Platile internationale derulate prin intermediul bancilor

Platile internationale derulate prin intermediul bancilor

In ultimii 10 ani, barierele comerciale au cazut, piata s-a globalizat, iar comertul international a cunoscut o dezvoltare uriasa. Tranzactiile internationale prezinta insa un risc in plus pentru comparatorii si vanzatorii obisnuiti sa faca afaceri doar pe pietele interne. Reglementarile valutare, riscurile pe care le implica utilizarea valutei, transformarile politice, economice si sociale din tarile comparatorilor si vanzatorilor, problemele referitoare la modalitatile de plata si diversele obiceiuri de afaceri pot contribui la crearea unei stari de incertitudine. In definitiv, vanzatorii vor sa fie platiti, iar comparatorii vor sa primeasca marfa pe care o platesc.

Este necesar sa se stabileasca modalitatile de plata. Alegerea modalitatii de plata potrivite poate fi cheia posibilitatii de realizare si a profitabilitatii unei tranzactii.

Modalitatile de plata reprezinta totalitatea operatiunilor si a tehnicilor de plata, control bancar, circulatia documentelor prin intermediul carora creditorul incaseaza de la un debitor creanta rezultata din schimb.

Modalitatile de plata internationala cuprind urmatoarele forme:

-incaso documentar

-creditul documentar(in variantele acreditiv documentar si scrisoare de

credit)

-ordinul de plata.

1. In cazul incaso-ului documentar

Incaso documentar este o promisiune foarte asemanatoare cu metoda COD(cash on delivery plata prin ramburs): cumparatorul plateste marfa atunci cand aceasta ii este livrata. Totusi un incaso documentar se deosebeste de o tranzactie COD tipica prin doua lucruri:

- in loc ca banii sa fie incasati de o persoana, de o companie de expeditie sau de un serviciu postal, tranzactia este efectuata de o banca;

- in loc sa se faca prin ramburs, plata se face la primirea marfii contra actului de proprietate (conosamentul) care este apoi folosit pentru a cere bunurile de la firma de expeditie.

Prin urmare, bancile actioneaza ca intermediari, incasand banii de la cumparatori in schimbul transferului documentelor care ii permit posesorului sa ia in primire marfa.

Taxele bancare sunt mai mici decat in cazul modalitati de plata. Totusi banca nu actioneaza ca un garant al platii in schimbul documentelor.

Intr-un incaso documentar sunt prezente doua banci:

banca remitenta(a mandantului/ vanzatorului/exportatorului)

Aceasta primeste documentele(actele necesare pentru incasarea banilor) de la vanzator pentru a le inainta (remite) bancii comparatorului (banca incasatoare/ de prezentare), o data cu instructiunile de plata.

banca incasatoare/de prezentare (a comparatorului)

Aceasta prezinta cumparatorului documentele si incaseaza banii ( plata tratei bancare)sau obtine de la aceasta o promisiune de plata la o data viitoare (cambie) din partea cumparatorului (trasul tratei) in schimbul documentelor.

Tabel 3.1. Exemple de taxe pentru incaso documentar

Sursa : "Plati internationale", Edward G. Hinkelman, Editura Teora 2000, p.107, 108   

Exista trei tipuri de incaso documentar fiecare, fiind legat de o optiune a cumparatorului de a plati in schimbul documentelor la prezentare:

1. Documente contra plata

In acest caz banca incasatoare elibereaza cumparatorului documentele doar dupa ce acesta a achitat in totalitate si imediat suma de plata. Aceasta metoda seamana foarte mult cu plata prin ramburs.

Documente contra acceptare

Banca incasatoare are dreptul de a elibera cumparatorului documentele contra acceptarii (semnarii) unei cambii sau a unei trate la termen, prin care promite ca va plati la o data viitoare (de obicei , in termen de 30, 60 sau 90 de zile). Trata astfel completata este pastrata de banca incasatoare si prezentata cumparatorului in schimbul platii la scadenta,dupa care banca incasatoare transmite banii bancii remitente care, la randul ei,ii transmite mandantului.

Documente acceptare contra plata

Aceasta modalitate de incaso prezinta caracteristici ale ambelor tipuri de incaso prezentate mai sus. Ea functioneaza astfel:

a) banca incasatoare prezinta cumparatorului spre acceptare o trata;

b) trata acceptata ramane in posesia bancii incasatoare impreuna cu documentele, pana la scadenta;

c) cumparatorul achita trata la scadenta;

d) banca incasatoare elibereaza cumparatorului documentele, iar acesta intra in posesia marfii;

e) banca incasatoare trimite banii bancii remitente care, la randul ei, ii trimite vanzatorului.

Aceasta metoda ii ofera cumparatorului timp sa achite marfa, iar vanzatorului ii da garantia ca actul de proprietate nu va fi eliberat cumparatorului decat la achitarea marfii.

• Rolul bancilor:

Este important de notat ca procedurile de incaso documentar nu sunt infailibile. Deoarece bancile actioneaza ca intermediari intre vanzatori si cumparatori, atat unii, cat si ceilalti considera bancile ca fiind niste aparatori ai intereselor lor. Totusi, din moment ce bancile au responsabilitati foarte clare, ele sunt ferite de anumite probleme care nu intra sub controlul sau in obligatiile lor. De exemplu:

Bancile actioneaza dupa instructiunile clare, date de mandant(vanzator) in ordinul de incasare. Instructiunile vanzatorului care nu sunt mentionate in ordinul de incasare din greseala sau sunt omise din cauza ca "mereu s-a procedat asa" nu sunt luate in considerare. Vanzatorul trebuie asadar sa fie foarte atent atunci cand intocmeste ordinul de incasare, pentru a da instructiuni clare de completare.

Bancilor li se cere sa actioneze cu buna credinta si sa aiba grija de a verifica daca documentele primite par a fi cele enumerate in ordinul de incasare. Totusi, bancile nu au obligatia sa confirme autenticitatea documentelor remise.

3. Bancile nu pot fi trase la raspundere pentru actiunile unei terte parti, care poate fi un agent de expeditie, o autoritate vamala, o companie de asigurari sau o alta banca. Mai precis, bancile nu sunt raspunzatoare pentru intarzieri sau consecinte generate de situatii imprevizibile( inundatii, cutremure, revolte, razboaie, greve, inchideri de fabrici) sau alte cauze pe care nu le pot controla.

Bancile nu-si asuma nici o raspundere in cazul pierderii cauzate de intarzieri sau al pierderii in tranzit a mesajelor, scrisorilor, documentelor etc.

Bancile nu-si asuma nici o raspundere cu privire la cantitatea sau calitatea marfii expediate. Singura lor preocupare este ca documentele care le sunt prezentate sa corespunda instructiunilor primite prin ordinul de incasare. Orice disputa cu privire la cantitatea sau calitatea bunurilor livrate trebuie rezolvata intre vanzator si comparator.

In lipsa unor instructiuni implicite, banca incasatoare nu depoziteaza si nu asigura marfa. Aceasta poate fi, desigur, o problema atat pentru cumparator , cat si pentru vanzator. Daca vanzatorul nu a primit inca banii, el detine inca proprietatea asupra bunurilor si deci are interesul sa le asigure.

7. Daca banii nu sunt incasati sau daca trata nu este acceptata, iar banca incasatoare nu primeste alte instructiuni in termen de 90 de zile, aceasta poate returna documentele bancii de la care a primit ordinul de incasare.

2. In cazul acreditivului documentar

Un acreditiv documentar este o promisiune scrisa facuta de o banca in numele unui cumparator de a plati vanzatorului o suma specificata, cu conditia ca vanzatorul sa respecte termenii si conditiile stabilite. Termenii si conditiile unui acreditiv documentar se refera la doua aspecte principale: 1) prezentarea documentelor care certifica dreptul de proprietate asupra marfii expediate de vanzator; 2)plata.

In termeni simpli, bancile actioneaza ca intermediari care incaseaza banii de la cumparator in schimbul transferarii documentelor care-i permit detinatorului acestora sa intre in posesia marfii.

Acreditivele documentare ofera un grad mare de siguranta atat cumparatorilor, cat si vanzatorilor angajati in comertul international.

Acreditivele documentare se numesc astfel din cauza importantei pe care o au documentele in derularea tranzactiei. Termenul istoric si popular folosit pentru acreditivul documentar este "scrisoare de credit", pentru ca astfel de credite erau si sunt inca transmise sub forma unei scrisori din partea bancii cumparatorului.

Exista mai multe tipuri de acreditive standard si speciale. Fiecare tip are o varietate de caracteristici menite sa raspunda anumitor nevoi ale cumparatorilor, ale vanzatorilor sau ale bancilor implicate. De exemplu acreditivele documentare standard pot fi:

- revocabile : adica pot fi anulate de catre cumparator;

- irevocabile: adica nu pot fi anulate de cumparator;

- confirmate : o a doua banca pe langa cea a cumparatorului, garanteaza plata;

- neconfirmate : plata este confirmata doar de banca emitenta.

Acreditivul irevocabil confirmat este cel mai utilizat.

Acreditivele speciale:

-acreditivul revolving: consta intr-un angajament din partea bancii emitente de a reactiva acreditivul la valoarea initiala dupa ce acesta a fost folosit. Acest tip de acreditiv este utilizat atunci cand cumparatorul doreste ca anumite cantitati din marfa comandata sa ii fie livrate la anumite intervale de timp, cum se intampla in cazul unui contract de livrare in mai multe transe.

-acreditivul cu clauza rosie: contine o clauza speciala ( clauza rosie ) care autorizeaza banca de confirmare sa-i dea un avans beneficiarului( vanzatorului ) inainte de prezentarea documentelor de expeditie.

-acreditivul standby: mai poarta numele de acreditiv de neexecutie, pentru ca este folosit numai daca data incasarii banilor printr-o alta metoda de plata a expirat. Poate fi folosit pentru garantarea rambursarii unor imprumuturi, garantarea platii unei marfi livrate de terti.

-acreditivul transferabil: este un acreditiv prin care beneficiarul initial transfera partial sau total sau total drepturile ce decurg din aceasta unei alte parti(de obicei furnizorului marfii).

-acreditivul back-to-back: este deschis pe baza unui acreditiv netransferabil deja existent. Este folosit de comercianti pentru a efectua plata catre furnizorul final. Un comerciant primeste un acreditiv documentar de la cumparator si deschide un altul in favoarea furnizorului final.

Intr-o tranzactie pe baza de acreditiv documentar sunt implicate doua banci:

1) banca emitenta (banca cumparatorului)

La primirea cererii din partea cumparatorului, banca emitenta verifica solvabilitatea acestuia, analizeaza necesitatea platii unei garantii in numerar si studiaza continutul cererii pentru a vedea daca aceasta corespunde normelor bancare si juridice interne si internationale. Daca cererea este considerata buna, cumparatorul si banca emitenta semneaza o intelegere pentru deschiderea unui acreditiv documentar. Acreditivul trebuie redactat si semnat de o persoana autorizata de catre banca emitenta.

De obicei, banca emitenta remite acreditivul original vanzatorului (numit beneficiar) printr-o banca notificatoare, care poate fi o filiala sau o banca corespondenta a bancii emitente. Vanzatorul poate numi el banca notificatoare sau banca cumparatorului poate alege una din bancile sale corespondente din tara vanzatorului.

2)banca notificatoare (banca vanzatorului)

La primirea acreditivului de la banca emitenta, banca notificatoare il informeaza pe vanzator ca acreditivul a fost emis.

Banca notificatoare verifica acreditivul la primire. Ea analizeaza conditiile din acreditiv, dar nu determina daca acestea sunt in conformitate cu contractul de vanzare/cumparare incheiat intre vanzator si cumparator sau daca marfa este descrisa corect, in conformitate cu contractul. Apoi, banca notificatoare transmite acreditivul vanzatorului.

Cum banca notificatoare doar "instiinteaza despre emiterea creditului", ea nu are obligatia de a efectua plata, instiintandu-l si pe vanzator de acest lucru. In unele cazuri, banca notificatoare confirma (garanteaza) ca plata catre vanzator se va efectua. In acest caz ea poarta numele de banca de confirmare.

Daca banca notificatoare confirma acreditivul, ea trebuie sa plateasca vanzatorului fara intarziere la prezentarea documentelor, cu conditia ca acestea sa fie in ordine, iar clauzele din acreditiv sa fi fost indeplinite.

De remarcat inca o data faptul ca unul dintre principiile fundamentale ale tranzactiilor cu acreditive documentare este acela ca bancile se ocupa de documente si nu de marfa. Bancile nu sunt raspunzatoare de problemele referitoare la documente si de ceea ce se spune in acreditiv, nicidecum de problemele legate de marfa in sine.

Astfel, bancile nu sunt interesate daca marfa corespunde cu ce scrie in documente, ci le intereseaza doar ca documentele sa fie in conformitate cu ce scrie in acreditiv.

Taxele bancare pentru acreditivele documentare variaza de la o tara la alta si de la o piata la alta. Taxele mai variaza si de la o banca la alta .

Tabel Exemple de taxe pentru acreditivul documentar de import

Sursa : "Plati internationale" , Edward G. Hinkelman, Editura Teora 2000, p. 106

Tabel 3.3. Taxele pentru acreditive documentare de export

Sursa : "Plati internationale" , Edward G. Hinkelman, Editura Teora 2000, p. 107

3. In cazul ordinului de plata

Ordinul de plata este dispozitia data de o persoana (ordonator) unei banci de a plati o suma determinata in favoarea unei alte persoane (beneficiar), in vederea stingerii unei obligatii banesti provenind dintr-o relatie directa intre ordonator si beneficiar.

Plata propriu-zisa se deruleaza pe o anumita filiera prin conturi bancare in scopul de a realiza transmiterea efectiva a banilor catre beneficiar.

In comertul international ordinul de plata este utilizat foarte rar(si atunci mai ales pentru plata unor avansuri sau a unor rate scadente) datorita riscului de revocare pe care il prezinta.