actiuni prin subscriptie publica, intocmind prospectul de emisiune pe care urmeaza sa ii dea publicitatii.

Prin reglementarea dubla a aceleiasi notiuni avand doua intelesuri, se poate crea o confuzie intre persoanele care participa initial la constituirea unei societati si cele care au calitate aparte in cazul societatii pe actiuni constituite prin subscriptie publica. In doctrina[2] s-a incercat o definire a fondatorilor in sensul Codului comercial, considerandu-se ca acestia sunt persoanele care colaboreaza in cele mai variate forme la constituirea unei societati comerciale, indiferent daca dupa constituirea societatii vor avea sau nu calitatea de asociat. Pe de alta parte, actul constitutiv, chiar si in cazul societatii pe actiuni, este semnat de catre reprezentantii tuturor asociatilor, indiferent daca au fost sau nu fondatorii subscriptiei.

Problema se impune cu atat mai mult rezolvata, cu cat Legea nr. 31/1990, republicata, reglementeaza in cuprinsul unui intreg capitol sanctiuni specifice, cele mai multe fiind aplicabile si fondatorilor.

In aceste conditii se impune a se avea in vedere:

un sens larg al notiunii de fondatorii: acele persoane care isi dau consimtamantul la constituirea societatii comerciale, inclusiv persoane cu rol determinat in constituirea societatii, cu conditia sa fie asociati;

un sens restrans al notiunii de fonduri: numai membrii fondatori ce hotarasc cu privire la constituirea unei societati pe actiuni prin subscriptie publica.

Pentru ca o persoana sa poata fi considerata fondator, conform Legii nr. 31/1990, republicata, este necesar ca ea sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa aiba capacitate deplina de exercitiu;

- sa nu fi fost condamnat pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals si uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare/luare de mita sau pentru vreo infractiune reglementata de Legea nr.85/2006[3], republicata.

Se observat ca, de fapt, aceste conditii sunt necesare a fi indeplinite de catre orice asociat, deoarece nu poate fi asociata o persoana care nu are capacitate deplina de exercitiu. S-a apreciat ca ar fi posibila si participarea unei persoane fara capacitate deplina de exercitiu ca asociat in cadrul unei societati comerciale, respectiv a unui minor prin ocrotitorul sau legal sau a unui interzis prin intermediul curatorului, in masura in care aceasta participare la constituirea unei societati poate fi privita ca o forma de plasament de capital. Consideram ca atata vreme cat art.6 alin.2 din Legea nr. 31/1990, republicata stabileste in mod clar ca nu pot avea calitatea de fondatori - in sensul de persoane semnatare a unui contract de societate - persoanele incapabile, nu ar fi de admis ca minorul sau interzisul, prin reprezentant, sa poata incheia astfel de acte de dispozitie, nici chiar cu acordul autoritatilor tutelare. Dincolo de textul de lege, ar putea fi adus ca argument si faptul ca asociatul dobandeste si o serie de drepturi personal nepatrimoniale, cum ar fi dreptul de a participa la adoptarea hotararilor in cadrul adunarilor generale, drepturi care intereseaza direct persoana asociata si care deci nu s-ar putea exercita prin reprezentant.

Pentru constituirea unei societati comerciale, printre actele necesare ce urmeaza a se depune le oficiul registrului comertului sunt declaratii pe proprie raspundere ale asociatilor[4], prin care acestia atesta faptul ca indeplinesc conditiile pentru a fi asociat (printre aceste conditii figurand si cea referitoare la faptul ca nu au fost condamnati pentru una din infractiunile enumerate de art.6 alin.2 din Legea nr.31/l 990, republicata).

Continutul actului constitutiv

Indiferent de forma de societate, actul constitutiv trebuie sa cuprinda unele mentiuni comune, cum ar fi:

identificarea asociatilor;

denumirea societatii si forma acesteia;

durata societatii

- sediul principal si eventualele sedii secundare (sucursalele, puncte de lucru, birouri, agentii, etc.);

- obiectul de activitate, cu precizarea domeniului principal de activitate;

- capitalul social subscris si varsat de asociati;

- organele de conducere, de administrare si de control al societatii;

modul de participare la beneficii si pierderi;

cauzele de dizolvare si modalitatea de lichidare a patrimoniului societatii.

Orice act constitutiv trebuie semnat de fondatori.

Actul constitutiv al societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va cuprinde:

a) datele de identificare a asociatilor; la societatea in comandita simpla se vor arata si asociatii comanditati;

b) forma, denumirea si sediul social;

c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;

d) capitalul social, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii.

La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau;

e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;

e^1) in cazul societatilor cu raspundere limitata, daca au fost desemnati cenzorii sau auditorul financiar, datele acestora de identificare;

f) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;

g) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;

h) durata societatii;

i) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni va cuprinde:

a) datele de identificare a fondatorilor; la societatea in comandita pe actiuni vor fi mentionati si asociatii comanditati;

b) forma, denumirea si sediul social;

c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;

d) capitalul social subscris si cel varsat si, in cazul in care societatea are un capital autorizat, cuantumul acestuia;

e) natura si valoarea bunurilor constituite ca aport in natura, numarul de actiuni acordate pentru acestea si numele sau, dupa caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport;

f) numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator;

f^1) daca sunt mai multe categorii de actiuni, numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni;

f^2) orice restrictie cu privire la transferul de actiuni;

g) datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere;

g^1) puterile conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;

h) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar;

i) clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare, numarul membrilor consiliului de administratie sau modul de stabilire a acestui numar;

i^1) puterile de reprezentare conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;

j) durata societatii;

k) modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor;

l) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;

m) orice avantaj special acordat, in momentul infiintarii societatii sau pana in momentul in care societatea este autorizata sa isi inceapa activitatea, oricarei persoane care a participat la constituirea societatii ori la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei in cauza, precum si identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje;

n) numarul actiunilor comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni;

o) cuantumul total sau cel putin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire;

p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica. In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris.

Diferenta de capital social subscris va fi varsata:

a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii;

b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii.

Capitalul social al societatii pe actiuni si al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei.

Numarul actionarilor in societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 2.

Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei. Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.

3. Formalitati specifice privind actul constitutiv si constituirea societatilor pe actiuni prin subscriptie publica

Societatile pe actiuni se pot constitui fie prin subscriptie instantanee, fie prin subscriptie publica. In cazul subscriptiei instantanee, procedura de constituire este, in principiu, identica cu cea care intervine in cazul constituirii oricarei forme de societate comerciala. In cazul subscriptiei publice, Legea nr.31/1990, republicata, stabileste o etapa prealabila, care, practic, presupune insasi procedura de realizare a subscriptiei.

Prospectul de emisiune

Procedura de constituire a societatilor pe actiuni prin subscriptie publica debuteaza cu intocmirea unui inscris, numit prospect de emisiune, care trebuie sa indeplineasca conditiile de validitate de fond, de forma si de procedura prevazute de lege. Scopul acestei faze procedurale este de a atrage economiile publicului pentru a subscrie actiuni necesare formarii capitalului social al societatii.

a) conditii de fond privind prospectul de emisiune

Fondatorii societatii care au decis subscriptia publica intocmesc un prospect de emisiune, care cuprinde in continutul sau, in principal, elementele care trebuie sa le cuprinda insusi actul constitutiv al societatii pe actiuni, mai putin datele referitoare la administrarea si controlul societatii.

Totodata, in cuprinsul prospectului de emisiune trebuie stabilita, in mod expres, data incheierii subscriptiei.

b) conditii de forma privind prospectul de emisiune

Prospectul de emisiune se intocmeste in forma scrisa si autentificata, fiind semnat de catre toti membrii fondatori. Conditia de forma impusa de lege prospectului de misiune reprezinta o conditie de validitate pentru insusi actul prealabil necesar la constituirea unei societati pe actiuni prin aceasta modalitate.

c) conditii de procedura privind prospectul de emisiune

Fondatorii vor depune prospectul de emisiune la oficiul registrului comertului din judetul in care urmeaza a se stabili sediul societatii, actul astfel intocmit fiind supus unui control jurisdictional, asigurat de judecatorul delegat de la oficiul registrului comertului. Judecatorul delegat va controla indeplinirea conditiilor de fond si de forma ale prospectului de emisiune. Concret, judecatorul delegat va controla:

- cuprinderea in continutul prospectului de emisiune a tuturor elementelor care trebuie sa se regaseasca si in continutul actului constitutiv;

- mentionarea expresa a datei inchiderii subscriptiei;

- forma autentica a actului si semnarea acestuia de catre toti actionarii fondatori.

In situatia in care din continutul unui prospect de emisiune lipseste unul din elementele stabilite de lege pentru actul constitutiv al unei societati pe actiuni (mai putin aspectele legate de administrator si cenzor), acesta va fi lovit de nulitate. In masura in care judecatorul delegat constata ca prospectul cuprinde in continutul sau toate aspectele impuse de lege, este semnat de catre toti membrii fondatori si imbraca forma autentica, va autoriza publicarea prospectului. In masura in care prospectul de emisiune nu cuprinde toate mentiunile impuse de lege este lovit de nulitate absoluta.

Subscrierea actiunilor

Prin intermediul subscrierii, o persoana, denumita subscriitor, accepta oferta fondatorilor de a face parte dintr-o societate pe actiuni, aducand ca aport o suma de bani cel putin egala cu nivelul nominal al unei actiuni al carei proprietar va deveni astfel. Din punct de vedere al subscriitorului, actul sau are valoarea unui act unilateral de vointa, o declaratie proprie prin care se angajeaza sa faca parte ca actionar din viitoarea societate ce urmeaza a fi constituita. Ca operatiunea in sine insa, subscrierea apare ca act bilateral, fiind rezultatul realizarii acordului intre oferta fondatorilor si acceptarea subscriitorilor. Problema care s-a pus insa in doctrina a fost aceea de a califica daca actul subscriitorului este un act civil sau de comert, marea majoritate a doctrinei opinand in sensul ca subscrierea de actiuni este un act de comert, el fiind premergator constituirii unei societati comerciale. Persoanele care accepta prospectul de emisiune isi subscriu actiunile cu care intervin in societate pe exemplarele prospectelor de emisiune vizate de judecatorul delegat.

Subscrierea propriu-zisa a actiunilor presupune:

- atributele de identificare ale subscriitorului (nume, prenume/denumire, domiciliu/sediu);

- numarul actiunilor subscrise;

- data in care s-a realizat subscrierea;

- declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune, astfel cum acesta a fost formulat.

Subscrierea reprezinta o forma expresa de acceptare a interventiei subscriitorilor in cadrul societatii comerciale in formare si aderarea la elementele de baza ale actului constitutiv. Cu toate acestea, conform art.18 alin.3 din Legea nr.31/1990, republicata, participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori in folosul lor, chiar daca au fost acceptate de subscriitori, prin semnarea prospectului de emisiune, nu au ca efect decat in masura in care sunt aparte aprobate in cadrul adunarii constitutive. Daca exista aporturi in natura, avantaje acordate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, fondatorii vor solicita judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti.

Adunarea constitutiva

Vointa asociatilor si a subscriitorilor de a constitui o societate pe actiuni prin subscriptie publica este expres manifestata in cadrul adunarii constitutive. Adunarea constitutiva are urmatoarele obligatii:

a) verifica existenta varsamintelor;

b) examineaza si valideaza raportul expertilor de evaluare a aporturilor in natura;

c) aproba participarile la profit ale fondatorilor si operatiunile incheiate in contul societatii;

d) discuta si aproba actul constitutiv al societatii, membrii prezenti reprezentand, in acest scop, si pe cei absenti, si ii desemneaza pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului si indeplinirea formalitatilor cerute pentru constituirea societatii;

e) numeste primii membri ai consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si primii cenzori sau, dupa caz, primul auditor financiar.

Adunarea constitutiva se intruneste, dupa inchiderea subscrierii pe baza convocarii ce revine in sarcina membrilor fondatori.

In acest sens, membrii fondatori au obligatia ca intr-un termen de maximum 15 zile de la momentul inchiderii subscrierii sa convoace adunarea constitutiva, publicitatea convocarii fiind asigurata prin Monitorul Oficial si prin intermediul a doua ziare de larga raspandire.

Convocarea publica trebuie realizata cu cel putin 15 zile inainte de data fixata pentru desfasurarea adunarii constitutive, instiintarea trebuie sa cuprinda cel putin data si locul de desfasurare a adunarii si precizarea problemelor ce vor fi supuse discutiei. Adunarea alege un presedinte si doi sau mai multi secretari. Participarea acceptantilor se va constata prin liste de prezenta, semnate de fiecare dintre ei si vizate de presedinte si de unul dintre secretari. Oricare acceptant are dreptul sa faca observatii asupra listei afisate de fondatori, inainte de a se intra in ordinea de zi a adunarii, care va decide asupra observatiilor.

Fondatorii iau asupra lor consecintele actelor si ale cheltuielilor necesare constituirii societatii, iar daca, din orice cauza, aceasta nu se va constitui, ei nu se pot indrepta impotriva acceptantilor.

Fondatorii sunt obligati sa predea consiliului de administratie, respectiv directoratului, documentele si corespondenta referitoare la constituirea societatii, in termen de 5 zile. Fondatorii si primii membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, sunt solidar raspunzatori, din momentul constituirii societatii, fata de societate si de terti pentru:

- subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv;

- existenta aporturilor in natura

- veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii.

Fondatorii sunt raspunzatori, de asemenea, de valabilitatea operatiunilor incheiate in contul societatii inainte de constituire si luate de aceasta asupra sa. Adunarea generala nu va putea da descarcare fondatorilor si primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, pentru raspunderea ce le revine, timp de 5 ani.

Participarea acceptantilor

La adunarea constitutiva au dreptul sa participe, alaturi de membrii fondatori, numai persoanele care au acceptat subscriptia. In acest scop, legea impune membrilor fondatori (imputerniciti cu organizarea adunarii constitutive) sa afiseze la locul unde urmeaza a se desfasura adunarea o lista a comerciantilor subscriptiei, cu mentionarea numarului de actiuni corespunzatoare pentru fiecare dintre acceptanti. Lista se afiseaza cu cel putin 5 zile inaintea de data fixata pentru desfasurarea adunarii constitutive. Adunarea constitutiva va avea loc la momentul stabilit de instiintare, dar nu mai tarziu de 2 luni de la momentul in care s-a incheiat subscriptia. Asupra listei astfel afisate, oricare dintre acceptanti poate formula observatii, pe care le va pune in discutie in adunarea generala inainte de intrarea in ordinea de zi, adunarea generala fiind singura indreptatita sa decida cu privire la aceste observatii.

Pentru buna desfasurare a lucrarilor adunarii generale, la demararea dezbaterilor se va alege un presedinte de sedinta si doi sau mai multi cenzori. Prezenta acceptantilor in cadrul adunarii constitutive se constata in baza unor liste semnate de fiecare acceptant prezent si vizate de presedinte si de unul din secretari. Pentru ca o adunare constitutiva sa fie legal constituita, in cadrul ei trebuie sa participe cel putin jumatate plus unul din numarul total de acceptanti. Acceptantii pot participa la adunarea constitutiva si printr-un reprezentant, imputernicit pentru o asemenea operatiune printr-o procura speciala. Legea nu admite insa ca un imputernicit sa reprezinte mai mult de 5 acceptanti.

Modul de votare

In adunarea constitutiva, fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de actiunile subscrise. El poate fi reprezentat si prin procura speciala. Nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 acceptanti.

Acceptantii care au constituit aporturi in natura nu au drept de vot in deliberarile referitoare la aporturile lor, chiar daca ei sunt si subscriitori de actiuni in numerar ori se prezinta ca mandatari ai altor acceptanti. Adunarea constitutiva este legala daca sunt prezenti jumatate plus unu din numarul acceptantilor si ia hotarari cu votul majoritatii simple a celor prezenti.

Capitalul social

O societate comerciala pe actiuni se poate constitui in masura in care intregul capital prevazut in prospectul de emisiune a fost subscris.

In ceea ce priveste varsarea efectiva a capitalului subscris, art. 20 alin.1 din Legea nr.31/1990, republicata, pentru aportul in numerar fiecare acceptant are obligatia de a varsa cel putin jumatate din valoarea actiunilor subscrise, diferenta urmand a fi varsata intr-un termen de maximum 12 luni de la momentul inmatricularii societatii.

Daca exista si aporturi in natura, acestea nu trebuie predate integral in momentul constituirii societatii. Aportul in creante este exclus in cazul societatilor pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica. Varsamintele astfel efectuate de catre acceptantii subscriitorului se predau persoanelor special imputernicite in acest scop prin actul constitutiv al societatii. Daca astfel de persoane nu sunt aparte desemnate, dupa inmatricularea societatii Consiliul de administratie va nominaliza persoanele care se vor ocupa de preluarea varsamintelor de la acceptanti. Avand in vedere faptul ca legea stabileste ca la momentul efectuarii varsamintelor persoana imputernicita are obligatia sa prezinte certificatul de inmatriculare a societatii comerciale, este de observat ca preluarea varsamintelor de catre persoanele nominalizate prin decizie de catre consiliul de administratie se refera numai la situatia in care la momentul constituirii societatii, acceptantii nu au varsat integral valoarea actiunilor. In situatia in care in urma subscriptiei publice a rezultat o valoare mai mare sau mai mica decat cea stabilita pentru capitalul social in prospectul de emisiune, membrilor fondatori le revine obligatia de a supune aprobarii adunarii constitutive, modificarea capitalului social la nivelul subscriptiei. Evident ca reducerea capitalului social nu poate fi sub limita impusa de lege pentru constituirea legala a unei societati pe actiuni, respectiv de 90.000 lei.

Raportul de expertiza

Daca exista aporturi in natura, avantajele acordate fondatorilor, operatiuni incheiate de fondatori in contul societatii care se constituie si pe care aceasta urma sa le ia asupra sa, adunarea constitutiva numeste unul sau mai multi experti care isi vor da avizul asupra evaluarilor (art.25 alin.1 din Legea nr. 31/1990, republicata). In situatia in care adunarea constitutiva nu se hotaraste cu privire la desemnarea expertilor sau cvorumul cerut de lege pentru adoptarea unui hotarari cu privire la acest aspect nu este realizat, expertii vor fi numiti de catre judecatorul delegat de la oficiul registrului comertului. Conform art.37 alin.2 din Legea nr. 31/1990, republicata, raportul intocmit de experti urmeaza a fi depus de catre acestia in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, putand sa fie astfel examinat de creditorii personali ai asociatilor sau de orice alte persoane interesate. In urma expertizei astfel efectuate, se va proceda la o noua convocare a adunarii constitutive. Fata de textul cuprins in art. 37 alin.2 din Legea societatilor comerciale, se pot pune in discutie doua aspecte

legea stabileste un termen inlauntrul caruia se impune ca expertii sa rezolve obiectivele expertizei, respectiv exact acest termen de 15 zile.

Acest termen incepe sa curga de la numirea expertilor de catre judecatorul delegat;

dupa terminarea expertizei raportul este dat publicitatii, in sensul ca el va putea fi consultat de catre orice persoana interesata, la sediul oficiului registrului comertului.

Mai mult decat atat, legea admite si posibilitatea ca la cerere, si pe cheltuiala solicitantului interesat, oficiul registrului comertului, sa aiba posibilitatea sa elibereze copii dupa raportul de expertiza sau extrase din acesta. Evident ca primele persoane interesate cu privire la un astfel de raport ar fi creditorii personali ai asociatilor, acestia fiind direct interesati atat cu privire la bunurile aportate in natura la capitalul social, cat si la eventualele avantaje pe care fondatorii au urmarit sa si le rezerve.

Aceasta insa nu exclude posibilitatea ca si o alta persoana sa aiba interese directe in cunoasterea continutului raportului de expertiza.

Asa se explica de ce legiuitorul a incercat, practic, sa asigure dreptul de a informa cu privire la continutul raportului de expertiza pentru orice persoana, asigurand astfel caracterul public al acestui act.

In conditiile in care, conform art.18 alin.1 din Legea nr. 31/1990, republicata, pentru ca un prospect de emisiune sa fie valabil din punct de vedere al continutului sau trebuie sa cuprinda toate elementele care se regasesc intr-un act constitutiv al unei societati pe actiuni, mai putin elementele referitoare la administratori si cenzori, aceste aspecte trebuie sa fie ulterior clarificate.

Statutul juridic specific al fondatorilor

Avand in vedere ca fondatorii unei societati pe actiuni ce se constituie prin subscriptie publica sunt cei care, practic, isi manifesta initial vointa in vederea infiintarii unei asemenea societati, depunand toate diligentele necesare, emitand prospectul de emisiune si ocupandu-se de toate procedurile care se impun pentru desfasurarea adunarii constitutive, este normal ca acestora legea sa le rezerve un statut preferential fata de ceilalti acceptanti. Astfel, acestia isi pot rezerva o cota mai mare de participare la beneficiul net al societatii, cota a carei valoare este stabilita de catre adunarea constitutiva. Art.31 alin.2 din Legea nr.32/1990, republicata, stabileste totusi o limitare a beneficiilor de care s-ar putea bucura membrii fondatori, atat cu privire la valoarea cotei din beneficii, cat si cu privire la durata in timp in care fondatorii s-ar putea bucura de aceste beneficii.

Astfel, cota de participare la beneficiul net ce revine fondatorilor nu poate depasi 6% din beneficiul net si nu se poate acorda pentru o perioada mai mare de 5 ani de la momentul constituirii societatii.

Membrii fondatori pot beneficia de o cota parte din beneficii timp de 5 ani din momentul inmatricularii, societatea comerciala, dobandindu-si personalitate juridica, se constituie ca persoana juridica.

De asemenea, pot beneficia de aceste beneficii numai acei membrii fondatori a caror calitate a fost recunoscuta ca atare prin actul constitutiv. Altfel spus, pentru ca anumiti actionari sa poata beneficia de o cota de pana la 16% din beneficiul net al unei societati comerciale constituite prin subscriptie publica, este necesar ca in prealabil ei sa fie nominalizati ca atare in actul constitutiv, aceasta recunoastere conferindu-le dreptul la beneficii speciale. Nu pot beneficia de un astfel de regim favorabil decat persoanele fizice, nu si cele juridice, chiar daca acestea ar avea calitatea de fondatori ai unei societati pe actiuni si chiar daca ar fi nominalizati ca atare, in actul constitutiv. In situatia in care, pe parcursul celor 5 ani in care membrii fondatori se bucura de beneficii, se majoreaza capitalul social al societatii respective, aceasta majorare nu prezinta relevanta si pentru avantajele acordate fondatorilor, deoarece acestia vor beneficia in continuare de aceleasi sume din beneficiul net al societatii. In situatia in care societatea se dizolva anticipat, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut in fraudarea drepturilor lor.

Dreptul la actiunea in daune de care beneficiaza membrii fondatori intr-o asemenea situatie se prescrie intr-un termen de 6 luni.

Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data in care adunarea generala a societatii a hotarat dizolvarea anticipata.

Inmatricularea societatilor comerciale

In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea. Ei raspund in mod solidar pentru orice prejudiciu pe care il cauzeaza prin neindeplinirea acestei obligatii. Cererea va fi insotita de:

a) actul constitutiv al societatii;

b) dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv;

c) dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei;

d) in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind proprietatea, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;

e) actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati;

f) declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori, respectiv a primilor membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, si, daca este cazul, a cenzorilor, ca indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege;

g) alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii.

Controlul legalitatii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se inregistreaza in registrul comertului se exercita de justitie printr-un judecator delegat. Judecatorul delegat va putea dispune efectuarea unei expertize, in contul partilor, precum si administrarea altor dovezi.

La societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul-delegat numeste, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul-delegat. Fondatorii vor depune raportul in termen de 15 zile de la data aprobarii sale la oficiul registrului comertului. Registrul comertului va transmite o notificare cu privire la aceasta depunere catre Regia Autonoma 'Monitorul Oficial', pentru a fi publicata pe cheltuiala societatii. Nu pot fi numiti experti:

a) rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor;

b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura;

c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementeaza profesia.

In cazul in care cerintele legale sunt indeplinite, judecatorul delegat, prin incheiere, pronuntata in termen de 5 zile de la indeplinirea acestor cerinte, va autoriza constituirea societatii si va dispune inmatricularea ei in registrul comertului, in conditiile prevazute de legea privind acest registru.

Societatea comerciala este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul comertului. Inmatricularea se efectueaza in termen de 24 de ore de la data pronuntarii incheierii judecatorului delegat prin care se autorizeaza inmatricularea societatii comerciale[6]. Societatile comerciale straine pot infiinta in Romania, cu respectarea legii romane, filiale, precum si sucursale, agentii, reprezentante sau alte sedii secundare, daca acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic .

Dobandirea de catre societate, intr-un interval de cel mult 2 ani de la constituire sau de la autorizarea inceperii activitatii societatii, a unui bun de la un fondator ori actionar, contra unei sume sau a altor contravalori reprezentand cel putin o zecime din valoarea capitalului social subscris, va fi supusa aprobarii prealabile a adunarii generale a actionarilor, va fi mentionata in registrul comertului si va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si intr-un ziar cu larga raspandire. Nu vor fi supuse acestor prevederi operatiunile de dobandire efectuate in cadrul activitatii curente a societatii, cele facute din dispozitia unei autoritati administrative sau a unei instante judecatoresti si nici cele facute in cadrul operatiunilor de bursa. Reprezentantii societatii sunt obligati sa depuna la oficiul registrului comertului semnaturile lor, la data depunerii cererii de inregistrare, daca au fost numiti prin actul constitutiv, iar cei alesi in timpul functionarii societatii, in termen de 15 zile de la alegere.

In prezent procedura de inregistrare a societatilor comerciale in registrul comertului este reglementata de Legea 359/2004[8] modificata prin Ordonanta de urgenta nr.75/2004 . Aceste acte normative au in vedere transpunerea acquisului comunitar si armonizarea cadrului legislativ cu cel al statelor membre ale Uniunii Europene. De asemenea, se impunea constituirea unui cadru juridic adecvat pentru stimularea spiritului antreprenorial, prin simplificarea si accelerarea procedurilor de inregistrare a comerciantilor. Actuala procedura de inmatriculare in registrul comertului si de inregistrare fiscala a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, precum si de autorizare a functionarii pe baza declaratiilor-tip pe propria raspundere ale persoanelor juridice are ca principal scop simplificarea procedurilor administrative si promovarii calitatii serviciilor. In acest sens, legea prevede ca societatile comerciale, societatile si companiile nationale, grupurile de interes economic, regiile autonome si organizatiile cooperatiste, sucursalele infiintate de acestea, precum si alte persoane juridice care se inregistreaza in registrul comertului potrivit unor acte normative speciale sunt denumite solicitanti.

In acceptiunea legii, prin autorizarea functionarii, se intelege asumarea de catre solicitant a responsabilitatii privitoare la legalitatea desfasurarii activitatilor declarate. Activitatile cu impact semnificativ asupra mediului vor fi autorizate din punct de vedere al protectiei mediului de catre autoritatile competente de protectia mediului, la sediile acestora.

Procedura de autorizare si lista activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului sunt stabilite prin ordin al ministrului mediului si gospodaririi apelor. Solicitarea efectuarii inregistrarii in registrul comertului se face la biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal de catre fondatori, administratori sau de reprezentantii acestora, precum si de orice persoana interesata, in conditiile legii, prin intocmirea cererii de inregistrare. Solicitantii dobandesc personalitate juridica de la data inregistrarii in registrul comertului a incheierii judecatorului-delegat, prin care se dispun autorizarea constituirii si inmatricularea, bineinteles daca nu se dispune altfel. La inmatriculare solicitantilor li se elibereaza certificatul de inregistrare continand numarul de ordine din registrul comertului si codul unic de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor Publice, insotit de incheierea judecatorului-delegat, precum si de alte acte prevazute de prezenta lege. Termenul de eliberare a certificatului de inregistrare si, dupa caz, a certificatului de inscriere de mentiuni este de 3 zile, respectiv 5 zile, calculat de la data inregistrarii cererii.

Pe parcursul existentei persoanei juridice dovada privind starea acesteia, referitoare la functionare, dizolvare, reorganizare, lichidare, insolventa, reorganizare judiciara, faliment sau suspendare temporara a activitatii, se face cu extrasul de registru emis de oficiul registrului comertului de pe langa tribunal, valabil 30 de zile de la data emiterii.

Solicitarea inregistrarii fiscale se face prin depunerea cererii de inregistrare la biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, iar atribuirea codului unic de inregistrare de catre Ministerul Finantelor Publice este conditionata de admiterea cererii de inregistrare in registrul comertului de catre judecatorul-delegat. Pe baza datelor transmise potrivit prevederilor legale Ministerul Finantelor Publice atribuie, in termen de maximum 8 ore, codul unic de inregistrare. In vederea eliberarii de catre biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal a certificatului de inregistrare continand codul unic de inregistrare sau, dupa caz, a certificatului de inscriere de mentiuni, solicitantul are obligatia sa depuna, o data cu cererea de inregistrare si actele doveditoare, declaratia-tip pe propria raspundere, semnata de asociati sau de administratori, din care sa rezulte, dupa caz, ca:

a) persoana juridica nu desfasoara, la sediul social sau la sediile secundare, activitatile declarate, o perioada de maximum 3 ani;

b) persoana juridica indeplineste conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor (P.S.I.), sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii, pentru activitatile precizate in declaratia-tip.

Orice modificare cu privire la cele declarate atrage obligatia solicitantului de a depune la biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal o noua declaratie-tip pe propria raspundere corespunzatoare modificarilor intervenite. Oficiul registrului comertului de pe langa tribunal inregistreaza in registrul comertului datele din declaratiile-tip de lege. Procedura de autorizare a functionarii pe baza declaratiei-tip pe propria raspundere se desfasoara prin intermediul biroului unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, la care solicitantul are obligatia inregistrarii sediului social sau secundar.

Oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, prin birourile unice, efectueaza urmatoarele activitati:

a) primesc, verifica si inregistreaza cererile de inregistrare si actele depuse in sustinerea acestora, precum si declaratiile-tip;

b) incaseaza taxele si tarifele pentru operatiunile efectuate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, precum si cele datorate altor autoritati implicate in procedura de inregistrare;

c) tin in sistem computerizat evidenta declaratiilor-tip;

d) transmit autoritatilor publice competente declaratiile-tip in copie, si, pe cale electronica, datele de identificare ale persoanelor juridice inregistrate in registrul comertului;

e) completeaza si emit in termen certificatele constatatoare privind inregistrarea declaratiilor-tip potrivit prezentei legi;

f) urmaresc termenele prevazute de prezenta lege si elibereaza solicitantilor certificatele de inregistrare, certificatele de inscriere de mentiuni, incheierile judecatorului-delegat, precum si certificatele constatatoare prevazute de lege

Biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, pe baza declaratiilor-tip prevazute de lege, elibereaza solicitantilor certificate constatatoare care atesta ca:

a) s-a inregistrat declaratia-tip pe propria raspundere, din care rezulta ca la sediul social sau secundar nu se desfasoara activitatile prevazute in actul constitutiv sau modificator;

b) s-a inregistrat declaratia-tip pe propria raspundere, din care rezulta ca sunt indeplinite conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor (P.S.I.), sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii, pentru activitatile declarate;

c) s-a inregistrat declaratia-tip pe propria raspundere, din care rezulta modificarile intervenite fata de declaratia-tip anterioara.

Certificatele constatatoare se elibereaza o data cu certificatul de inregistrare sau certificatul de inscriere de mentiuni.

Pentru sediul social si pentru fiecare sediu secundar se va elibera cate un certificat constatator care atesta ca s-au inregistrat declaratiile-tip. In vederea efectuarii controlului de catre autoritatile publice competente privind conformitatea celor declarate, oficiul registrului comertului de pe langa tribunal transmite acestora copiile declaratiilor-tip si, pe cale electronica, datele de identificare ale persoanelor juridice, in termen de 3 zile de la data inregistrarii in registrul comertului.

Autoritatile publice competente in efectuarea controlului sunt:

- brigazile si grupurile de pompieri militari din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor;

- directiile de sanatate publica teritoriale din subordinea Ministerului Sanatatii sau ministerele cu retea proprie de sanatate publica;

- Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor sau ministerele cu retea sanitara veterinara proprie;

- autoritatile publice teritoriale de protectie a mediului din subordinea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor;

- inspectoratele teritoriale de munca din subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

In cazul in care autoritatile publice competente constata ca nu sunt indeplinite conditiile legale de functionare, notifica acest fapt solicitantului, la sediul inregistrat, acordand un termen de remediere a neregularitatilor constatate. Termenul curge de la data primirii notificarii si poate fi prelungit la cererea expresa a solicitantului, adresata autoritatii publice competente.

In cazul in care neregularitatile nu sunt remediate, autoritatile publice competente notifica oficiului registrului comertului de pe langa tribunal actul prin care s-a interzis desfasurarea activitatii, in termen de 3 zile de la emiterea acestuia, pentru a fi inregistrat din oficiu in registrul comertului.Oficiile registrului comertului de pe langa tribunale asigura conditiile necesare pentru arhivarea tuturor documentelor aferente procedurii de autorizare a functionarii pe baza declaratiei-tip pe propria raspundere. In cadrul oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale se desfasoara activitati de asistenta juridica, acordate solicitantilor, la cererea si pe cheltuiala acestora, pentru efectuarea procedurilor necesare inregistrarii in registrul comertului a actelor constitutive sau modificatoare.

Serviciile de asistenta juridica, se acorda, la cererea si pe cheltuiala solicitantului, inainte de depunerea cererii de inregistrare la oficiul registrului comertului de pe langa tribunal.

5. Publicitatea constituirii societatilor comerciale

Conform art.14 din legea 359/2004, dupa efectuarea inmatricularii societatilor comerciale in registrul comertului, un extras al incheierii judecatorului delegat se comunica, din oficiu, Regiei Autonome 'Monitorul Oficial', spre publicare, pe cheltuiala solicitantului.

Se pot publica numai extrase din incheierea de inmatriculare, vizate insa de judecatorul delegat. Aceste extrase trebuie sa cuprinda:

numarul si data incheierii,

denumirea,

sediul social si forma juridica,

numele si adresa fondatorilor, administratorilor si, daca este cazul, a cenzorilor,

domeniul si activitatea principala,

capitalul social si durata de functionare,

codul unic de inregistrare atribuit,

numarul de ordine in registrul comertului

Extrasul poate fi transmis si pe cale electronica. La cererea si pe cheltuiala solicitantului, incheierea judecatorului delegat se publica integral in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Publicitatea este necesara pentru ca orice persoana interesata sa aiba posibilitatea sa atace actul constitutiv al societatii sau existenta societatii, in masura in care aceasta ii lezeaza interesele. In aceste conditii, legea stabileste posibilitatea de actiune a persoanei interesate si in functie de momentul publicitatii sau de continutul actelor supuse publicitatii. Acele acte sau fapte pentru care nu s-a efectuat publicitatea nu sunt opozabile fata de terti decat in masura in care se face dovada ca tertii aveau cunostinta de continutul lor. Rezulta ca publicitatea are drept efect opozabilitatea actelor fata de terti, neavand insa si efect constitutiv.

Prezumtia de opozabilitate impusa de lege este relativa, in masura in care se poate face dovada ca tertii aveau cunostinta de aceste acte.

Aceasta prezumtie relativa este o prezumtie pozitiva legea insa prevede si o prezumtie negativa, in sensul ca in situatia in care un tert face dovada ca a fost in imposibilitate de a lua la cunostinta de publicitatea societatii prin Monitorul Oficial, acestuia nu-i sunt opozabile operatiunile societatii pana la a 16-a zi de la momentul publicarii incheierii de inmatriculare in Monitorul Oficial.

In ceea ce priveste elementele de continut ale actului constitutiv, legea stabileste obligatia societatii cu privire la verificarea identitatii dintre textul depus la registrul comertului in vederea inregistrarii si ceea ce s-a publicat efectiv. Cand exista diferente intre textul initial si cel publicat, opozabil este textul publicat, in afara situatiei in care tertii aveau cunostinta de textul real. Tertii, in masura in care ulterior iau cunostinta de existenta unui text care exprima efectiv vointa asociatilor si care se deosebeste de textul publicat, in functie de propriul lor interes pot invoca oricare dintre cele doua texte.

6. Filialele si sediile secundare ale societatilor comerciale

Societatea isi poate realiza activitatea si in alt loc decat sediul principal, in aceeasi localitate sau in alte localitati din tara ori chiar din strainatate, cu respectarea legislatiei statutului respectiv.

In aceste conditii, societatea comerciala isi poate constitui, in temeiul art.42 din Legea nr.31/1990, republicata, filiale, cu personalitate juridica, sau, in temeiul art.43 din aceeasi lege, dezmembraminte ale societatii, denumite sedii secundare, lipsite de personalitate juridica. In doctrina[10] s-a precizat ca infiintarea de sucursale si filiale ale societatilor trebuie privita ca o manifestare a functiei de organizare a societatii comerciale, care actioneaza pe toata durata existentei societatii, si se explica prin nevoia de adaptare a societatii la mediul in care actioneaza.

In aceste conditii, ele pot fi privite si ca structuri societare.

Sunt considerate a fi sedii secundare ale societatii:

- sucursalele[11];

- agentiile;

- reprezentantele;

- alte unitati fara personalitate juridica, cum ar fi punctele de lucru si birourile.

Sediile secundare

Asa cum le defineste legiuitorul in art.43 din Legea nr. 31/1990, republicata, sucursalele si celelalte sedii secundare sunt "dezmembraminte' fara personalitate juridica ale societatilor comerciale. Termenul "dezmembraminte' folosit de legiuitor, inseamna, de fapt, parti componente, unitati, structuri fara personalitate juridica care apartin unei societati comerciale. Sucursala se caracterizeaza prin faptul ca este dependenta total, juridic si patrimonial, de societatea in cadrul careia functioneaza, beneficiind de o anumita autonomie de functionare, avand sediu propriu si propriile atribute de identificare.

Pornind de la aceste trasaturi, sucursala a fost definita ca fiind o structura societara institutionalizata, lipsita de patrimoniu si personalitate juridica, ce functioneaza relativ independent, autonom si durabil, intr-un sediu propriu si careia i se incredinteaza ca prelungire a capacitatii societatii care o constituie, printr-un mandat general, puterea de reprezentare, negociere si executare de operatiuni comerciale in raza ei de activitate. Sediile secundare nu au personalitate juridica pentru ca nu au un patrimoniu propriu. Drepturile asupra bunurilor pe cere le poseda apartin societatii - mama. La nivelul sucursalelor administratorul sucursalei isi desfasoara activitatea in limitele imputernicirii de reprezentare data de conducatorul societatii-mama.

Sucursalele se inregistreaza la oficiul registrului comertului din judetul in care vor functiona, unde se vor depune copii-certificate ale tuturor actelor care au fost depuse si la oficiul registrului comertului de la sediul principal al societatii.

Celelalte sedii secundare -agentii, depozite, puncte de lucru- se inregistreaza la oficiul registrului comertului de la sediul principal al societatii. Atat sucursalele, cat si celelalte sedii secundare se inregistreaza fiscal la administratia financiara in raza careia vor functiona, in termen de 5 zile de la mentionarea lor in registrul comertului (art.3 din Legea nr. 87/1994[12] privind combaterea evaziunii fiscale). Declararea fictiva a sediului in lege, in scopul sustragerii de la controlul fiscal este infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, conform art.12 din Legea nr.87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale).

Procedura de infiintare a sucursalelor

In cuprinsul art.43 alin.2 din Legea societatilor comerciale, legiuitorul prevede in mod distinct cazul infiintarii unei sucursale intr-o localitate din acelasi judet sau chiar in aceeasi localitate cu societatea fondatoare. In acest caz, sucursala se va inmatricula in acelasi registru, insa in mod distinct, ca inmatriculare independenta. Firma sucursalei va contine denumirea si localitatea sediului societatii-mama la care se adauga mentiunea "sucursala' si localitatea sediului acesteia.

Potrivit art.52 din Normele metodologice[13] privind modul de tinere a registrelor comertului si de efectuare a inregistrarilor, la depunerea cererii de autorizatie si/sau inmatriculare, referentul oficiului registrului comertului are obligatia de a efectua verificarea existentei urmatoarelor documente:

a) hotararea organului statutar de infiintare, care cuprinde adresa sediului secundar, obiectul de activitate, datele de identificare a persoanelor imputernicite sa reprezinte sucursala si limita mandatului acordat;

b) actul aditional in forma autentica privind infiintarea sucursalei, daca aceasta infiintare nu este prevazuta in actul constitutiv;

c) dovada sediului sucursalei

d) declaratia pe propria raspundere a imputernicitului sucursalei

e) dovezile privind achitarea taxelor legale precum si a taxei de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei a incheierii de inmatriculare a sucursalei, infiintata de catre o societate comerciala.

In cazul in care sucursala se infiinteaza in baza actului constitutiv al societatii fondatoare, conform art.53 din Normele metodologice cererea de autorizatie si de inmatriculare a sucursalei va fi insotita de:

- actul constitutiv;

- dovada detinerii cu titlu legal a spatiului aferent (contract de vanzare-cumparare, certificat de mostenitor, contract de inchiriere, contract de subinchiriere, contract de leasing imobiliar, comodat, uz, uzufruct, extras din Cartea funciara etc.). In cazul in care imobilul este detinut in coproprietate, se va prezenta si acordul coproprietarilor.

Daca sediul social s-a stabilit intr-un imobil care intra sub incidenta Legii locuintei nr. 114/1996[14], republicata, se prezinta si avizul favorabil al proprietarilor si, dupa caz, al titularilor contractelor de inchiriere din locuintele cu care se invecineaza spatiul, pe plan orizontal si vertical;

- pentru deponentii si/sau semnatarii cererilor depuse: imputernicirea speciala sau imputernicirea avocatiala, iar pentru comerciantii, persoane fizice, procura speciala si autentica;

- pentru firma si emblema: se va proceda conform prevederilor cap. I din prezentul titlu;

pentru obiectul de activitate, domeniul si activitatea principala: se va utiliza 'Clasificarea activitatilor din economia nationala' - CAEN.Obiectul de activitate se va exprima prin grupe CAEN de trei cifre pentru domenii si prin clase CAEN de patru cifre pentru activitati. Indicarea domeniului si a activitatii principale se va face printr-o grupa de trei cifre si printr-o clasa de patru cifre apartinand grupei respective. Se va recomanda comerciantilor ca obiectul de activitate sa fie omogen, in sensul de a nu cuprinde mai multe grupe CAEN diferite. In cererea de inmatriculare se va indica numarul sub care a fost inmatriculata societatea-mama. Din punct de vedere procedural, incheierea de inmatriculare a sucursalei se va comunica, din oficiu, registrului comertului de la sediul principal. Orice modificare ulterioara referitoare la sucursala se inregistreaza in registrul comertului de la sediul la care a fost inmatriculata sucursala si se va comunica din oficiu la sediul principal unde se va mentiona acea modificare.

Filialele

Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se constituie intr-una din formele de societati comerciale prevazute de lege, urmandu-se aceeasi procedura (art. 42 din Legea nr. 31/1990, republicata). De altfel, filialele, ca de altfel si sediile secundare, se constituie pentru nevoile specifice ale comertului. Cu privire la notiunea de filiala, in doctrina de specialitate s-au cautat modalitati variate si complexe de exprimare a conceptului. Astfel, s-a considerat ca filiala este o intreprindere cu personalitate juridic apartinand societatii comerciale, cu un patrimoniu propriu si indreptatita sa incheie contracte cu terii in nume propriu. Ele pot fi considerate ca fiind adevarate societati comerciale, componente ale societatii-mama, asupra lor exercitandu-se influenta, directia sau controlul societatii-mama. Se considera ca filiala apare ca element exogen, atat in raport cu societatea mama, cat si cu celelalte dezmembraminte ale acesteia, fiind constituita cu scopul dezvoltarii afacerilor societatii-mama, care astfel sunt conservate. De altfel, se considera ca elementul definitoriu al filialelor este tocmai raportul de dependenta speciala fata de societatea-mama, aceasta aservire nerezultand dintr-un ordin emis de societatea-mama, ci din angajamentele sociale ale filialei de a integra vointa societatii-mama, potrivit vointei prin exercitiul dreptului de vot.

7. Constatarea neregularitatilor dupa constituirea societatilor comerciale

Cand actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege ori cuprinde clauze prin care se incalca o dispozitie imperativa a legii sau cand nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii, judecatorul delegat, din oficiu sau la cererea oricaror persoane care formuleaza o cerere de interventie, va respinge, prin incheiere, motivat, cererea de inmatriculare, in afara de cazul in care asociatii inlatura asemenea neregularitati. Judecatorul delegat va lua act in incheiere de regularizarile efectuate.

In cazul in care fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut inmatricularea ei in termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comertului efectuarea inmatricularii, dupa ce, prin notificare sau scrisoare recomandata, i-a pus in intarziere, iar ei nu s-au conformat in cel mult 8 zile de la primire.

Daca, totusi, inmatricularea nu s-a efectuat in termenele prevazute de alineatul precedent, asociatii sunt eliberati de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor, dupa trecerea a 3 luni de la data autentificarii actului constitutiv, in afara de cazul in care acesta prevede altfel. Daca se constata, dupa inmatricularea societatii, anumite neregularitati in ceea ce priveste societatea, exista obligativitatea ca societatea sa le remedieze intr-un termen de 8 zile de la momentul constatarii acestora. In situatia in care societatea nu inlatura neregularitatile, orice persoana interesata - intelegand prin persoana interesata atat asociati, cat si terti - are dreptul sa solicite in instanta inlaturarea neregularitatilor. Intr-o asemenea situatie, persoana interesata are la indemana actiunea in regularizarea societatii inmatriculate, existand posibilitatea, daca se face dovada unui prejudiciu, ca cel interesat sa solicite daune. Aceasta actiune este de competenta tribunalului in raza teritoriala a sediului social al societatii.

Actiunea este prescriptibila - termenul de prescriptie fiind de un an de la momentul autentificarii actului constitutiv.

Inlaturarea neregularitatilor, precum si actiunea in regularizare a fost legiferata tocmai pentru ca astfel sa fie restransa cat mai mult posibilitatea de interventie a nulitatii unei societati comerciale. In ceea ce priveste raspunderea cu privire la operatiunile efectuate pentru inmatriculare si publicare, fondatorii societatii sau orice persoana care a lucrat in numele societatii in constituire au o raspundere solidara si nelimitata pentru toate operatiunile pe care le-au efectuat pentru societate, precum si pentru prejudiciile pe care le-au cauzat fata de terti datorita unor neregularitati cu privire la mentiunile din actul constitutiv. Daca raspunderea fondatorilor sau reprezentantilor societatii rezulta din operatiuni efectuate pe parcursul constituirii societatii, o asemenea raspundere poate fi inlaturata in masura in care adunarea generala a societatii hotaraste ca operatiunile astfel efectuate sa fie preluate in contul societatii. Daca exista o asemene hotarare, se va considera ca acele operatiuni sunt efectuate de insasi societatea, aceasta fiind raspunzatoare fata de terti. Prin exceptie insa, daca prejudicierea unor terti rezulta ca urmare a neregularitatilor cu privire la mentiunile din actul constitutiv, raspunderea nelimitata si solidara continua sa existe in sarcina fondatorilor si reprezentantilor societatii, precum si in sarcina primilor administratori si a primelor organe de control ale societatii. In situatia in care intervine o neregularitate referitoare la numirea reprezentantilor societatii sau a organelor societatii - conducere, administrare si control - acestea nu pot fi invocate impotriva membrilor organelor societatii, nici de catre terti, si nici de catre insasi societatea, in masura in care ele se regasesc in actul publicat. In cazul societatilor de capital, ca si in cazul societatilor cu raspundere limitata, in raporturile cu tertii, societatea este integral angajata pentru actele incheiate in numele ei de reprezentantii acesteia, chiar si in situatia in care reprezentantii si-au depasit mandatul conferit de societate. Exceptie de la aceasta situatie o reprezinta cazul in care tertii cunosteau depasirea limitelor mandatului acordat, dovada in acest sens revenind societatii. Simpla publicare in Monitorul Oficial nu reprezinta o dovada absoluta cu privire la faptul ca tertii cunosteau limitele mandatului lor. Astfel spus, legea instituie o prezumtie, conform careia se considera ca toate actele efectuate de reprezentanti sunt efectuate de insasi societatea. Orice tert se va indrepta pentru realizarea drepturilor sale impotriva societatii, urmand ca societatea sa faca dovada de faptul ca tertul cunostea ca reprezentantul si-a depasit limitele mandatului si cu toate acestea a incheiat actul cu acesta.

8. Nulitatea

Prin intermediul Legii nr.31/1990, republicata, s-a introdus o institutie noua - institutia nulitatii societatilor comerciale.

Competenta in domeniul declararii nulitatii revine tribunalului din raza teritoriala a sediului comercial. Nulitatea unei societati inmatriculate poate interveni numai in cazurile expres si limitativ prevazute de art.56 din Legea nr.31/1990, republicata. Sunt cazurile de nulitate a societatilor comerciale:

inexistenta sau nerespectarea conditiilor de forma;

lipsa formei autentice a actului constitutiv.

Din moment ce legea stabileste ca lipsa formei autentice are drept consecinta nulitatea societatii, rezulta ca conditia de forma a actului constitutiv este o conditie "ad validitatem', contractul de societate fiind un act formal si solemn;

- atunci cand toti fondatorii au fost la momentul constituirii societatii incapabili.

Legea se refera la o conditie care are in vedere, pe de o parte pe toti asociatii, iar pe de alta parte momentul constituirii, respectiv momentul inmatricularii. Daca numai unii dintre asociati sunt incapabili, societatea se poate constitui si poate exista, deoarece orice persoana interesata poate invoca ulterior o neregularitate cu privire la asociati printr-o actiune in regularizare, asa cum este posibil ca insusi judecatorul delegat sa se autosesizeze cu privire la unii dintre asociati si sa solicite regularizarea inaintea inmatricularii.

atunci cand obiectul de activitate este ilicit sau contrar bunelor moravuri;

cand lipseste incheierea de inmatriculare a judecatorului delegat. Solutia legii se impune, deoarece o societate comerciala exista ca persoana juridica numai in momentul inmatricularii, iar inmatricularea este dispusa numai in baza unui act jurisdictional - incheierea de inmatriculare a judecatorului delegat.

- cand lipseste autorizarea administrativa de constituire a societatii.

In cazul in care prin acte normative speciale, pentru constituirea unor societati cu un anumit obiect de activitate, se solicita anumite autorizari, chiar daca acestea se solicita de catre oficiul registrului comertului, lipsa autorizarii are drept consecinta desfiintarea societatii prin nulitate;

daca in actul constitutiv nu exista mentiuni cu privire la denumirea societatii, obiectul de activitate, aporturile asociatilor si capitalul social subscris de asociati, orice persoana interesata poate invoca nulitatea societatii respective;

daca s-au incalcat dispozitiile imperative ale legii privind capitalul social subscris si varsat.

atunci cand numarul de asociati este sub limita minima impusa de lege.

Nulitatea societatilor comerciale este remediabila. In acest sens, legea stabileste ca daca, pana la momentul punerii concluziilor pe fond in cazul cererii pentru declararea nulitatii societatii, cauzele de nulitate au fost inlaturate, instanta nu mai poate dispune nulitatea societatii respective.

Desi legea face referire la nulitatea relativa, atat cauzele care duc la nulitatea societatii, cat si faptul ca orice persoana interesata este in drept sa invoce nulitatea, creeaza concluzia ca in realitate nulitatea ce poate interveni este absoluta. Incheierile judecatorului delegat privitoare la inmatriculare sau la orice alte inregistrari in registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului.

Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.

Recursul se depune si se mentioneaza in registrul comertului unde s-a facut inregistrarea. In termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului inainteaza recursul curtii de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul societatii, iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet, curtii de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul sucursalei.

Motivele recursului se pot depune la instanta, cu cel putin doua zile inaintea termenului de judecata.