Cursul 1

Introducere

Ce este comertul international ?

n      Comertul international (CI) reprezinta:

o forma de legatura intre pietele nationale, intre producatorii de marfuri din diferite tari,

care se formeaza pe baza Diviziunii Internationale a Muncii (DIM)

care exprima interdependentele economice dintre state;

totalitatea legaturilor comerciale de V-C de B+S ce se desfasoara intre diferite state pe baza DIM;

parte componenta a circuitului economic mondial.

Trecut si prezent in abordarea CI

n      Perceptia clasica

statele = principalii actori ai acestui proces economic

n      Perceptia moderna

corporatiile transnationale

studiile & statisticile internationale evidentiaza ca 1/3 treime din totalul fluxurilor CI se deruleaza intre filialele CTN

Caracteristicile economiile nationale moderne:

n            Economiile nationale = celulele de baza ale EM & REI

n            Caracterisitici

n            piata interna unificate (delimitata de teritoriul national);

n            moneda nationala (in circulatie pe teritoriul national pentru plati interne);

n            guvernarea uniforma

legi si reglementari juridice ag.econ.sunt egali in fata legilor si sunt obligati sa le respecte;

n            structura: sectoare si ramuri economice

definesc domenii specializate de activitate economica;

n            tip de mecanism economic

coordonarea si reglementarea economiei printr-o combinatie specifica de instrumente si politici economice;

este definit de combinatia dintre mecanismele de piata si interventia statului in economie

CTN & CI

n            Cei mai importanti agenti economici ai REI

n            = rezultatul extinderii activitatilor unei firme nat. in spatiul international prin ISD.

n            CTN cu peste 690.000 filiale

n            acopera toate domeniile sferei materiale, dar mai ales imateriale.

n            General Motors, Ford si Wal Mart

au CA mai mari decat PNB-ul Africii;

n            Toyota si Mitsubishi

au CA comparabile cu PNB-ul Greciei sau Portugaliei;

n            vanzarile IBM, Nestle si Wal Mart

echivaleaza cu PBN-ul Mexicului si Indiei

Rolul si influenta CI in REI

n            Progresele si disponibilitatea in IT & comunicatii intensificarea CI.

n            CI a revolutionat perspectivele tuturor ram.ind. efecte de antrenare.

n            Participarea la CI

sprijin in dezvoltarea economica

recuperarea decalajelor

Alte concepte

n            Circuitul economic mondial = totalitatea schimburilor de valori materiale intre state pe baza DIM.

n            Comertul international este format din 2 fluxuri:

export + import

n            Comertul exterior exprima relatiile comerciale externe ale unei singure tari sau grupe de tari

Diviziunea internationala a muncii

n            DIM exprima:

proces de specializare internationala in Q a economiilor nationale;

locul si rolul fiecarui stat in circuitul mondial de valori materiale;

relatiile ce se stabilesc intre statele lumii in procesul dezvoltarii Q si CI;

urmareste adaptarea potentialului economic al statelor la cerintele mondiale.

n            Factori de influenta ai DIM:

Conditiile naturale fizico-geografice;

Marimea teritoriului si a populatiei fiecarui stat;

Nivelul tehnic si gradul de diversificare al aparatului productiv din fiecare tara;

Traditiile economice;

Apropierea geografica a statelor si stabilirea unor raporturi de complementaritate economica dinamica intre ele;

Factori extraeconomici.

n            Factori de influenta dupa II RM:

Prabusirea sistemului colonial si aparitia pe harta politica a lumii a 135 state nationale noi;

RTS

Accentuarea interdependentelor economice dintre state in contextul globalizarii economiei;

Transnationalizarea economiei mondiale (70.000 CTN si 690.000 filiale controleaza 1/3 din Q mond. si CI);

Progresele in tehnica informationala.

Piata mondiala

n            = ansamblul pietelor nationale legate intre ele prin DIM.

n            = ansamblul tranzactiilor care au loc intre ag.econ.de pe glob

n            CARACTERSTICI:

compozitie extrem de eterogena

segmente specifice tranzactiilor cu diferite categorii de B&S.

intre segmentele pietei mondiale exista o conditionare reciproca

totii ag.participanti tb. sa se supuna unor reguli comune (cerere, oferta, concurenta, pret)

n            Componentele pietei mondiale:

piata de marfuri; piata serviciilor

piata financiara; piata valutara;

piata muncii; etc.

n            piete de referinta

pe care se formeaza preturile mondiale

servesc drept etalon de orientare in negocierea oricarei tranzactii de marfuri

Sistemul comercial mondial

n            = o intensa retea de leg.com. la care participa toate economiile

n            este influentat de

infrastructura mondiala de transporturi si comunicatii

promovarea liberalizarii la nivel global a comertului

prin institutionalizarea unui sistem comercial mondial

internationalizarea productiei

Tipuri de specializare in CI

n            specializarea inter-sectoriala

fluxuri com. intre diferite tari cu produse realizate in sectoare diferite

(produse industriale - produse agricole);

caracterizeaza relatii dintre TD si unele TID;

n            specializarea inter-ramura

fluxuri com. intre diferite tari cu produse apartinand unor ramuri diferite ale aceluiasi sector (autoturisme - produse siderurgice);

caracterizeaza comertul

n            intre TD

n            un numar restrans de TID (Brazilia, Argentina) si dragonii din Asia de Sud-Est: Singapore, Hong Kong, Coreea de sud, Taiwan, Malaezia, Indonezia, Thailanda, Philipine;

n            specializarea intra-ramura

fluxuri com. intre diferite tari cu produse apartinand aceleiasi ramuri dintr-un anumit sector

n            (produse lactate - produse din carne, autoturisme - autoturisme);

caracterizeaza TD

Comert international

Abordari conceptuale privind comertul international contemporan concepte, inregistrarea in BPE, indicatori

Evolutia comertului international dinamica, factori de influenta, Triada

Instrumente specifice politicii comerciale vamale, netarifare si de stimulare

Integrarea economica regionala si comertul international UE, NAFTA, APEC, MERCOSUR etc.

Politici comerciale

GATT

Aspecte privind desfasurarea activitatii

Principalele rezultate ale activitatii sale

OMC

Aspecte privind desfasurarea activitatii

Rezultatele activitatii OMC

Cursul 2

Inregistrarea fluxurilor comerciale in BPE

BPE - definitie

n            BPE= tablou statistic, sub forma contabila,

inregistreaza fluxurile reale, financiare si monetare (schimburile de B+S, miscarile de K),

in relatiile unei tari cu strainatatea,

exigibile intr-o per.determinata (1 an).

n            Aceste fluxuri sunt generate de

activit.de com.ext. si de cooperare econ.int.,

tranzactiile financiare int.,

raporturile financiare derulate cu institutiile fin.-banc.int.

BPE rol (1)

n            Sursa de informatii pentru evaluarea schimburilor internationale.

n            Factorii de decizie elaboreaza politici comerciale, politici valutare, strategii de finantare pe termen mediu si lung etc.

n            Permite compararea sub raport cantitativ si calitativ a schimburilor reale si financiare ale unei tari cu strainatatea.

n            Furnizeaza elemente de diagnostic care permit evaluarea avantajelor si dezavantajelor schimburilor comerciale ale unei tari derulate cu tarile terte, cu creditorii / debitorii sau cu organismele financiare internationale.

n            Aprecierea competitivitatii externe a unei economii nationale, in special in ceea ce priveste comertul cu bunuri si servicii.

n            Instrument important in modelarea si coordonarea politicilor comerciale externe.

n            Soldurile BPE constituie fundamentul pentru o serie de politici macroeconomice: comerciale, fiscale, monetare, valutare

BPE - forme

n            Globala

n            Regionala

n            Bilaterala

n            Program - este varianta proiectata pe un orizont de timp viitor, proiectiile referindu-se in principal la contul curent si la investitiile nete in economie.

In functie de valorile proiectate se va determina necesarul de resurse pentru a acoperi eventualele deficite de cont curent si care se pot obtine din credite externe sau din activele de rezerva;

n            Balanta de piata:

fluxurile de incasari si plati in valuta inregistrate pe o per.det.(< 1 an).

inregistreaza si previziunile cu privire la incasarile / platile potentiale.

n            Statica

n            Dinamica

BPE principii de inregistrare:

n            P(1). dubla inregistrare

fiecare furnizare de resurse reale sau fin. este compensata de o incasare;

orice intrare de resurse reale sau fin. este compensata de o plata;

prima inregistrare se refera la tranzactia in plan real (export, import) ca sursa de venituri si plati;

a doua inregistrare se refera la mod.de finantare a tranzactiei (credit, transferuri);

n            P(2). Cele mai multe tranzactii apar initial in contul curent apoi, in contul de K

exista o pozitie de credit si una de debit pentru fiecare cont si sub-cont din BPE

intrarile de resurse sunt inregistrate in creditul balantei

iesirile sunt inregistrate in debitul balantei

n            P(3). Soldul Creditor in Contul Curent = Soldul Debitor in Contul de Capital

Structura BPE (1)

n            A. Contul curent

Balanta comerciala (tranzactiile de import-export la pretul FOB);

Export in credit; Import in debit

Sold excedentar (E>I) / deficitar (E<I)

Balanta serviciilor (incasari si plati generate de prestarile de servicii);

Balanta veniturilor (din munca si din drepturi de autor, dobanzi si dividende)

Balanta donatiilor si transferurilor curente (ajutoare, subventii, donatii)

n            B.Contul de capital

incasari / plati in vederea transferului international al capitalului

Achizit. / vanzarea de

n            active nefinanciare (terenuri, resurse ale solului)

n            active intangibile (brevete, marci, licente)

n            C.Contul financiar

cuprinde tranzactiile rezultate in urma schimbarii proprietatii activelor financiare straine

Structura

Investitiile externe directe

Investitiile externe de portofoliu

Alte investitii de capital

n            creditele comerciale, creditele de la FMI, depozite bancare, documente de export-import in curs de decontare,

Conturile de tranzit

n            cuprind sumele a caror provenienta / destinatie este in curs de stabilire;

Conturile de clearing / barter

n            cuprind toate operatiunile care au ca efect evitarea transferului de valuta: clearing, barter, operat. de compensare, operat.de cooperare;

Activele de rezerva

n            D.Erorile si omisiunile - datele necesare alcatuirii balantei provin din surse diferite,

n            Regula generala

un deficit la contul curent ar trebui compensat de un excedent la contul de capital

pentru ca balanta sa fie adusa in stare de echilibru.

n            BPE activa / BPE pasiva - dezechilibru la nivelul unor parti din BPE.

Dezechilibre ale BPE

n            Deficitele la nivelul BPE:

lipsa de competitivitate pe plan extern

o iesire masiva de capitaluri (straine / autohtone) ca urmare a deteriorarii climatului general de afaceri.

genereaza perturbatii pe piata valutara, monetara, creditului, de capital etc.

o balanta cronic deficitara reduce bonitatea.

Factori de dezechilibru in BPE:

n            factori endogeni

reducerea exporturilor (cauzata de calamitati naturale, evenimente fortuite - revolutii, razboaie civile);

cresterea importurilor (intensificarea cererii interne);

insuficienta acoperire a cererii interne (reducerea exporturilor);

diminuarea competitivitatii externe a produselor autohtone (calitate scazuta, preturi ridicate);

scaderea gradului de prelucrare al exporturilor;

deteriorarea climatului intern de afaceri;

insuficienta promovare si stimulare a exporturilor;

politica comerciala (tarifara si netarifara) ineficienta;

structura pe ramuri a economiei nationale.

n            Factorii exogeni:

dereglarea preturilor mondiale la produsele cu pondere mare in structura comertului exterior;

politica comerciala a altor state (tarifara si netarifara);

lipsa avantajelor competitive (comparative) reale;

dereglarea fluxurilor comerciale zonale ca urmare a unor conflicte sau dispute comerciale internationale.

Solutii de echilibrare a BPE:

n            Echilibrul automat:

mecanismul preturilor (deficitul bal.com. scaderea masei monetare in circulatie scaderea preturilor stimulent pentru exporturi si o frana in calea importurilor

finantarea compensatoare dezechilibrul din bal.com. este compensat de un aport suplimentar de fluxuri financiare externe

Politici macroeconomice

Politici comerciale:

Stimularea exporturilor

Bariere in calea importurilor

Politici monetare (rata dobanzii)

Deprecierea cursului de schimb

Politici bugetare (fiscalitate)

Atragerea de IED

Sporirea investitiilor in economie cresterea calitatii produselor si serviciilor sporirea cererii externe

Etc.

Cursul 3

INDICATORI SPECIFICI COMERTULUI INTERNATIONAL

1.INDICATORI DE MASURARE A GRADULUI DE INTEGRARE A UNEI TARI IN COMERTUL INTERNATIONAL

1.Gradul de deschidere al unei economii:

      volumul absolut al comertului exterior (exporturi si importuri).

      gradul de deschidere al unei economii (Gd):

in care: X = valoarea exporturilor unei tari (1 an).

Obiectiv: maximizarea Gd

SUA, Gd redus;

Tarile vest-europene, Gd ridicat.

2. Rata de acoperire a importurilor prin exporturi (Ra).

in care: X = nivelul exporturilor (in preturi FOB); M = nivelul importurilor (in preturi CIF).

            > 100% excedent comercial;

            < 100% deficit comercial.

poate fi calculat atat pentru:

o     ansamblul rel.com.ext. ale unei tarii,

o     fiecare categorie de produse

3.Rata de penetrare pe piata interna (Rp).

ponderea produselor straine in totalul bunurilor consumate sau utilizate pe piata interna:

in care: M = valoarea importurilor dintr-un anumit produs; Pi = piata interna.

Pi = Y X + M

unde: Y = productia interna; X = valoarea exporturilor, M = valoarea importurilor.

4.Raportul de schimb (Terms of Trade) (Rs).

evidentiaza conditiile schimbului de produse ale unei tari cu o alta tara;

Valorea bunurilor exportate pentru a obtine 1 unitate bunuri importate.

in care: qx = cantitatea bunurilor exportate; qm = o unitate bun importat, intr-o anumita per.de timp.

Exemplu: Sa presupunem ca analizam schimburile comerciale realizate intre o tara China (producatoare de grau) si o SUA (producatoare de autoturisme).

Dorim sa stim cate tone de grau trebuie sa furnizeze China pentru a procura 1 autoturism din SUA.

In conditiile in care consideram urmatoarele raporturi de schimb

putem inregistra urmatoarele trei situatii diferite:

I - stabilitate a termenilor de schimb;

II - deteriorare a termenilor de schimb pentru China (care va trebui sa exporte o cantitate mai mare de grau pentru aceeasi cantitate de autoturisme);

* pentru SUA avem o imbunatatire a termenilor de schimb;

III - ameliorare a termenilor de schimb pentru China (deteriorare pentru SUA).

- in realitate se fac evaluari globale, determinand raportul de schimb intre produse si in termeni factoriali.

5.Indicatorii specifici gradului de specializare internationala.

5.a.Indicatorul avantajelor comparative relevante (IACR) compara:

            marimea relativa a unei industrii dintr-o anumita tara in totalul exporturilor realizate de acea tara; cu

            marimea relativa a exporturilor unei anumite industrii dintr-o anumita zona fata de exporturile zonei respective.

IACR > 1,

in care: i = produsul; j = tara; r = zona de referinta.

5.b.Indicatorul dependentei de importuri (IDI)

            evidentiaza specializarea intra-ramura

5.c.Indicatorul avantajelor comparative globale (IACG) = (IACR / IDI)

raportul dintre indicatorul avantajelor comparative relevante si cel al dependentei de importuri.

   extrem de sugestiv in determinarea gradului de competitivitate al aparatului productiv al unei tari.

   Daca IACG > 1, tara pentru care s-a calculat acest indicator detine un avantaj comparativ global pentru acel produs.

5.d.Indicatorii specializarii intra-ramura

5.d.1.Indicatorul Bela Belassa (I_BB)

raportul dintre balanta comerciala pe grupe de produse / ramuri in totalul schimburilor comerciale ale unei tari.

minimizarea I_BB

5.d.2.Indicatorul lui Grubel sau indicatorul comertului intra-industrial (I_G)

masoara specializarea intra-ramura ca diferenta intre

o balanta comerciala (Xi - Mi) si

o volumul schimburilor comerciale ale ramurii (Xi + Mi),

o ajustata cu volumul schimburilor ramurii.

I_G este construit pornind de la premisa ca:

            dominatia sch.com. exprima capacitatea concurentiala a acelei ramuri pe piata internationala

            preponderenta sch. inter-industriale evidentiaza specializarea mai ingusta a economiei (produsele importate, specifice unei ramuri, sunt platite cu produse provenind din alta ramura).

Indicatorul Grubel poate lua valori intre 0 si 1:

0, se considera ca fie numai se exporta, fie numai se importa bunul i, iar schimburile comerciale se realizeaza in afara ramurii i, de unde rezulta ca avem de a face cu comert inter-industrial;

1, schimbul de produse al ramurii i este perfect echilibrat si avem de a face cu un comert intra-industrial.

v         Produsele se diferentiaza insa nu numai orizontal, ci si vertical, prin calitate si pret.

v         Combinand cele doua tipuri de diferentiere, rezulta urmatorul model de concurenta imperfecta.

Tarile diferite din punct de vedere economic sunt angajate in comert intra-industrial cu produse diferentiate vertical,

pe cand tarile similare din punct de vedere economic se angajeaza in relatii comerciale cu produse diferentiate orizontal.

Cu alte cuvinte, decalajele economice favorizeaza comertul intra-industrial, cu produse diferentiate vertical

2.INDICATORI DE APRECIERE A EFICIENTEI RELATIILOR

COMERCIALE EXTERNE ALE UNEI TARI

Eficienta exportului - comparatie intre eforturile de export (pretul intern complet in m.n.) si efectele la export (pretul in valuta).

a) cursul de revenire la export (CRE

< Csv

unde Csv - cursul de schimb valutar al monedei nationale

b) cursul de revenire la export net (CRNE)

< Csv

unde: M_i = pretul materiilor prime la export (in situatia in care exista posibilitatea exportului acestora).

Pe baza rezultatului acestui raport, exportatorul poate opta intre:

            prelucrarea materiilor prime si exportul produsului finit;

            exportul materiilor prime cu consecinte negative asupra gradului de ocupare a fortei de munca.

c) aportul valutar (AV):

in care: Pm = pretul materiilor prime, materialelor, combustibililor, energiei si incorporate in marfurile destinate exportului exprimate in valuta.

AV reflecta recunoasterea internationala a efortului depus in tara pentru producerea marfii si, in consecinta, exportul se considera cu atat mai favorabil cu cat AV este mai mare.

d) rata aportului valutar (RAV):

RAV reflecta ponderea efortului depus in pretul extern;

e) profitul in valuta (P_USD):

Eficienta importului se apreciaza ca rezultat al raportului dintre efecte (pret de valorificare pe piata interna) si eforturi (pret de import in USD).

Cursul de revenire la import (CRI):

>Csv

In interpretarea indicatorului prudenta pretul de valorificare pe piata interna poate fi influentat in mod artificial prin :

            comisioane si accize foarte mari,

            fiscalitate excesiva,

            un nivel necorespunzator al cursului m.nat. la care se face transferul pretului in valuta in momentul intocmirii declaratiei vamale de import.

Cursul 4

Cap.II. Evolutia comertului international contemporan

Factori care au influentat REI postbelice

Trasaturi si tendinte ale dinamicii si volumului CI postbelic (3)

Modificari in structura pe marfuri a CI postbelic

Orientarea geografica a CI

Curente de schimburi comerciale internationale

Factori care au influentat REI postbelice

urmarile celui de-al IIRM

politice

      schimbarea raportului de forte intre principalele TD

      aparitia blocului statelor socialiste

      prabusirea imperiilor coloniale si aparitia a peste 135 state nationale noi

economice

      imense distrugeri materiale si de vieti omenesti

evolutia EM sub incidenta RTS si implicatiile ei asupra DIM

aparitia proceselor de integrare economica regionala

politici comerciale promovate de TD si gruparile integrationiste

crizele economice cu care s-a confruntat EM incepand cu deceniul 8 (socurile petroliere 73/74, 81/82, socul dobanzilor inalte, socul aprecierii-deprecierii USD, crize economice ciclice)

colapsul comunismului din Europa de Est

Trasaturi si tendinte ale dinamicii si volumului CI postbelic (1)

1. CI a inregistrat cel mai inalt ritm de crestere , cea mai sustinuta dinamica

      volumul valoric al exp.mond 61 mld. (1950) 10.120 mld.USD (2005)

      1950-2005, rata medie anuala de crestere a exporturilor mondiale = 15%

      cauze

schimbari in structura EM sub influenta RTS

schimbari in adancirea DIM (! industriale)

evolutia preturilor

cresterea capacitatii de absorbtie a pietei mondiale

      evolutia CI pe grupe de tari = diferentiata

      decalajul de ritm in favoarea TD se explica prin:

diferentele in structura economiilor si a comertului lor exterior

evolutia diferita a preturilor la PB si PM

masuri de politica comerciala promovate de TD

cresterea schimburilor reciproce dintre TD pe fondul adancirii DIM

      tendinta este de atenuare a acestui decalaj

2. CI a devansat ca ritm de crestere alti indicatori ai dezvoltarii economice: PNB, Qind, Qagr la nivel mondial

      RTS o noua corelatie intre dinamica exporturilor si cea a Q devansarea Qmondiale de CI

      Intre 1950-2000:

      PIB real mondial a crescut de 8,5 ori Qind mondiala de 9,5 ori

      Qagr de 4,5 ori CI de 110 ori

      adancirea DIM accentuarea SPECIALIZARII SI COOPERARII INTERNATIONALE IN PRODUCTIE realizarea pe calea schimburilor CI a unei cote parti tot mai mari din Q tuturor statelor

      in prezent, 35% din Qmondiala se realizeaza pe calea CI, pe fondul:

cresterea capacitatii de absorbtie a pietei mondiale

accentuarea interdependentelor economice

participarea tuturor statelor la circ.ec.mond

      ritmul de crestere a fost diferentiat pe grupe de tari:

      in TD: ritmul de crestere al comertul exterior > Qind

      in TCD: dinamica Qind >> com.ext.

      tendinta: reducere a diferentei

3. CI (volumul valoric al importurilor) a devansat ca ritm de crestere si volum valoric absolut rezervele de aur si devize centralizate ale tarilor nesocialiste

      Criza lichiditatilor = frana in calea dezvoltarii CI

      reflecta legatura dintre SMI si CI

      in prezent, rezervele acopera o foarte mica parte din valoarea imp.

(in 1938 rezervele depaseau importurile cu 17%,

in 1980, rezervele reprezentau 24% din importuri)

      criza SMI afecteaza CI (! TCD)

      in prezent, TCD detin 35% din rezervele mondiale de aur, iar din acest procent 2/3 revin tarilor exportatoare de titei, iar 10-12% revin celorlalte peste 100 TCD

      multe TCD se confrunta cu grave probleme legate de serviciul datoriei externe (care >>> volumul incasarilor din export).

Modificari in structura pe marfuri a CI postbelic

Caracteristicile evolutiei structurii

CI postbelic:

permanenta si rapida imbogatire a nomenclatorului produselor comercializate pe piata mondiala

schimbarea structurii nomenclatorului (aparitia/disparitia de produse la intervale tot mai scurte de timp)

reducerea duratei medii de viata a produselor (1/4 din produse mai depasesc 4-5 ani)

accentuarea uzurii morale a produselor sub incidenta RTS

Factori ce au determinat aceste caracteristici:

accentuarea caracterului industrial al EM sub influenta RTS

influenta RTS asupra altor sectoare ale EM: agricultura, servicii

o serie de TCD (10-12) au pus in aplicare procese de industrializare

procesul de militarizare (in care au fost antrenate TD+TCD) a determinat dezvoltarea industriei militare care solicita produse performante

comertul imoral cu % in crestere in CI (arme si narcotice)

ofensiva pentru cucerirea spatiului cosmic a condus la aparitia de noi produse

masurile antipoluare la nivel nat si internat care cere realizarea de produse ecologice

fenomenele negative din EM (! Deceniul 8)

Schimbari in structura CI pe cele 2 categorii de produse: PB si PM

pana la IIRM, 2/3 din CI il detineau PB

pe tot parcursul perioadei postbelice, CI cu PB a scazut continuu

singura exceptie: in deceniul 8, datorita crizei energetice, crizei resurselor de materii prime si evolutiei preturilor la PB, PB au inregistrat o usoara crestere

in prezent, CI cu PM detine 80%, iar cel cu PB 20%

schimbarea locului si ponderii PB si PM este rezultatul accentuarii caracterului industrial

DIM a imprimat un ritm de crestere mai accelerat al CI cu PM

PB

      In per.antebelica, TCD - exportatori, TD - importatori

(pe relatia imperii coloniale-metropole)

      In prezent, CI cu PB este dominat de TD (60-70%)

Explicatia:

      exportul de PB : dupa IIRM, accent pe dezvoltarea agriculturii, industriei extractive proprii reducerea dependentei de importurile de PB cresterea gradului de autosatisfacere din propria productie nationala

      importul de PB: TD concentreaza industria prelucratoare

            reducerea ponderii exporturilor TCD se explica prin:

inlaturarea monoproductiei

trecerea la dezvoltarea economiilor lor nationale

procesele de industrializare

            structura exporturilor de PB este diferita pe categorii de tari:

TD: alimente, materii prime, combustibili

TCD: combustibili, materii prime, alimente

PM

            TD domina CI cu PM - peste 50%

      Cauza: TD detin monopolul industriei prelucratoare.

            TCD cuceresc foarte greu pozitii pe piata mondiala cer inlesniri in accesul PM lor pe pietele TD: SGP (insa fara rezultate semnificative)

      China, Taiwan, Hong Kong, Coreea de Sud, Singapore, Mexic, Brazilia, India, Indonezia, Thailanda, Malaiezia isi majoreaza ponderea in exporturile mondiale (TRI detin 90% din totalul grupei)

            Structura exporturilor de PM este diferita pe categorii de tari:

      TD au cel mai larg nomenclator de PM

      TCD exporta produse mai putin diversificate (domina textilele)

Orientarea geografica a CIP

TD

Deruleaza cea mai mare pondere din volumul schimburilor comerciale internationale

Au inregistrat o crestere continua, cu exceptia deceniului 8

Si-au consolidat pozitia in CI, cu toate ca % lor in Q mondiala s-a redus

In prezent, deruleaza 68% din CI si detin 55-60% din Qmond

Pozitia puternica in CI se dat:

      DIM (ind)

      Structura economiilor lor a comertului lor exterior

in viitor, pozitia lor se va mai diminua, in favoarea TCD

TCD

Au inregistrat o permanenta scadere, exceptie deceniu 8

In prezent deruleaza 29% din CI

Pozitia TCD in CI se dat:

      Structurii deficitare a economiilor lor si a comertului lor exterior

      Evolutiei necorespunzatoare a preturilor la PB (exp)

la mentinerea decalajului a contribuit si

      inrautatirea raportului de schimb pentru TCD

      inflatia

      deprecierea monedelor nationale

      studiile UNCTAD arata ca anual TCD pierd 60 mld.de USD

OPEC a avut o influenta directa asupra grupei

China si 10 TRInd % mare, iar dezvoltarea lor va reduce decalajul dintre ele si TD

50 de tari subdezvoltate detin o % in CI de sub 2%

TTZ

% redusa in CI, desi fata de situatia initiala se inregistreaza o usoara crestere

cu toate ca detin 30% din Qind mondiala, participarea lor la CI este nesatisfacatoare

cauze:

      cu toate progresele inregistrate, au ramas in stadiul de TCD

      traverseaza o criza sructurala generata de politica economica gresita a regimului totalitar

Europa

Locul I cu ponderea in crestere (locul II in prii ani postbelici)

A inregistrat cele mai inalte ritmuri de crestere

Deruleaza 45,6% din CI

In cadrul ei se disting UE (40%) + AELS (2-3%)

TTZ + Rusia (4%)

In 1989, ponderea Europei era de 51%

Reducerea s-a datorat: dificultatilor economice ale UE + intarzierii proceselor de relansare economica ale TTZ

America de Nord

Locul II, cu 16-18%

Evolutie inversa fata de Europa (la sfarsitul IIRM derula 30%)

Asia

ponderea mare se datoreaza Japoniei + tarilor exportatoare de titei + TRInd (Hong Kong, Singapore, Coreea de Sud, Taiwan + Malaezia, Indonezia, Filipine, Thailanda + India)

criza economica 1997-98 a determinat o scadere usoara (1998 27,8%)

America Latina

Africa

Oceania dezvoltata (Australia+Noua Zeelanda) si in dezv.

Curente de schimburi comerciale internationale

N-N

      detine cea mai mare pondere 50%

      in per antebelica ocupa locul II

      in dec 8 au inregistrat o reducere a % in CI in favoarea TCD, dat cresterii pretului la petrol

      se subimparte in microcurente:

      sch com intraeuropene (UE, AELS)

      sch com intre Europa Occ. celelalte regiuni si TD

(America de N, Jap)

      sch com SUA Canada

      sch com SUA Japonia

      Ponderea mare a N-N se datoreaza schimburilor reciproce dintre TD in conditiile specializarii economiilor lor (industriale)

N-S

detine locul II 32%

in per antebelica ocupa locul I

se subimparte in microcurente de sch com pe regiuni si continente

se remarca o pondere mare a TD in com exterior al TCD ca rezultat al DIM de tipul agr-ind si extractie-prelucrare

In dec 8, pondere ridicata

S-S

se subimparte in 2 microcurente:

sch com intracontinentale (Africa, Asia, America Latina)

sch com intercontinentale

inregistraza o pondere in crestere

E-E si E-V au aparut ca rezultat al formarii si dezvoltarii grupului statelor socialiste

E-E

      % (fata de 1989 4,8%, dat existentei pietei CAER)

      Pana in 1989, cea mai mare parte a sch com a TTZ s-a derulat intre ele

E-V

     

      Structura pe marfuri a fluxurilor comerciale:

      A suferit modificari substantiale dupa 1989 (mai ales in urma acordurilor de asociere TECE-UE)

Cursul 5

Cap.III
POLITICI COMERCIALE

Definitii:

n      parte componenta a pol. econ. a unui stat ce vizeaza REI ale statului respectiv;

n      un atribut al suveranitatii oricarui stat independent;

n      (larg) totalitatea reglementarilor adoptate de stat (jur, adm, fisc, fin, banc, valut) in scopul:

promovarii / restrangerii schimburilor com. ext.

protejarii ec.nat. de concurenta externa

n      Obiective

n      (pe termen lung) stimularea dezvoltarii ec.nat la adapost de concurenta externa

n      (pe termen scurt+mediu):

perfectionarea structurii sch.com.ext.

restrang / stimularea com. cu anumite produse (grupe)

modificari in orientarea geografica a sch.com (intensificarea/restrangerea cu anumite tari)

imbun. raportului de schimb prin cresterea puterii de cump. a exporturilor

n      Functii

promovarea REI impulsionarea exp.

protejarea ec.nat. de concurenta straina reglementarea + controlul imp.

realizarea unui echilibru dinamic in bal.com + bal.de pl.externe

sporirea rezervelor valutare ale statului

n      Instrumente

tarifare (imp.)

netarifare (imp.)

promotionale (exp.)

n      in per.postbel.:

amplificarea interdependentelor economice dintre state a impus necesitatea reglementarii REI prin care s-a urmarit coordonarea politicilor comerciale ale statelor

s-a manifestat tendinta de multilaterizare a REI prin incheierea de acorduri (ex.GATT)

statele au folosit instrumente de PC prin care au incalcat anumite prevederile unor acorduri.

Politica vamala

n      Def

n      componenta a PC a unui stat

n      se realiz prin reglementari adoptate de stat:

n      vizeaza intr+ies marfurilor in+din tara

n      implica

controlul la trecerea frontierei de stat a marfurilor + mijl.de transport

indeplinirea formalitatilor vamale

plata taxelor vamale (impunerea vamala)

n      se realiz cu ajutorul urmat. instrumente:

tarife vamale (cuprind tx-vam percepute asupra marfurilor imp-exp)

legi vamale

coduri vamale

regulamente vamale

n      Functii

fiscala (tx-vam sursa de venit la bugetul statului)

protectionista (protejarea ec nat de concurenta straina; tx-vam de import cresc pretul marfurilor reduc forta concurentiala in raport cu cele indigene)

de negociere (statele pot negocia (bilat/multilat) concesii vamale care pot stimula sch.com.)

de discriminare in REI

Taxe vamale

Def

n      impozite indirecte percepute de stat asupra marf la trecerea granitelor vamale ale tarii

n      instrument de PC de natura fiscala (sursa de venit la bugetul stat)

n      au incidente directe asupra preturilor produselor ce fac obiectul com.ext.

Clasificarea taxelor vamale

(1) dupa SCOPul impunerii

n      TV cu caracter FISCAL

au nivel redus (pana la 2%)

scop: obtinerea de venituri la bugetul stat

n      TV cu caracter PROTECTIONIST

au nivel ridicat (peste 2%)

scop: reducerea fortei concurentiale a marfurilor importate + protejarea pietei interne de concurenta externa

(2) dupa OBIECTul impunerii

n      TV de IMPORT

se percep asupra marfurilor imp la trecerea granitei vamale a tarii importatoare

mijloc de potejare a producatorilor autohtoni de concurenta straina

contribuie direct la cresterea pretului marfurilor importate (reducerea competitivitatii)

sunt platite de firma importatoare

sunt suportate de consumatorul final (uneori de exportator)

cele mai raspandite

se practica pe perioade lungi

cel mai larg nomenclator

au cel mai ridicat nivel

fac obiectul negocierilor

n      TV de EXPORT

se percep de stat asupra mf indigene cand fac obiectul exportului

nu sunt foarte raspandite

se percep asupra unui nomenclator restrans

pe perioade limitate

urmaresc doua obiective:

n      cresterea preturilor pe piata mondiala in cazul in care statul respectiv este principalul furnizor pentru produsele respective

n      limitarea unor exporturi - produse neprelucrate, materii prime - incurajarea dezvoltarii unor ramuri industriale in tara respectiva

n      TV de TRANZIT

se percep de stat asupra marfurilor straine ce tranziteaza teritoriul vamal al tarii respective

nu sunt raspandite

atunci cand se percep au un nivel foarte redus deoarece tranzitul international poate reprezenta o sursa de venit prin utilizarea unor cai+mijloace de transport, porturi, depozite

scopul este pur fiscal

Cursul 6

Taxe vamale - clasificare(continuare)

Criteriul: modul de percepere

Ad-valorem duties

l          se percep asupra valorii vamale a marfurilor importate sau exportate;

l          se stabilesc sub forma unei cote procentuale raportate la valoarea in vama a marfurilor (ex. 15% din valoarea inscrisa in factura externa, pret CIF

Specific duties

l            se percep de stat pe unitatea de masura fizica a marfurilor importate (buc, t, m2, m3, vagon);

l            se stabilesc sub forma unei sume absolute in moneda tarii respective;

l            (ex. 30 euro/vagon)

Mixed duties

l            se percep atunci cand TV ad-valorem nu sunt destul de eficiente in protejarea pietei interne;

l            presupun perceperea simultana atat de TV ad-valorem cat si de TV specifice;

l            ex: 5% din valoarea in vama plus 10/tona.

Criteriul: modul de stabilire de catre stat

TV autonome

l            sunt stabilite de stat in mod independent;

l            se percep asupra marfurilor ce provin din tari cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri com.;

l            se aplica in afara regimului CNCMF;

l            au nivel ridicat (prohibitive);

l            nu fac obiectul negocierilor;

l            o puternica bariera in calea sch.com. dintre state

Clauza natiunii celei mai favorizate (most favoured nation)

l            prevedere inscrisa in tratate sau acorduri comerciale potrivit careia partile semnatare se obliga sa-si acorde reciproc toate avantajele comerciale pe care le-au acordat sau le vor acorda tarilor terte;

l            orice avantaje, privilegii acordate de catre o parte contractanta pentru un produs originar din sau avand ca destinatie orice alta tara vor fi extinse imediat si neconditionat asupra oricarui produs similar originar sau avand ca destinatie toate celelalte parti contractante

(Art.1 GATT).

TV conventionale

l            se stabilesc de stat prin intelegeri cu alte state conform clauzelor stabilite in acorduri bi-multilaterale;

l            se percep asupra marfurilor ce provin din tarile care isi acorda reciproc CNCMF;

l            se aplica in regimul CNCMF;

l            au nivel redus;

l            fac obiectul neg. tarifare din cadrul GATT-OMC

TV preferentiale

l      sunt foarte reduse (zero);

l      se aplica marfurilor importate din anumite tari;

l      nu se extind asupra celor ce provin din celelalte tari;

l      reprezinta o derogare de la CNCMF;

l      reflecta un regim de favoare stabilit intre anumite tari;

l      ex: aranjamente, conventii si protocoale preferentiale (SGP, SGPC), grupari de integrare economica regionale

TV de retorsiune

l      se aplica de stat ca raspuns la politica comerciala neloiala a altor state:

l      politica de dumping

l      politica de subventionare a exporturilor;

l      se percep ca TV sumplimentare peste nivelul TV in vigoare;

l      2 forme

tv anti-dumping (anti-dumping duties)

tv compensatorii (countervailing duties)

l      au nivel prestabilit

TV anti-dumping = marja de dumping

marja de dumping = valoarea normala pretul de dumping

valoarea normala poate fi data de

l      pretul practicat pe piata tarii exp;

l      pretul practicat pe pietele de exp terte;

l      suma costurilor considerate corecte (preferata este imposibila aprecierea corecta a valorii costurilor componentelor).

TV compensatorii =nivelul subventiei de export de care a beneficiat exportatorul in tara lui de origine;

l      Obiectiv: inlaturarea efectelor negative ale celor doua politici neloiale:

slabirea pozitiei de piata a Qtorilor autohtoni de produse similare;

l      Ancheta - dovedirea prejudiciului adus pietei interne;

pana la dovedirea prejudiciului sunt intrerupte toate importurile;

masuri de raspuns se pot lua numai in cazul dovedirii prejudiciului;

l      au dubla natura:

tarifara (se percep sub forma unor taxe)

netarifara (pana la dovedirea prejudiciului in cadrul unei anchete sunt intrerupte relatiile comerciale cu partenerul vizat).

Tariful vamal

l      catalog ce cuprinde:

nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale

TV percepute asupra fiecarui produs.

l      sunt cuprinse si produsele scutite de impunerea vamala la import.

l      sunt instrumente dePC admise de GATT:

se protejeaza piata interna de concurenta straina;

se pot negocia concesii tarifare;

se pot institui masuri de discriminare in rel.com.ext.

l      Clasificarea marfurilor in tarifele vamale se poate face in functie de urmatoarele criterii:

dupa originea marfurilor animale, vegetale, minerale;

dupa gradul de prelucrare materii prime, produse semifinite, produse finite;

o combinatie a primelor doua forme.

Reglementarea elaborarii tarifelor vamale.

l      Biroul de Statistica al ONU

Clasificarea tip standard pentru comertul international (CTCI).

l      Motivatia statistica

l      In timp modificari.

l      , la initiativa GATT, este adoptata la Bruxelles

Conventia privind clasificarea marfurilor in tarifele vamale, pe baza careia a fost elaborat un nomenclator unic de baza:

Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamala de la Bruxelles (NCCV).

l      modificat in timp;

l      a usurat negocierile in cadrul GATT, toate tarile raportand aceleasi (sub)pozitii tarifare;

l      au aderat ce ma mare parte a tarilor lumii (exceptie SUA si Canada nomenclatoare mult mai detaliate).

l      la Bruxelles

Conventia privind sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor

l      a urmarit adoptarea unui nomenclator unic la care sa participe toate statele;

l      are la baza NCCV si CTCI;

l      clasificarea marfurilor se face dupa criteriul combinat (origine si prelucrare);

l      este foarte flexibil, fiind folosit ca atare sau ca baza pentru elaborarea altora.

l      au aderat toate statele lumii;

Conventia privind sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor

l      Avantaje

elimina divergentele de incadrare tarifara si determinare a TV;

faciliteaza colectarea, compararea si analiza datelor statistice privind sch.com.int.;

satisface necesitatile de codificare ale autoritatilor vamale, organelor de statistica, producatorilor, comerciantilor si transportatorilor.

Tarifele vamale - forme:

l      simple

au o singura coloana de TV pentru toate produsele supuse impunerii vamale indiferent de provenienta;

sunt folosite de unele tari in dezvoltare;

l      compuse

au doua / multe coloane de TV fiecare aplicadu-se marfurilor ce provin din anumite tari;

TV inscrise sunt: conventionale, autonome, preferentiale - pe baza de reciprocitate sau nereciprocitate; sunt cele mai raspandite;

practicate de toate tarile lumii.

EFECTUL PROTECTIONIST AL TAXELOR VAMALE

l            Protectia nominala

vizeaza valoarea intregului produs supus impunerii vamale;

este exprimata de nivelul TV inscrise in tariful vamal oficial (TV nominale).

Regula generala

l      Nivelul impunerii vamale este direct proportional cu gradul de prelucrare al marfurilor.

l      Intensitatea actiunii TV ca instrument de protectie protectia efectiva

EFECTUL PROTECTIONIST AL TAXELOR VAMALE

l      Protectia efectiva (Te)

vizeaza valoarea nou creata si incorporata in produsul supus impunerii vamale (manopera);

masoara sporul valorii nou create pe unitatea de produs finit in absenta tarifului vamal,

sporul de valoare adaugata obtinut de producatorii interni in conditiile practicarii de TV in raport cu situatia de liber schimb.

Protectia efectiva:

l      se calculeaza cu ajutorul relatiei:

Protectia efectiva este influentata de:

lnivelul celor doua TV;

ldispersia tarifara;

lgradul de prelucrare a produsului.

Cursul 7

Determinarea protectiei vamale efective

Cazul I. Consideram urmatoarele :

       Vf = 1.000 USD,

       Vm = 50% (500 USD).

       Tf = 10%,

       Tm = zero.

Te este de 2 ori mai mare decat TV nominala.

Cazul II. Tm = 5%

Cazul III. Tm de 15%, Te ar fi de 5%.

Cazul IV. Tm 20%, Te ar fi de 0%.

Concluzie

Te variaza :

       direct proportional cu nivelul taxei vamale perceput asupra produsului finit si

       invers proportional cu nivelul taxei vamale perceput asupra materiilor prime.

Cazul V. Tf de 8%, iar Tm = zero, Te ar fi de 16%.

Concluzie

       Te variaza direct proportional cu nivelul dispersiei tarifare.

Cazul VI. Vm = 90% din valoarea produsului finit (Vm = 900 USD) si s-ar percepe Tf de 5%, iar Tm = zero, Te ar fi de 50%.

Concluzie

       Cu cat gradul de prelucrare al m.p. incorporate este mai redus, cu atat Te este mai ridicata dezavantajeaza TCD exportatoare de m.p.

Cursul 8

Teritoriul vamal

Def

n      acel terit in interiorul caruia este in vigoare + se aplica un anumit REGIM VAMAL + o anumita LEGISLATIE VAMALA

n      In multe cazuri nu coincide cu terit national al statelor

n      Dupa IIRM extinderea + restrangerea

Extinderea teritoriului vamal

n      presupune insumarea teritoriilor vamale a 2/multe tari

n      2 forme: UV+ZLS (admise si de GATT- OMC)

Extinderea teritoriului vamal

1.UNIUNEA VAMALA (UV)

n      = principala forma de extindere a terit vam

n      presupune:

desfiintarea (dintr-o data/treptat) barierelor (ne)tarifare in rel com reciproce

aplicarea unei politici comerciale comune (adopta un TFv comun) in relatiile cu tertii

n      2 forme:

UV perfecte (complete) toate mf ce se schimba reciproc si cu tertii

UV imperfecte (incomplete) numai o parte

2.ZONA DE LIBER SCHIMB (ZLS)

n      = Forma secundara de extindere a terit vam

n      presupune

Eliminarea (dintr-o data/treptat) barierelor (ne)tarifare in rel com reciproce

pastrarea propriilor pol com. in relatiile cu tertii

o forma de extind a terit vamal numai in privinta sch comerciale reciproce

n      2 forme:

ZLS perfecte (complete) toate mf ce se schimba reciproc

ZLS imperfecte (incomplete) numai o parte

Restrangerea teritoriului vamal (1)

n      reprez exceptarea de la regimul vamal in vig a unei portiuni dintr-un stat national (port, zona comerciala/industriala)

n      in aceste zone nu se percep TV de import

terit vamal al unui stat < terit national (granitele vamale nu mai coincid cu cele nationale ale statului)

n      2 forme: ZL + AV

1.ZONE LIBERE (ZL)

n      zone exceptate de la regimul vamal in vig al unui stat

n      denumiri diferite: zone portuare scutite de impozite, zone libere comerciale, zone libere industriale de export, zone economice speciale (in China)

n      reg.gen: marfurile introduse in ZL sunt scutite de plata TV pana la precizarea ulterioara a destinatiei lor

n      in interiorul ZL mf pot fi prelucrate, transformate, selectate, reambalate si apoi:

pot fi orientate spre piata interna = supuse impunerii vamale

pot iesi din terit statului respectiv = raman scutite de impunerea vamala

pot fi prelucrare in ZL unde au fost depozitate temporar = raman scutite

n      aici pot fi create firme comerciale de imp-exp, firme industriale de prelucrare

n      Prin crearea ZL obiective:

promovarea + dezvoltarea regiunilor respective

punerea in valoare a resurselor interne (nat+umane)

atrag K strain

incurajarea tranzitului pe terit tarii respective

cresterea incasarilor la bugetul statului.

ZONELE ECONOMICE SPECIALE

n      au inceput sa functioneze in China ( 1978)

n      au dimensiuni foarte mari

n      obiective urmarite:

atragerea K strain (acordarea de facilitati: scutiri de impozit pe venit, neimpunerea de restrictii privind repatrierea incasarilor valutare)

punerea in valoare a res. naturale si de forta de munca

n      au contribuit puternic la dezvoltarea economica a Chinei

2.ANTREPOZITE VAMALE

n      = depozite in care pot fi DEPUSE + PASTRATE mf importate / in tranzit, pe o per determinata, fara plata TV de import, dar cu plata taxelor de antrepozitare

daca produsele intra in regimul normal al importurilor supuse impunerii vamale

daca sunt in tranzit exceptate

n      sunt amplasate in centre comerciale si industriale importante + in zone de tranzit

n      2 forme

n      1.Antrepozite REALE

constructii special amenajate pt depozitare + pastrare in cond coresp a marfurilor pentru o per determinata (max 2 ani)

administrate de birouri vamale

scopul: selectarea, amestecarea, conditionarea, reambalarea, masurarea marfurilor inainte de precizarea destinatiei lor

n      2.NOMINALE

create numai atunci cand cele reale nu pot face fata (fizic) solicitarilor

asigura numai depozitarea (se creeaza pentru produse care se deterioreaza greu)

taxele de antrepozitare nominale < reale

Cursul 9

Incidentele crearii UV si partial a ZLS asupra fluxurilor com.internat.

INTRODUCERE:

n            UV si partial ZLS obiective:

Incurajarea sch.co.reciproce

Descurajerea sch.com.cu tertii

n            Jacob Viner efecte:

Creare de comert

Deturnare de comert

CREAREA INTERNA DE COMERT (CIC)

n            pp. aparitia de noi flux.com.in cadrul UV

ce inlocuiesc sursele de furnizare mai putin eficiente

cu surse mai eficiente (d.p.d.v.al costurilor de Q)

CREAREA EXTERNA DE COMERT (CEC)

n            S.m.n.deturnare negativa de comert

n            pp. inlocuirea unor surse de aproviz.mai putin eficiente din interiorul UV

cu fluxuri mai eficiente din afara (d.p.d.v.al costurior de Q)

n            CIC si CEC se produc numai in sit. in care tarile care au participa la o UV(ZLS) au pus in aplicare TV<

DETURNARE DE COMERT (DC)

n            Pp. inlocuirea surselor mai eficiente (d.p.d.v.al costurilor de Q) din afara UV(ZLS)

cu surse mai putin eficiente din interiorul UV(ZLS)

Concluzii:

1. UV ce produc efecte de CIC pledeaza in fav. LIBERALIZARII C.I.

1. UV ce produc efecte de DC influenteaza neg. LIBERALIZARE C.I.

1. CIC si DC sch.com.in cadrul UV

1. volumului sch.com.in UV nu reflecta si eficientei acestuia
2. O UV efecte negative
1. at.cand la aceasta participa tari
1. cu nivele ≠ de dezv.ec.
2. cu diferente mari d.p.d.v.al costurilor de Q

Fenomenele de creare si deturnare de comert

Se considera urmatoarele date:

Se considera o UV intre tara I si tara II.

a). in conditiile perceperii unei taxe de 100% la import, preturile inregistrate pe piata I sunt: :

       in situatia in care cumparatorii tarii I vor prefera produsul tarii II = 80 creare interna de comert;

       in situatia     renuntarii la importul din tara III cu costuri de productie mai reduse = 60 deturnare de comert.

b). perceperea unei TV de 50% la import determina urmatoarele preturi in cadrul UV:

            daca cumparatorii I prefera II = 80 creare interna de comert;

            daca cumparatorii I ar cumpara si III = 90 creare externa de comert;

            renuntarea la importul din III (cu cost mai redus) = 60 deturnare de comert.

Cursul 10

Politici comerciale

1.POLITICA VAMALA

taxe vamale, teritoriu vamal

2. POLITICA NETARIFARA

Barierele netarifare

3.POLITICA PROMOTIONALA SI DE STIMULARE A EXPORTURILOR

POLITICA NETARIFARA (1)

Def

u          complex de masuri + reglementari de Pol.Com. care impiedica / limiteaza / deformeaza fluxurile internat de B+S

u          scop: apararea pietei interne de concurenta straina + echilibrarea BPE

Caracteristici

u          urmaresc marfa: Exportator Consumatorul final

(actioneaza esalonat din momentul comenzii consum final)

u          foarte diverse

u          au un grad diferit de protectie

u          domenii foarte variate de aplicabilitate legate de REI

u          greu de cunoscut de exportatori

u          creeaza conditii care ingreuneaza realizarea importurilor

u          influenteaza

direct volumul fizic al importurilor (limitarea lor)

indirect volumul importurilor prin mecanismul preturilor

u          Clasificare : 5 criterii

1. BN care implica o limitarea CANTITATIVA DIRECTA a importurilor bariere cantitative - 5

1. BN care implica INDIRECT limitarea importurilor prin mecanismul preturilor - 5

1. BN ce decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile - 2

1. BN ce decurg din participarea statului la activitati comerciale 3

1. BN ce decurg din standardele aplicate produselor importate si celor indigene (obstacole tehnice) 3

Restrictii cantitative

1.1. prohibitii (interdictii) la import

u          reglementari adoptate de stat ce interzic total/partial, pe o per determinata/nelimitat, importul anumitor produse, din motive:

econ. = protectia unor ramuri, echilibrarea Bal.com + BPE

politice = instituirea politicilor de embargou comercial

altele = asigurarea sanatatii + securitatii populatiei

u          refuzul organelor de stat de a elibera licente de import pentru produsele supuse interdictiei

u          UE interdictii selective si temporare la import

(importuri permise numai la produsele

- gradul de autosatisfacere in UE < 100%)

1.2.contingente de import

u          plafoane cant/valorice admise la importul unor marfuri pe o per determinata (1 an)

u          2 forme:

globale plafoane stabilite de stat independent, fara o repartizare pe tari de provenienta

bilaterale:

u    plafoane maxime admise dintr-o anumita tara

u    se negociaza

se inscriu in listele anexe al acordurilor / protocoalelor comerciale incheiate intre tari

u          Caracter discriminatoriu daca sunt diferentiate pe tari

1.3.licente de import

u          autorizatii acordate de stat firmelor importatoare pentru un produs (grupa), pe o perioada rezonabila (2-5 luni) in functie de natura produsului si distanta geografica fata de tara de provenienta

u          2 tipuri:

automate

u    pentru produse liberalizate la import

u    cererea de import este automat acceptata intr-un termen prestabilit

u    motive statistice (evidenta operatiunilor de comert exterior)

neautomate

u          Licente Neautomate

folosite pentru produsele neliberalizate la import

s.m.n. licente pentru administrarea restrictiilor cantitative la import

se acorda restrictiv (in functie de produs si tara)

asigura controlul importurilor si respectarea contingentelor de import

raspandite

I. Licente automate

II. Licente neautomate

II.1. globale (generale)

II.2. individuale

II.2.1. deschise

II.2.1. specifice

II.1. globale (generale)

eliberate pe baza contingentelor globale

precizeaza:

u    volumul marfurilor ce pot fi importate

u    tarile de provenienta

u    perioada

nu au caracter restrictiv

pe baza lor, importatorii pot obtine dreptul de a deschide acreditive

II.2. individuale

sunt folosite de stat pentru urmarirea si realizarea contingentelor bilaterale

precizeaza obligatoriu tara de origine a import

2 forme:

II.2.1. deschise (automate)

u    numai tara de provenienta a importurilor fara plafonarea cant./valorica

urmaresc orientarea geografica a importurilor

motive de echilibrare a bal.com. + BPE)

II.2.2.specifice (neautomate)

u    tara de provenienta

u    plafonul maxim al acestora din tara respectiva

foarte restrictive

urmaresc discriminarea comerciala a anumitor state

Exemple:

u          Licente neautomate globale

10 mii bucati autoturisme

din SUA, Coreea, Japonia,Germania, Franta,

pentru anul 2005

u          Licente neautomate individuale deschise

Canada 2005

u          Licente neautomate individuale specifice

2 mii tone de orez din China - 2005

1.4.limitari voluntare la export (autolimitari la exp)

u          = intelegeri (ne)oficiale intre state, prin care taraE. la cererea / sub presiunea tariiI. se obliga sa-si reduca volumul exp. unui produs (grupa) pana la un anumit nivel, pe o perioda determinata

u          = diminuari ale exp. acceptate de tarileE., sub amenintarea ca, in caz contrar, tarileI. vor aplica masuri foarte restrictive la importuri pe per.indelungate

u          aparitie: dec.7-8

u          nr tarilor participante bi + multilaterale

u          au efect numai in situatia in care taraI. = piata reprezentativa de desfacere pentru taraE.

u          folosirea autolimitarilor la exp

a determinat modifcari in (re)orientarea fluxurilor comerciale

a incurajat cartelizarea industriilor de export in vederea repatizarii cotelor de Q si export

cu incidente neg. asupra CI

= justificata numai daca se dovedeste a fi o masura temporara menita sa permita tarilorI sa-si modernizeze industriile cresterii competitivitatii lor

Exemple

u          SUA-Jap

produse ale ind.usoare + siderurgice + automobile + electrotehnice + electronice

Scop: echilibrarea bal.comerciale

nu a dat rezultate: Jap si-a restrans la randul ei imp. din SUA si a penetrat piata SUA cu alte produse competitive

u          CEE-Jap

Scop:echilibrarea balantei comerciale

aceste presiuni Jap. a patruns prin ISD

1.5.acorduri de comercializare ordonata a produselor

u          sunt intelegeri bi-multilaterale intre state

u          vizeaza limitarea negociata + controlata a CI cu anumite produse

u          implica:

autolimitari la export

prevederi legate de limite de pret + clauza de salvgardare

u    de care pot face uz tarileI atunci cand interesele lor com sunt lezate

u          extinderea lor comert liber organizat care implica

negocierea de acorduri sectoriale impartirea pietelor de desfacere intre TD

limitarea convenita a imp. pentru anumite marfuri

afecteaza TinD

u          Exemplu:

u          Aranjamentul cu privire la CI cu textile Aranjamentul Multifibre AMF

R.Uruguay)

Cursul 11

2. BN care limiteaza importurile INDIRECT
prin mecanismul preturilor

2.1.Prelevari variabile la import (taxe de prelevare)

se practica in UE in cadrul mecanismului PAC

vizeaza importurile de prod agricole din tarile terte si care intra sub incidenta PAC

au dubla natura tarifara + netarifara

sunt taxe vamale suplimentare

Se calculeaza:

Taxe de prelevare

se numesc prelevari variabile deoarece volumul incasarilor prin perceperea acestor taxe variaza in functie de pretul international

au rol protectionist mai eficient decat o TV obisnuita

2.2. Preturi minime si maxime la import

Preturi minime de import (cel putin 100)

se folosesc ca instrumente de PC atunci cand:

produsele indigene au costuri de prod ridicate fata de cele ale concurentei (95)

pe piata internat, preturile anumitor produse sunt reduse ceea ce le face mai competitive la export (80)

tarileI stabilesc preturi minime de import apropiate de nivelul preturilor interne cu ridicata (105)

nerespectarea de catre firmele importatoare anularea licentei de import

efecte: limitarea importurilor + protejarea ramurilor vizate

Preturi maxime de import (maxim 200)

sunt instrumente de PC atunci cand tarile incearca cresterea artificiala a preturior exporturilor

nu trebuie sa depaseasca pretul produselor similare indigene (este permisa o depasire de doar 2-6%)

efecte: limitarea importurilor + reducerea preturilor de export

sunt utilizate de acele tari-principali importatori pe piata mondiala a produselor respective

2.3. Impozite indirecte + alte taxe cu caracter fiscal

= ajustari fiscale la frontiera / bariere paratarifare

Sistemele fiscale, din diferite tari, aplicate marfurilor importate + indigene = element de discriminare in REI.

DE CE?

In multe tari, regimul fiscal prevede:

Prod. exportate sunt scutite de impozite indirecte

Prod. importate sunt supuse acelorasi impozite ca si cele indigene

tarile au negociat conventii privind evitarea dublei impuneri

discriminarea marfurilor importate are loc prin:

1. evaluarea diferentiata a bazei de impunere (valori diferite ca baza a impunerii fiscale)

pentru prod. Indigene impozitele se percep la pretul cu ridicata

pentru importuri pretul CIF majorat cu TV + alte taxe cu ocazia importului cresterea pretului importurilor reducerea competitivitatii acestora

• 2. ordinea perceperii taxelor

Forme:

TVA

= impozit general de consum perceput la fiecare stadiu al circulatiei marf numai la valoarea nou adaugata la fiecare stadiu

Taxe in cascada

= impozit de consum aplicat la fiecare stadiu al circulatiei marf perceput la intreaga valoare a marfurilor

• are caracter cumulativ se aplica asupra valorii produsului care include si taxele percepute in fazele anterioare al circulatiei marfii supuse impunerii fiscale

• creste foarte mult pretul de vanzare

Accize

= impozit perceput asupra produselor ce constituie monopol de stat + bunuri de lux

scop: limitarea consumului + protejarea productiei interne

au nivel foarte ridicat creste pretul de desfacere

Taxe oculte

impozite asupra bunurilor destinate consumului productiv (m.p.+mijl.de transp)

Alte taxe

Tx portuare percepute asupra valorii inscrise in documentele de transport + asupra cheltuielilor de prelucrare a marf in porturi

Tx statistice percepute pentru serviciile statistice prestate in vama

Tx sanitare percepute cu ocazia controlului sanitar a marfurilor importate

Tx consulare percepute de consulatul tarii importatoare cu sediul in tara exportatoare pt legalizarea unor documente + eliberarea de facturi consulare

Au valori reduse insa cumulate contribuie la cresterea preturilor

2.4. Taxele de retorsiune

au dubla natura tarif + netarifara

se aplica ca raspuns la pol com neloiala (preturi de dumping + subventii la export)

caracterul netarifar in perioada derularii anchetei (care trebuie sa dovedeasca prejudiciul asupra tarii importatoare) sunt sistate relatiile comerciale cu firmele acuzate

TD acuza foarte frecvent TinD, si chiar in conditiile nedovedirii prejudiciului, sistarea relatiilor pe perioada anchetei reprezinta o bariera cu efecte negative asupra CI

2.5. Depuneri prealabile in valuta la import

au fost adoptate de TD incepand cu dec.7-8

= reglementari prin care firmele importatoare sunt obligate sa depuna (in contul organelor vamale) un % (50%) din valoarea viitorului import, in valuta, cu cel putin 6 luni inainte

aceste sume nu sunt purtatoare de dobanzi

daca importatorul

renunta la import i se va restitui suma varsata

realizeaza importul:

va ridica pretul produselor importate (pentru a recupera pierderea de dobanda)

va solicita reduceri de pret din partea exportatorului

= masura ce crediteaza statul pe termen scurt fara dobanda, in perioade de dezechilibru ale BPE

Cursul 12

BN ce decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile

BN ce decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile

n      sunt cerinte de ordin tehnic a caror aplicare in practica permite DISCRIMINAREA COMERCIALA si limitarea importurilor

n      decurg din obligatiile importatorilor de

a prezenta documente numeroase

a intocmi formalitati vamale greoaie + complicate

1..Evaluarea valorii marfurilor in vama

n      = obiectul negocierilor in cadrul GATT (Runda Tokyo)

n      se face pornind de la pretul facturat CIF (pret real de platit), iar transformarea lui in moneda nationala a tarii importatoare sa se faca la un curs agreat de FMI

n      la Runda Tokyo au fost elaborate 5 metodologii de evaluare vamala (in vig. 1980) iar incalcarea acestora reprezinta o BN

2..Documente si formalitati suplimentare cerute la import

n      Camera Internationala de Comert de la Paris

n      GATT

n      Consiliul de Cooperare Vamala de la Bruxelles

s-au preocupat de simplificarea formalitatilor + tipizarea documentelor legate de circulatia marfurilor pe plan international

n      Unele TD cer indeplinirea altor formalitati + documente

n      numarul lor + format + reguli dificile de completat + penalizari pentru greselile in completare = obstacole

BN ce decurg din participarea statului la activitati comerciale

1Achizitii guvernamentale

BN in calea schimburilor atunci cand anumite reglementari in vigoare, in anumite state, favorizeaza anumiti furnizori de B+S necesare aprovizionarii organelor de stat (ministere) (furnizori nationali / straini in detrimentul altora straini)

n      la Runda Tokyo (GATT), a fost negociat Acordul privind achizitiile guvernamentale

achizitile guvernamentale trebuie sa se faca prin LICITATIE la care sa participe firme nat + straine

sub incidenta acestui acord nu intra produsele ce constituie secret de stat sau militar

2Comertul de stat

n      vizeaza operatiunile de Vanz-Cump efectuate de intreprinderile de stat

n      activitatile comerciale ale intrepreprinderilor de stat

= obstacole numai in conditiile in care statul ofera acestora PRIVILEGII fiscale suplimentare in raport cu firmele private rentabilizarea activitatii si participarea la CI in conditii mai avantajoase

3Monopolul de stat asupra importului anumitor produse

n      permite statelor

limitarea importurilor de anumite produse

fixarea de preturi cu amanuntul foarte ridicate pentru a reduce consumul acestora

n      uneori sunt motivate de protejarea sanatatii populatiei (si atunci se justifica)

BN ce decurg din standardele aplicate produselor importate si celor indigene (obstacole tehnice)

Obstacole tehnice

n      obstacole tehnice = norme + reglmentari (standarde) (inter)nationale privind CARACTERISTICILE TEHNICE si de CALITATE ce trebuie indeplinite de produsele importate + indigene

n      scop: protejarea sanatatii + securitatii consumatorilor, securitatea publica

n      daca sunt justificate - nu sunt obstacole

n      devin obstacole:

at cand anumite state nu respecta standardele internat

at cand in absenta unor reglem internat, statele adopta norme proprii foarte diferite + neuniforme

1Norme sanitare + fitosanitare

n      = reglementari ce vizeaza produsele destinate consumului oamenilor + animalelor

n      in TD, sunt foarte severe

sub aspectul respectarii compozitiei + proceselor tehnologice

procedurile de omologare + certificarea + examinarea cheltuieli suplimentare ingreuneaza tranzactiile comerciale

n      pe plan mondial 4 categ de obstacole (fito)sanitare:

chimice

microbiologice

privind prezenta insectelor si rozatoarelor

privind etichetarea

n      GATT

a propus armonizarea specificatiilor de certificare + procedurilor de inspectie

a creat Comitetul Codexului pt inspectia si certificarea alimentelor

2Norme de securitate

n      = reglementari ce vizeaza bunurile destinate consumului productiv (conditii de calitate + prescriptii tehnice de igiena + securitatea muncii)

n      pe plan mondial uniformizarea reglementarilor tehnice pentru bunurile destinate productiei

n      in GATT s-a negociat: Acordul privind obstacolele tehnice in calea CI

= Codul de normalizare (in vig. 1980)

3Norme privind Ambalarea + Marcarea + Etichetarea

n      = cerinte speciale de A+M+E a produselor importate

n      efecte: limitarea importurilor

cheltuieli suplimentare

intarzieri in derularea contractelor

pierderea pietelor de desfacere

n      uneori se justifica

n      normele sunt foarte diferite de la tara la tara = bariere

POLITICA DE PROMOVARE si STIMULARE A EXPORTURILOR

= a III-a componenta a politicii comerciale a unui stat

n      obiectiv

influentarea potentialilor clienti externi pentru a cumpara anumite produse disponibile (sau care vor fi) pentru export

n      sunt masuri ce se iau la nivel macroec

n      Forme (6):

negocierea si incheierea de tratate + acorduri comerciale + de cooperare econ. internat.

creeaza baza juridica a sch.com.

asigura continuitate si stabilitate schimburilor comerciale

participarea la targuri + expozitii internat si organizarea targ.+expoz. pe teritoriul propriu cu participare internat

buna cunoastere + informare privind partenerii din diferite tari

deschiderea de agentii + reprezentante comerciale in strainatate

prestarea de servicii de informare + orientare a clientilor externi

acordarea de servicii de consultanta si asistenta de specialitate

publicitatea externa cunoasterea produsele destinate exportului

POLITICA DE STIMULARE A EXPORTURILOR

Obiective

n      competitivitatii marfurilor exportate

n      gradului de cointeresare a producatorilor-exportatori

n      impulsionarea globala a exporturilor (dpdv. al structurii + orientarii geografice)

initierea + promovarea de noi exporturi

impulsionarea exporturilor existente

n      Presupune 4 categorii de masuri de natura:

n      bugetara

n      fiscala

n      financiar-bancara

n      valutara

1..Masuri de natura bugetara

• Subventii directe de export
• Prime directe de export
• Subventii indirecte de export

1.1..Subventii directe de export (1)

n      sunt sume acordate de stat firmelor pentru RENTABILIZAREA exporturilor lor (atunci cand preturile mondiale < costurile lor de Q)

n      se acorda selectiv:

ramurile de interes pentru econ nat (de importanta strategica, ramuri de varf, ramurile in formare):

pierderea pietelor de export

dezechilibre econ-sociale interne

in TD, ramuri in declin sensibile la concurenta straina

agricultura = cel mai subventionat sector

contradictii intre SUA, UE, America Latina, Australia

1.1..Subventii directe de export (2)

n      produc efecte dir+indir asupra Bal com + structurii Q nationale

Pe term scurt:

incasari valutare

echilibrarea bal com + BPE

Pe term lung:

• efecte pozitive: daca au fost subventionate ramuri moderne, dinamice, ce inglobeaza progres tehnic
• efecte negative: daca au fost subventionate ramuri in declin

1.2..Prime directe de export

n      = sume acordate de stat exportatorilor ce

realizeaza / pentru a realiza un vol mare de desfaceri pe piata externa

exporta produse ale unor industrii importante pentru econ nat

n      scop VOLUMULUI desfacerilor pe anumite piete

n      influenteaza

structura exporturilor

orientarea geografica

1.3..Subventii indirecte de export

n      = stimulente acordate IMM pentru exporturilor lor

n      forme:

facilitati in dom informatiilor

asistenta tehnica de specialitate

studii + cercetari de piata gretuit / la preturi reduse

facilitati de participare la targuri si expozitii internat

organizarea de campanii de promovare in str a produselor exportate

n      statul suporta o parte / totalul acestor cheltuieli indirect influenteaza pozitiv exportul anumitor firme

2..Masuri de natura fiscala

n      Obiective

competitivitatii exporturilor pe seama reducerii/eliminarii unor taxe/impozite

cointeresarii exportatorilor prin castigurilor nete la export

n      Forme (2):

2.1Facilitati fiscale pentru marfurile exportate

n      = scutiri / reduceri / restituiri de impozite pe circulatia marfurilor

n      se acorda selectiv importanta exportului pentru:

perfectionarea structurii exporturilor

crearea de noi locuri de munca

n      sunt direct proportionale cu gradul de prelucrare a marfuri exportate

n      ex: importul cu scutirea conditionata de plata taxelor vamale DRAW BACK

n      importul acelor produse care urmeaza a fi prelucrate si incorporate in produse exportate

2.2Facilitati acordate exportatorilor

n      = scutiri / reduceri ale impozitului pe veniturile din exporturi

n      forme:

scutiri / reduceri de la plata impozitului;

reducerea veniturilor impozabile (reducerea bazei de impozitare);

fonduri neimpozabile

3Masuri de natura financiar-bancara

3.1..Creditele de export

n      stimuleaza exporturile de valoare / in cantitati mari

n      4 forme

3.2..Asigurarea si garantarea creditelor de export

n      = pargie de cointeresare a exportatorilor de a efectua vanzari pe credit

n      2 forme

3.1.1. Creditul cumparator

acordat direct importatorului de catre o institutie financiar-bancara din tara exportatorului

capacitatea mare de creditare a bancilor raspandite

SHAPE * MERGEFORMAT

Imp

Banca Exp.

Banca garanteaza

CREDIT

MARFA

3.1.2.Creditul furnizor

n      acordat direct importatorului de catre exportator

n      folosit pentru exporturile de valoare redusa + pe termen reduse

SHAPE * MERGEFORMAT

Exp.

Imp

Se asigura la o societate de asigurari

CREDIT

3.1.3..Liniile de credit

n      pot fi deschise de o institutie financiara din tara exportatoare in favoarea unei banci din tara importatoare

n      au la baza acorduri interguvernamentale intre tara exp tara imp

n      guvernele se angajeaza sa garanteze creditele acordate importatorilor

n      se acorda pe term lung

n      au durata de utilizare prestabilita

n      pot fi utilizate numai de acele contracte care se califica (adica acelea a caror valoare se situeaza peste o anumita limita minima)

SHAPE * MERGEFORMAT

Exp

Imp

Institutie

Banca

Credit

3.1.4..Creditele de asistenta

n      se acorda de anumite agentii guvernamentale din TD

n      Beneficiari = TinD ce prezinta interes econ/pol/militar deosebit pentru tara creditoare

n      in conditii de favoare (dobanzi foarte reduse/zero, cu perioade de gratie)

n      pe termen lung

n      se bazeaza pe acorduri incheiate intre tara creditoare tara debitoare in care este precizat:

creditele vor fi consumate (integral, in % foarte mare) pentru cumpararea de B+S de pe piata tarii creditoare

3.2.1..asigurarea

n      pentru creditul furnizor

n      acopera riscul exportatorului de a nu incasa la scadenta contravaloarea marii livrate pe credit

n      se face de o institutie din tara exp

3.2.2..garantarea

n      se face pentru creditul cumparator

n      o institutie din tara imp se obliga fata de banca creditoare exportatoare ca va achita contravaloarea marfii livrare pe credit in cazul in care importatorul devine insolvabil (incapacitate de plata)

n      in aces sens, au fost create institutii specializate

4..Masuri de nat VALUTARA

eficienta imediata utilizate

scop

n      competitivitatii marfurilor exportate prin reducerea preturilor externe

n      cointeresarea exportatorilor prin castigurilor in moneda nationala

Forme (2)

4.1.Primele valutare

n      prime indirecte acordate cu ocazia convertirii valutei straine incasate la export in mon nat la un curs de schimb mai avantajos decat cel oficial (curs cu prima)

n      se acorda diferentiat: pe marfuri, zone geografice sau tari

4.2.Deprecierea monedei nationale

n      stimuleaza exporturile atunci cand deprecierea monedei nationale se produce intr-un ritm mai accelerat decat reducerea puterii de cumparare a acestora

decalajul: gradul de depreciere reducerea puterii de cump

= prima pentru exportatori

n      = mijloc de crestere artificiala a competitivitatii exporturilor

n      ofera posibilitatea exportatorilor de a-si reduce preturile pe piata internat. fara a-si reduce castigurile in moneda nationala dumping valutar tarile importatoare pot aplica masuri de raspuns

n      = masura de stimulare numai pentru produsele a caror cerere externa este elastica fata de pret

Clauza natiunii celei mai favorizate

n      prevedere inscrisa in tratate / acorduri comerciale potrivit careia partile semnatare se obliga sa-si acorde reciproc toate avantajele comerciale pe care le-au acordat / le vor acorda tarilor terte.

n      (art.1 - GATT) Orice avantaje, privilegii acordate de catre o parte contr pentru un produs originar din/avand ca destinatie orice alta tara vor fi extinse imediat + neconditionat asupra oricarui produs similar originar / avand ca destinatie toate celelalte parti contr.

n      Dispozitiile comerciale se refera la:

Taxe vamale

Alte impuneri cu ocazia importului/exp

Reglementari vizand transferurile internationale de fonduri efectuate cu ocazia platilor importurilor

Modul de percepere al taxelor

Celelalte aspecte ce tin de tratamentul national in materie de impunere la import

n      se refera la avantajele pe care statele semnatare se obliga sa-si acorde reciproc in privinta:

perceperii TV

eliberarea licentelor de imp-exp

tranzitul de marf

navigatie

situatia juridica a agentiilor + reprezentantelor + persoane f+j ce exercita fapte de comert pe teritoriul celeilalte tari semnatare

RELATII COMERCIALE NORMALE

n      in iul.1998, Administratia SUA (Clinton) ii schimba denumirea in

RELATII COMERCIALE NORMALE

n      In textul si practica GATT au fost admise derogari cu denumirea de preferinte dar care nu se extind asupra tertilor.

n      Sintagma natiunea cea mai favorizata lasa impresia acordarii unor drepturi suplimentare.

n      Clauza presupune abordarea pe baza de reciprocitate + fara discriminare a relatiilor comerciale

Clauza regimului national tratamentul national

n      prevedere inscrisa in tratate/acorduri econ prin care partile se obliga sa acorde pers f+j ale unui stat semnatar (ce exercita fapte de comert pe teritoriul celuilalt stat semnatar) aceleasi dr+oblig in materie economica ca si nationalilor.

n      Persoanele f+j ale unui stat semnatar se desfasoara activitati comeciale pe teritoriul celuilalt stat semnatar vor beneficia de aceleasi dr+obl ca si cetatenii tarii respective in ceea ce priv:

Regimul fiscal

Conditiile de folosire a infrastructurii fizice (mijloace de transport+depozite+instalatii portuare) si de telecomunicatii

n      S.m.n. principiul posibilitatilor egale