Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Formarea si stabilirea preturilor in conditiile actuale din tara noastra

Comert



+ Font mai mare | - Font mai mic



Formarea si stabilirea preturilor in conditiile actuale din tara noastra

Sistemul de preturi si tarife din tara noastra cuprinde preturile marfurilor si serviciilor in care intra, atat preturile factorilor de productie, cat si preturile bunurilor si serviciilor obtinute pe seama factorilor de productie. Alaturi de aceste preturi de baza, putem vorbi si de unele preturi speciale, si anume: dobanda ca pret al imprumutului, salariul ca pret al muncii si pretul pamantului. Ele au o evolutie distincta, determinata de elementele pietei, dar si de reglementarile juridice impuse de interesele de stat.



Preturile marfurilor si serviciilor, in functie de sfera de aplicare, de stadiile si verigile prin care trec marfurile pot fi:

cu ridicata ale producatorilor,

de comercializare cu ridicata si cu amanuntul (en gross si en detail),

▫ de transfer, practicate in schimbul sau transferul produselor intre subdiviziunile aceleiasi intreprinderi integrate vertical, in procesul cooperarii (fabrici, filiale, exploatari).

1.Formarea si negocierea preturilor cu ridicata

Preturile cu ridicata sunt preturile de vanzare practicate de unitatile producatoare de materii prime si materiale, combustibili si energie, utilaje si instalatii, piese de schimb, produse agroalimentare, bunuri de consum industriale etc. Ele sunt preturi ce se negociaza si se folosesc la desfacerea produselor respective altor unitati, in scopul prelucrarii, al utilizarii sau al revanzarii. Preturile cu ridicata sunt preturi ce revin si importatorilor sau unitatilor comerciale cu ridicata.

Preturile cu ridicata ale producatorilor sunt preturi ce revin unitatilor industriale, de constructii montaj, producatorilor agricoli si altor producatori. La anumite produse precizate prin acte normative preturile cu ridicata cuprind si accize datorate bugetului de stat.

In functie de ramura de activitate, preturile producatorilor pot fi:

preturi cu ridicata ale produselor industriale, la care aceastea circula intre agentii economici, indiferent de forma de proprietate. Nivelul lor se stabileste prin negociere si contine pe langa costurile de productie justificate economic un profit si dupa caz, accizele datorate statului;

preturi de contractare si preturi de achizitie la care se cumpara produsele agricole de la producatorii agricoli, indiferent de forma de proprietate a acestora, si sunt menite sa asigure acoperirea cheltuielilor de productie si un anumit profit;

preturi de deviz, folosite pentru determinarea preturilor lucrarilor de constructie-montaj si a celor pentru reparatii in constructii.

In categoria preturilor producatorilor pot intra si tarifele pentru serviciile prestate agentilor economici de catre diferite unitati prestatoare de servicii. Ele cuprind costurile si profitul, si se determina dupa regimul general al stabilirii preturilor.

In cazul in care unii agenti economici produc bunuri destinate exportului, pretul acestora-pretul intern complet de export - cuprinde, pe langa pretul intern, si cheltuielile suplimentare de export, adica: cheltuieli privind unele operatiui de finisare sau conditionare speciala, de prezentare si ambalare, de transport pana la frontiera romana sau bordul vasului in portul romanesc de incarcare etc. In cazul acestor produse exportatorii au dreptul la restituirea taxei pe valoare adaugata, achitata pentru bunurile (si serviciile ) aprovizionate si in corporate in produsul ce se exporta.

Preturile cu ridicata ale importatorilor sunt preturile rezultate prin transformarea in lei a preturilor externe in valuta la cursul de schimb in vigoare la care se adauga, dupa caz taxele vamale, accizele, comisionul cuvenit societatii de export-import sau marja importatorului.

Preturile cu ridicata ale unitatilor ce desfasoara activitate de comert cu ridicata - en gros, cuprind in plus fata de preturile producatorilor un adaos comercial sau comision.

Preturile produselor si tarifele de serviciilor si lucrarilor se determina in general, in mod liber prin concurenta, pe baza cererii si ofertei, ca urmare a comportamentului autonom al agentilor economici, ca producatori si cumparatori. Preturile se formeaza prin negociere intre agentii economici pe baza actiunii conjugate a cererii cu oferta, in toate cazurile in care sunt conditii pentru o concurenta libera, reala si loiala. Aceasta este regula generala a formarii preturilor, iar agentii economici sunt principali decidenti ai preturilor libere.

Negocierea preturilor este o actiune, un proces dinamic de ajustare prin care cele doua parti (vanzatorii si cumparatorii) fiecare cu obiectivele lor proprii, discuta impreuna pentru a ajunge la o intelegere mutuala satisfacatoare pe baza intereselor independente. Negocierile intre agentii economici sunt actiuni in care se confrunta cererea cu oferta in vederea ajungerii la o intelegere avantajoasa, respectiv la semnarea unui act prin care partenerii isi dau acordul asupra nivelului de pret.

In vederea negocierii preturilor, producatorii, ca vanzatori, propun cumparatorilor un pret de oferta, determinat pe baza pe baza costurilor si a profitului, a valorii de intrebuintare, a altor factori exogeni, si anume: concurenta pe piata bunului respectiv, tendintele nivelului preturilor altor producatori, influentele de pe piata externa si a cursului de schimb al leului, politica preturilor si politica fiscala a statului etc. Cumparatorii, cunoscand preturile de oferta, prin intermediul unor cataloage, liste, sau al comunicarii acestora prin alte forme apreciaza produsele si serviciile oferite la anumite preturi, in functie de calitatile acestora, de insusirile lor tehnico-functionale si estetico-ergonomice etc. si formeaza propuneri de preturi de cerere, pe baza evaluarilor facute privind performantele tehnice si economice ale produselor si avand in vedere solvabilitatea lor in raport cu satisfacerea acestor nevoi, urgenta consumului etc.

Formularea propunerilor de preturi trebuie sa reprezinte un prilej de analiza previzionala pe termen scurt si lung a posibilitatilor tehnice, materiale, umane si financiare de obtinere a produselor in conditii de eficienta sau a avantajelor utilizarii produselor de catre beneficiari. Asupra preturilor propuse de cele doua parti, influenteaza raportul cerere-oferta, intensitatea concurentei (intre producatori sau cumparatori), incidenta impozitelor indirecte si a cursului de schimb valutar etc.

Negocierea preturilor are loc in conditiile existentei unor constrangeri legale din partea statului, prin politica de preturi, politica fiscala si sociala, monetara si valutara etc. si a unor constrangeri obiective, a agentilor economici prin toate componentele pietei si conditiile

economice proprii .

Pretul, rezultat din negociere, devine o marime fixa, ca rezultat al deciziei celor doua parti, si va fi una din clauzele contractuale. Acest pret are o dubla semnificatie: este pret de vanzare, dar si pret de cumparare, reflectand pozitia partenerilor in tranzactia comerciala si asigurand convergenta tendintelor si intereselor contrarii ale acestora. Acest pret uneste agentii economici, facand ca interesele lor sa fie interdependente, iar prin aceasta are valente de ordin economic, social si general. Pretul cu ridicata negociat nu contine taxa pe valoare adaugata, dar constituie baza de calcul pentru aceasta. Desi, formarea libera a preturilor este regula generala, sunt situatii specifice precizate de lege , in care interventia organelor de stat, directa sau indirecta este necesara.

Interventia statului


▪situatia pietei (cerere,oferta,concu-

renta,preturile etc.)

▪situatia proprie (nevoile si urgenta satisfacerii lor,resurselor financiare,

informarea,strategiile etc.)

 

▪situatia pietei (cerere,oferta,concu-

renta,preturile etc.)

▪situatia proprie (resurse materiale,

umane,si financiare,capacitati de productie,costuri,profit,strategii etc.

 
Constrangeri obiective    Constrangeri obiective

Figura nr. 10 Negocierea preturilor

Astfel, legislatia actuala prevede ca pentru produsele si serviciile care se executa sau se presteaza in tara in cadrul activitatilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, preturile sau tarifele se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei. Aceste preturi si tarife se pot ajusta periodic, pe baza avizului Oficiului Concurentei, cu informarea prealabila a Guvernului in limitele pretului nominal rezultat din aplicarea, la pretul initial, a indicelui de modificare a cursului de schimb valutar sau a indicelui de modificare a cursului de schimb valutar sau a indicelui preturilor de consum. Fac parte din aceasta categorie de produse si servicii urmatoarele:

energia electrica, energia termica, serviciile de posta si telefonie internationala, a caror tarife se ajusteaza periodic (lunar) in functie de cursul de schimb valutar;

transportul pe calea ferata, transportul fluvial, transportul urban in comun de calatori, serviciile postale de baza interne, serviciile efectuate de Ministerul de Interne (pasapoarte, carti de identitate, permise de conducere auto), a caror tarife se ajusteaza periodic (lunar sau trimestrial) in functie de indicele preturilor de consum.

Pentru sectoare economice determinate si imprejurimi exceptionale, precum: situatii de criza, dezechilibru major intre cerere si oferta si disfunctionalitate evidenta a pietei, Guvernul poate dispune masuri cu caracter temporar sau combaterea cresterii excesive a preturilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea masuri pot fi adoptate prin hotarare pe o perioada de 6 luni, care poate fi prelungita succesiv la nevoie pe durata de cel mult 3 luni.

Interventia Guvernului se face cu avizul Consiliului Concurentei.

2.Formarea preturilor de comercializare in interactiune cu taxa pe valoarea adaugata si alte elemente ale preturilor

Preturile de comercializare sunt preturi la care se vand produsele prin unitati comerciale specializate sau prin magazinele proprii de desfacere ale unitatilor producatoare. Preturile de comercializare sunt preturi de comercializare cu ridicata sau en gros, preturi de comercializare cu amanuntul sau en detail si preturi de alimentatie publica, ca o forma specifica a pretului en detail.

Preturile cu ridicata se aplica la comercializarea produselor in cantiati mari, de catre societatile comerciale specializate pentru desfacerea marfurilor en gros. Aceste unitati comerciale cumpara de la producatorii interni sau din import bunurile la preturi cu ridicata, inclusiv taxa pe valoare adaugata, si vand en gros marfurile respective la un pret de comercializare care cuprinde adaosul comercial (comisionul) dimensionat astfel incat sa permita acoperirea cheltuielilor de circulatie si realizarea unui profit. La acest pret se calculeaza taxa pe valoarea adaugata, care se introduce in factura si se incaseaza de la beneficiari impreuna cu pretul marfurilor. Deci, livrarile de marfuri din veriga comertului cu ridicata se fac la preturi formate din:

ð pretul cu ridicata negociat cu furnizorii (fara T.V.A.),

ð adaosul comercial (comisionul) cuvenit unitatilor cu ridicata care efectureaza livrarea, calculat asupra pretului cu ridicata negociat,

ð taxa pe valoarea adaugata, calculata la pretul cu ridicata, insumat cu adaosul comercial (comisionul).

Pretul total de facturare en gros (PVRA) al unitatilor comertului cu ridicata se determina dupa relatia:

PVRA= PRP+AC1+TVAC

in care:

PVRA - pretul de vanzare cu ridicata al engrosistului cu TVA;

PRP - pretul cu ridicata negociat al producatorului fara TVA;

AC1 - adaosul comercial al engrosistului;

TVAC - TVA colectata (TVA calculata la PRP+AC1).

In mod asemanator se formeaza si preturile de vanzare cu amanuntul (PVA). Ele trebuie sa asigure comerciantului: recuperarea pretului cu ridicata negociat si platit furnizorului; adaosul comercial platit furnizorului cu ridicata, in cazul aprovizionarii de la un agent economic intermediar intre producator si unitatea cu amanuntul (calculat asupra pretului cu ridicata negociat cu producatorul); adaosul comercial (comisionul) cuvenit pentru vanzarile cu amanuntul (calculat asupra pretului cu ridicata negociat cu agentul economic furnizor); taxa pe valoarea adaugata calculata asupra sumei elementelor mentionate mai sus.

Relatiile de calcul al preturilor cu amanuntul difera dupa cum unitatile comerciale cu amanuntul se aprovizioneaza cu marfuri direct de la producatori sau prin unitatile comerciale cu ridicata:

- in cazul aprovizionarii directe, relatia de calcul este:

PVA= PRP+AC2+TVAC

- in cazul aprovizionarii de la societatile comerciale cu ridicata:

PVA= PRP+AC1+AC2+TVAC

in care:

PVA - pretul cu amanuntul (inclusiv TVA)

AC2 adaosul comercial al detailistului

TVAC - TVA colectata (aferenta pretului cu amanuntul).

Pentru produsele scutite de TVA atat la producator, cat si in reteaua de desfacere cu amanuntul preturile cu ridicata si cele cu amanuntul se dimensioneaza fara luarea in calcul a TVA, pentru aceste verigi. In aceste cazuri, preturile vor contine TVA platita initial de producator in cazul aprovizionarii sale tehnico- materiale.

In cazul produselor si serviciilor scutite de TVA in reteaua de desfacere cu amanuntul, pretul cu amanuntul se determina pe baza pretului de aprovizionare, inclusiv TVA, la care se aplica adaosul comercial sau comisionul, dupa caz.

In ceea ce priveste adaosul comercial, nivelul sau este ca si in cazul pretului liberalizat. Pentru livrarile din depozitele agentilor economici producatori (inclusiv din depozitele de produse finite ale acestora) nu se justifica aplicarea de adaos comercial, deoarece in costurile de productie trebuie sa fie incluse toate cheltuielile necesare fabricarii si desfacerii produsului, in concordanta cu conditia de livrare specifica produsului. Pentru livrarile de produse din depozite, baze de aprovizionare si alte cazuri asemanatoare intermediarii au dreptul la adaos comercial cu ridicata.

Pentru vanzarea de marfuri prin magazine cu amanuntul, indiferent de cantitatea vanduta unui cumparator, se foloseste pretul cu amanuntul care contine adaos comercial.

Adaosul comercial cu ridicata si cel cu amanuntul pot fi stabilite ca o marime procentuala sau in suma fixa, ca diferenta intre pretul negociat cu beneficiarii (respectiv cel cu amanuntul) si pretul cu ridicata la care s-a aprovizionat unitatea comerciala cu ridicata (respectiv cea cu amanuntul).

Societatile comerciale cu activitate de import, care efectueaza aceste activitati in calitate de intermediari, au dreptul la o cota de comision, la nivelul convenit cu beneficiarul (proprietarul) marfurilor importate. La vanzarea marfurilor importate, importatorul (proprietarul) incaseaza de la beneficiari, pe langa pretul cu ridicata al importatorului si un adaos comercial cuvenit acestuia (o marja) din care sa-si acopere cheltuielile pentru desfacerea marfurilor, inclusiv eventualul comision al societatii comerciale de export-import intermediare si sa realizeze un profit.

Fiecare element structural al pretului (profit, accize, taxa pe valoare adaugata, adaosul comercial, comisionul) isi are un loc bine definit in pret in raport cu celelalte elemente, in functie de care se formeaza. De exemplu, profilul producatorului se determina in raport cu costul de productie si se aseaza langa aceasta, deasupra lui, deoarece impreuna formeaza pretul ce revine producatorului sau cifra de afaceri pe produs. Accizele, la produsele in cauza, se calculeaza in functie de pretul producatorului si se cuprind in pret deasupra acestuia, alcatuind impreuna pretul cu ridicata. Pentru produsele din import baza de calcul a accizelor o formeaza valoarea in vama la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale in momentul vamuirii (suprataxe vamale, comision pentru activiatile vamale, taxe de magazinaj) dupa caz.

Taxa pe valoarea adaugata se calculeaza pe baza pretului cu ridicata negociat intre agentii economici, dar nu se cuprinde in acest pret, insa se include in pretul total facturat beneficiarilor si se recupereaza de la acestia. Adaosul comercial apare ca element distinct in pret si se determina, de regula, pornind de la pretul cu ridicata, impreuna cu care alcatuieste pretul de comercializare cu amanuntul sau cu ridicata.

Daca la stabilirea nivelului preturilor si a adaosului comercial se realizeaza, in general in regim liberalizat, prin negociere intre agenti economici, stabilirea impozitelor indirecte care se adauga la preturi este reglementata in mod direct de catre organele de stat. In fiecare tara, modul de determinare si cuprindere in pret a impozitelor si taxelor se stabileste prin lege, in functie de locul si rolul pe care trebuie sa-l aiba impozitele indirecte in realizarea veniturilor bugetare, in formularea preturilor, in stimularea sau franarea consumului sau importului, in reglarea veniturilor populatiei si combaterea inflatiei, in realizarea echilibrului cerere-oferta.

Taxa pe valoarea adaugata constituie o taxa generala de consum si este cuprinsa in pretul total platit la cumpararea produselor si serviciilor. Fiecare platitor colecteaza taxa dar o suporta numai in masura in care adauga valoarea produsului cumparata de el. Intrucat un agent economic isi poate recupera taxa platita in amonte (aprovizionare) numai din cea incasata in aval (desfacere), aceasta constituie un factor de accelerare a circuitului economic. Deci, pentru a nu suporta mult timp taxa achitata in calitate de cumparator, agentul economic trebuie sa devina intr-un timp cat mai scurt vanzator. Taxa pe valoare adaugata se evidentiaza separat in documentele de livrare (vanzare) asigurand astfel transparenta ei. Prin modul de calcul si de plata se asigura neutralitatea taxei, adica ea depinde numai de valoarea adaugata.

Algoritmul de calcul al taxei pe valoarea adaugata este:

In care:

TVAC - TVA colectata,aferenta pretului de vanzare;

TVAd - TVA deductibila,platita pentru aprovizionarii;

TVAP - TVA de plata;

PR - Pretul cu ridicata (negociat) al producatorului sau al unitatii de comert cu ridicata;

VA - Valoarea adaugata.

In sfera comertului valoarea adaugata este adaosul comercial,iar taxa aferenta lui se poate calcula dupa relatia:

In acest caz taxa rezultata din calcul este taxa de plata (nu cea colectata din care sa se scada taxa deductibila).

Marimea taxei pe valoarea adaugata calculata in functie de pretul de pretul de vanzare, cumuleaza de fiecare data taxa platita de agentii economici din amonte, fiecare reprezentand un stadiu in drumul parcurs de un produs de la primul producator (furnizor) pana la comerciantul detailist.

Preturile formate in conditiile aplicarii taxei pe valoarea adaugata sunt preturi cu TVA si preturi fara TVA. Preturile fara TVA sunt preturi in care se exprima cifra de afaceri a agentilor economici. Ele se negociaza intre parteneri si constituie baza de calcul pentru TVA.

3. Determinarea preturilor produselor importate

Preturile produselor importate sunt, de asemenea, preturi libere presupunand o ampla activitate de negociere si de incadrare in restrictiile de eficienta din partea agentilor importatori.

Pretul cu ridicata la intern a marfurilor de import se formeaza cu unele parti-cularitati cum sunt:

- pentru agentii economici importatori de materii prime si materiale, combustibili si energie destinate productiei precum si la piese de schimb, ansamble si sub-ansamble, masini, utilaje si instalatii complexe, preturile se formeaza pe baza preturilor externe in valuta transformate in lei la cursul in vigoare, la care se adauga dupa caz, impozitul indirect si comisionul cuvenit tranzactiilor de import-export :

Pr Pe * Cs Tv Co Ii

in care: Pr pretul cu ridicata;

Pe pretul extern;

Cs cursul de schimb valutar;

Tv taxa vamala

Co comisionul societatii de import export sau marja importatorului;

Ii impozitul indirect.

- bunurile de consum final presupun folosirea la extern a unor preturi cu amanuntul, formate pe baza preturilor externe in valuta, franco-frontiera romana transformate in lei la cursul in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul societatii de import-export, adaosul societatii comerciale pentru desfacerea cu amanuntul (adaosul comercial), impozitul indirect.

Pa Pe Cs Tv Co Adc Ii

in care : Pa - pretul cu amanuntul;

Adc - adaos comercial;

Mecanismul de functionare al impozitului indirect pentru produsele importate prezinta unele aspecte deosebite in aplicarea sa. Ca regula generala, impozitul indirect pentru produsele de import utilizate in productie se calculeaza prin aplicarea cotei legale asupra valorii din vama, iar pentru produsele din import revandute la intern, asupra pretului de vanzare. Pentru produsele importate si revandute la intern prin mai multi agenti intermediari, se datoreaza impozitul indirect atat de catre importator cat si de fiecare agent ca revanzator.



* * * - Legea concurentei,art.4, Legea nr.31/6.05.1996 privind regimul monopolului de stat. In Monitorul Oficial al Romaniei .nr.96/13.05.1996,Ordonanta de urgenta nr.7/30.03.1998, M.O.nr.133/2.04.1998, Legea nr.88/25.05.1999 in M.O.nr.246/1.06.1999.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2744
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved