FAPTE DE COMERT SUBIECTIVE

FAPTE DE COMERT SUBIECTIVE

Reglementate in art.4 Cod Comercial care arata ca: "Se socotesc afara de acestea ca fapte de comert celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca acestea nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi acest articol din care rezulta ca pe langa faptele de comert reglementate in art. 3 Cod Comercial stabileste ca vor avea o natura comerciala toate actele juridice incheiate de un comerciant. Acest articol instituie astfel o prezumtie de comercialitate pentru toate obligatiile comerciantului.

Aceasta prezumtie are un caracter mixt deoarece ea poate fi rasfranta prin dovedirea unor situatii expres prevazute in lege.

Astfel partial ea are un caracter relativ si partial absolut.

(Clasificarea prezumtiilor din Codul Civil)-tema

Conform art.4 prezumtia de comercialitate poate fi rasturnata prin dovedirea a 2 situatii:

-natura civila a obligatiilor comerciantului

-necomercialitatea rezultata din chiar actul savarsit de el.

Aceste 2 situatii reprezinta exceptii de la regula instituita in articol.

In ceea ce priveste natura civila a obligatiilor, legea are in vedere savarsirea unor acte de drept privat care prin structura lor nu pot fi comerciale niciodata.

In aceasta categorie intra actele de drept civil propriu-zis de exemplu actele juridice de drept succesoral : testament, acceptarea sau renuntarea la succesiune si tot aici intra si actele de drept a familiei: adoptia, recunoasterea unui copil din afara casatoriei, actele privind imobilele, locatiunea, ipoteca, etc.

In cazul celei de-a doua situatii care are in vedere necomercialitatea din chiar actul savarsit de comerciant, legea considera ca avand caracter exclusiv civil actele juridice carora comerciantul le imprima prin vointa proprie in caracter civil.

Cerinta legii pentru dovedirea acestei exceptii este ca desinatia comerciala a bunurilor ce fac obiectul contractului sa existe in momentul incheierii actului si sa fie facuta cunoscuta celelalte parti contractate in mod expres sau tacit.

FAPTE DE COMERT UNILATERALE SAU MIXTE:

-al caror regim juridic este reglementat in art. 56 Cod Comercial care arata: "Daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti comerciantii sunt supusi in ceea ce priveste acest act Legii comerciale."

Dispozitiile acestui aricol se refera la situatiile in care intr-un raport juridic intra un comerciant si un necomerciant a.i actul juridic va avea caracter comercial in vreme ce pentru cealalta parte el va fi un act juridic civil.

Exista situatii in care chiar legea prevede ca anumite acte juridice vor avea caracter comercial numai pentru una dintre parti. Astfel art.x din Codul Comercial stabileste ca fapta de comert unilaterala realizarea de produse agricole de catre un producator unui comerciant.

Art.6 Cod Comercial arata ca asigurarile de bunuri care nu fac obiectul comertului si asigurarile de viata sunt fapte de comert cu caracter mixt.

In aceeasi masura contul curent si cec-ul vor fi fapte unilaterale in cazul in care ele au o cauza civila.

Art.56 stabileste regimul juridic sau legea aplicabila acesor fapte de comert care va fi intotdeauna Legea Comerciala.

Acest lucru este consfintit si prin art.893 cod comercial care arata ca litigiile izvorate din savarsirea de fapte de comert unilaterale sunt de competenta instantelor comerciale.

Solutia propusa de legea comerciala este preluata si de codul comercial care in art.945 arata ca actiunile ce deriva din acte juridice aplicabile pentru un din parti vor urma legea comerciala.

Exceptii de la aplicarea legii comerciale .

Acestea se refera la dispozitiile privind persoana comerciantului si la disp. pe care chiar legea le exclude de la aplicare.

In ceeea ce priveste prima categorie de exceptii art.56 are in vedere statutul juridic al partii pt. care actul juridic incheiat nu este comercial. Aceasta inseamna ca legea va fi aplicabila numai raporturilor juridice intre comerciant si necomerciant ne avand influenta asupra statutului propriu al necomerciantului. A doua categorie de exceptii, cu alte cuvinte exista in cadrul comertului situatii in care dispozitiile respective nu se aplica.

COMERCIANTII

Codul comercial la art.7 prezinta notiunea de comerciant si deasemenea reglementeaza satutul juridic al lor. In Dreptul Roman sunt reglementate 2 categorii de comercianti:

comercianti - persoana fizica (firma individuala)

comercianti - persoana juridica (soc. comerciale)

Art.7 arata ca "sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesie obisnuita si soc. comerciale".

Comerciantul persoana fizica : dobandeste aceasta aceasta calitate prin indeplinirea cumulativa a unor conditii prevazute de lege. Aceste conditii se refera la capacitatea deplina de exercitiu, pe de alta parte la savarsirea de fapte de comert cu carcter de profesie obisnuita si savarsirea de comert in nume propriu. In ceea ce priveste prima conditie - cea a capacitatii, legea impune ca persoana care doreste sa devina comerciant sa aiba capacitate deplina de exercitiu. In aceasta privinta legea nu face distinctie intre barbat si femeie dat fiind faptul ca desi femeia casatorita inainte de majorat dobandeste capacitate deplina de exercitiu, ea nu va putea dobandi si capacitatea de comerciant pana la majorat.

Acest lucru deriva din principiul egalitatii de tratament consfiintit prin codul comercial inca din momentul elaborarii lui, lucru demonstrat de art.10 (in prezent abrogat) care stabileste fara exceptii ca varsta minima pentru recunoasterea capacitatii de comerciant era de 18 ani.

Acesta interdictie de a fi comerciant aplicabila minorului priveste insa numai inceperea unui comert, legea prevede insa ca este permis comertul in numele minorului in cazul in care fondul de comert respectiv este dobandit pe cale succesorala.

Continuarea comertului in numele minorului se face cu delegarea instantei judecatoresti, de regula prin intermediul tutorelui si numai in interesul minorului.

In aceasa situatie calitatea de comerciant va apartine minorului dar va fi exercitata de catre o pers. anume imputernicita pana la majorat. Persoana pusa sub interdictie datorita lipsei de discernamant generata de alienatie sau debilitate mintala nu poate nici deveni comerciant nici continua un comert dobandit.

Sper deosebire de aceasta pers. pusa sub interdictie, datorita varstei, a unei boli sau a unei infirmitati fizice, va putea devenii comerciant deoarece aceasta nu este lipsita de capacitatea de exercitiu.

Legea comerciala arata ca exista situatii in care calitatea de comerciant este incompatibila cu anumite functii detinute de persoana in cauza. Aceste incompatibilitati apartin in general functionarilor publici. De asemenea legea prevede o seama de sanctiuni penrtu nerespectarea principiilor activitatii comerciale, mentiune care uneori se prezinta sub forma decaderilor din calitatea de comerciant.

In principiu legea 26 /1996 a Registrului Comertului arata ca hotararile de condamnare ale comerciantului pentru fapte penale care il fac nedemn de a exercita aceasta profesie se comunica din oficiu la RC si se inregistreaza.

Legea prevede ca exista domenii de activitate care nu pot face obiectul comertului ( cazuri de monopol al statului) si de asemenea in unele domenii sunt necesare autorizatii speciale pentru savarsirea faptelor de comert respective.