CONCURENTA COMERCIALA

REFERAT

CONCURENTA COMERCIALA

Conceptual de concurenta este folosit in orice tip de relatii sociale. Reglementarile juridice l-au preluat din vocabilarul uzual, adaugandu-i unele note disociative, spre a-l adapta particularitatilor vietii economice. Concurenta implica o confruntare intre tendinte adverse, care converg spre acelas scop.

Concurenta este o confruntare intre agentii economici pentru castigarea si conservarea clientelei in scopul restabilizarii propriei activitati. In plan social deosebim forme extreme de variate ale competentei. O prima forma este aceea de concurenta vitala ceea ce inseamna conflictul interuman in cadrul caruia fiecare ins tinde la conservarea si dezvoltarea proprie. Poate exista o pozitie competitionala intre interesele individuale si sociale, intre drepturi si obligatii, intre manifestari altruiste si egoiste.

In contextual relatiilor interumane, concurenta implica multiple afinitati cu emulatia, fara ca intre cele doua concepte sa existe similitudine. Tudor Vianu scria, ca dispozitie morala, emulatia este dorinta de a te intrece pe tine, intrecand pe altul. Dezvoltand aceasta ide reiese ca emulatia constitue un fel de configurare a luptei vietii, cu deosebirea esentiala ca succesul propriu nu inseamna nici infrangerea, anularea, eliminarea aceluia cu care m-am gasit in raport de emulatie.

Avand in vedere rolul pozitiv, stimulativ pe care il are concurenta in activitatea economica, dreptul trebuie sa institute cadrul juridic necesar pentru manifestarea ecesteia.

Prin legi speciale sunt stabilite limitele in care trebuie sa se manifeste libera concurenta precum si consecintele pe care le au incalcarile acestor limite legale.

Concurenta licita si concurenta ilicita.

In economia de piata, exercitarea concurentei constitue un drept al oricarui agent economic. Dreptul la concurenta trebuie exercitat cu buna credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti agenti economici si cu respectarea legii si a bunelor moravuri. Numai daca exercitarea concurentei are loc in aceste limite concurenta este licita sau loiala si astfel ea este ocrotita de lege.

In cazul exercitarii abusive a dreptului la concurenta, a folosirii de mijloace nepermise de lege pentru a tragerea clientelei, concurenta este ilicita si astfel ea este interzisa. Deoarece exercitarea acestei concurente este pagubitoare pentru agentii economici lezati, pentru desfasurarea activitatii comerciale in ansamblul ei, legea institute anumite masuri menite sa inlature astfel de consecinte. In doctrina se precizeaza ca concurenta este o lupta in plan national si international intre firme capitaliste de productii comerciale, bancare in scopul realizarii unor profituri cat mai mari ca urmare a acapararii unor segmente cat mai largi din piata.

Concurenta apare deci ca o lupta pentru atragerea clientelei si ca o rivalitate intre agentii economici. Ea este o veritabila confruntare a agentilor economici cu activitati similare sau asemanatoare exercitat in domenii deschise ale pietei prin castigarea si conservarea clientelei.

Legiuitorul protejeaza concurenta pe deoparte prin interzicerea intelegerilor si practicilor anticoncurentiale, iar pe de alta parte prin sanctionarea utilizarii unor mijloace nelicite ilegale de atragerea concurentei.

Dreptul concurentei comerciale este reprezentat de ansamblul normelor legale care urmaresc protectia impotriva practicilor anticoncurentiale si impotriva comportamentului abuziv al agentilor economici in atragerea clientelie. Obiectul raportului juridic de concurenta consta in comportamentul agentilor economici manifestat fie prin actiuni, fie prin abstentiuni in relatiile competitionale de pe piata. Conform prevedrilor din Codul Civil buna credinta si prezenta si subzista pana la rasturnarea ei prin proba contrarie. Buna credinta se prezuma si in ceea ce prezinta exercitarea drepturilor si obligatiilor in cadrul juridic concurential prin aplicarea normei generale civile. In materie de concurenta obiectul raportului concurential presupune si notiunea analizei de abuz dar si analiza notiunei de culpa.

Subiectii raportului juridic concurential

Nu orice persoana fizica sau juridica poate sa fie operator pe piata deoarece este necesara practicarea cu character de profesii a activitatii de agent economic in conformitate cu norma generala.

Din randul persoanelor fizice fac parte comerciantii individuali. Potrivit articolului 7 Cod Comercial 'sunt comercianti aceeia care fac acte de comert, avand comertul ca o profesie obisnuita'. Meseriasii pot fi asimilati concurentilor, in masura in care prekucreaza materiale procurate de pe piata, indeplinind totodata fapte de comert.

Dintre subiectele collective cu personalitate juridical fac parte, in sectorul privat, in principal societatile comerciale, reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata. Oricare dintre societatile comerciale poate fi constituita cu capital provenind din tara sau investitii straine. In literatura de specialitate se discuta problema societatilor comerciale cu capital de stat si in masura in care acestea pot fi subiecte ale raportului concurential. Din sectorul de stat ca agenti economici fac parte monopolurile si regiile autonome.

Accesul pe piata al agentilor economici

Este conditionat de doua conditii:

- conditii preliminare ale accesului pe piata

- inmatricularea.

Conditiile preliminare impun efectuarea inmatricularii in registru comertului de catre orice agent economic. Operatiunea se indeplineste la oficiul teritorial al registrului comertului, care functioneaza pe langa camera de comert si industrie judeteana.

Dispozitiile legale aplicabile in materie sunt cele ale articolului 1 din legea nr.26/1990 privind registrul comertului.

Inmatricularea. Obtinerea inmatricularii constitue momentul final al unor demersuri pregatitoare, destul de diferite, in functie de calitatea agentului economic in cauza.

Pe linie fiscala, orice agent economic trebuie, imediat dupa inmatriculare in registrul comertului sa se inregistreze la administratia financiara teritoriala competenta determinate de sediul social al intreprinderii in cauza.

Obligatia rezulta din articolul 10 al Legii nr. 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persone fizice, coroborat cu articolul 41 din Legea nr. 31/1990 (republicata) referitor la societatile comerciale. Aceasta masura este destinata sa inlesneasca ulterior perceperea impozitelor si efectuarea verificarilor corespunzatoare de catre agentii fiscali.

Conditii de functionare pe piata.

Desfasurarea activitatii economice curente de catre orice subiect a raportului juridic de concureanta de nationalitate romana sau straina este subordonata obligatiei de a asigura propriilor salariati acrotirea necesara a vietii si sanatatii impotriva unor eventuale accidente de munca. Inspectoratele de stat teritoriale vor emite autorizatiile necesare agentilor economici. Alte conditii necesare functionarii pe viata se refera la deschiderea conturilor bancare atat in lei cat si in valuta dar si la tinerea evidentelor contabile.

Operatiunile desfasurate de catre subiectii raportului de concurenta sunt supuse verificarii organelor de stat (ex: oficiul pentru protectia consumatorilor si organelle fiscale).

Protectia impotriva practicilor anticoncurentiale si a concentrarilor economice

Interdictia practicilor anticoncurentiale. Legea interzice intelegerile anticoncurentiale si abuzul de pozitie dominanta.

Articolul 5 din Legea nr.21/1996 interzice orice intelegere,expresa ori tacita, intre agentii economici sau asociatii de agenti economici, precum si orice decizie de asociere sau practica concentrata intre acestia, care are ca obiect sau poate avea ca effect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau o parte a acesteia.

Legea are in vedere intelegerile referitoare la: limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarii tehnologice sau investitiilor; impartirea pietelor de desfacere pe criteriul teritorial, al volumului de vanzari si achizitii sau pe alte criterii; participarea cu oferte truncate la licitatii sau orice alte forme de concurs de oferte; eliminarea de pe piata a altor concurenti, limitarea sau impiedicarea accesului pe piata si a libertatii exercitarii concurentei de catre alti agenti economici.

Prin articolul 6 din legea 21/1996 este interzisa folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau mai multi agenti economici pe piata romaneasca, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale care au ca obiect sau pot avea ca efect, efectuarea comertului sau prejudicierea consumatorilor.

Practicile abuzive pot consta in: impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau cumparare, a tarifelor sau a altor clause contractuale inechitabile si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari; limitarea productiei sau dezvoltarii tehnologice in dezavantajul utilizatorilor sau consumatorilor; practicarea unor preturi excesive sau preturi de ruinare, sub costuri, in scopul inlaturarii concurentilor sau vanzarea la export sub costul de productie cu acoperirea diferentelor prin impunerea unor preturi majorate consumatorilor interni.

Rolul judecatorilor in aplicarea legii concurentei

Controlul juridic asupra deciziilor emise de consiliul concurentei. Deciziile privind acorduri si abuzuri, privind cereri pt exceptari individuale si exceptari in bloc pot fi atacate in contencios administrative la Curtea de Apel Bucuresti iar presedintele acesteia poate decide la cerere suspendarea executarii lor.

Deciziile adoptate in plenul consiliului concurentei pot fi atacate in termen de 30 de zile de la publicare.

Solutiile pronuntate de presedintele consiliului concurentei la plangerile formulate precum si amenzile cominatorii la care au fst obligate agentii economici sau asociatiile de agenti economici in temeiul articolului 59 din Legea nr.21/1996 pot fi atacate la sectia de contencios administrative a Curtii Supreme de Justitie, in termen de 15 zile de la primirea notificarii vizand solutionarea plangerii.

La solicitarea presedintelui Consiliului Concurentei si cu autorizatia judiciara prealabila data prin ordonanta de presedintele tribunalului judetean in a carui raza teritoriala sunt situate locurile de controlat, se pot organiza perchezitii, ridicari de documente sau puneri de sigilii.

Perchezitia se efectueaza sub autoritatea si sub controlul judecatorului care a autorizat-o, acesta desemnand in acest scop unul sau mai multi ofiteri de politie judiciara insarcinati sa asiste la operatiunile desfasurate sis a informeze asupra derularii lor.

Perchezitia nu poate incepe inainte de ora 8 sau dupa ora 18 articolul 44 alineatul 4.

Inventarele si punerile de sigilii se fac conform dispozitiilor codului de procedura penala, iar originalele procesului verbal si ale inventarului sunt transmise judecatorului care a ordonat perchezitia.

Ordonanata de autorizare judiciara a inspectiei poate fi atacata cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti fara ca recursul sa suspende executarea articolul 44 alineatul 7.

Bibliografie : Regimul juridic al concurentei, Theodor Mrejeru, Dumitru Andreiu Petre Florescu