INDICATORI SPECIFICI COMERTULUI INTERNATIONAL

INDICATORI SPECIFICI COMERTULUI INTERNATIONAL

1.INDICATORI DE MASURARE A GRADULUI DE INTEGRARE A UNEI TARI IN COMERTUL INTERNATIONAL

1.Gradul de deschidere al unei economii:

• volumul absolut al comertului exterior (exporturi si importuri).
• gradul de deschidere al unei economii (Gd):

in care:     X reprezinta valoarea exporturilor unei tari (1 an).

Obiectiv: maximizarea Gd

SUA, Gd redus;

Tarile vest-europene, Gd ridicat.

2. Rata de acoperire a importurilor prin exporturi (Ra).

in care: X reprezinta nivelul exporturilor (in preturi FOB); M, nivelul importurilor (in preturi CIF).

> 100% excedent comercial;

< 100% deficit comercial.

poate fi calculat atat pentru ansamblul relatiilor comerciale externe ale unei tarii, cat si pentru fiecare categorie de produse.

3.Rata de penetrare pe piata interna (Rp).

ponderea produselor straine in totalul bunurilor consumate sau utilizate pe piata interna:

in care: M reprezinta valoarea importurilor dintr-un anumit produs; Pi, piata interna.

Pi = Y - X + M

in care: Y reprezinta productia interna; X, valoarea exporturilor, M, valoarea importurilor.

4.Raportul de schimb (Terms of Trade) (Rs).

evidentiaza conditiile schimbului de produse ale unei tari cu o alta tara;

Valorea bunurilor exportate pentru a obtine o unitate bunuri importate.

in care: qx reprezinta cantitatea bunurilor exportate; qm, o unitate bun importat, intr-o anumita perioada de timp.

Exemplu: Sa presupunem ca analizam schimburile comerciale realizate intre o tara China (producatoare de grau) si o SUA (producatoare de autoturisme). In acest context, dorim sa stim cate tone de grau trebuie sa furnizeze tara A pentru a procura un autoturism din tara B.

In conditiile in care consideram urmatoarele raporturi de schimb:

putem inregistra urmatoarele trei situatii diferite:

I - stabilitate a termenilor de schimb;

II - deteriorare a termenilor de schimb pentru China (care exporta grau si care va trebui sa exporte o cantitate mai mare pentru aceeasi cantitate de autoturisme); in acelasi timp, pentru SUA avem o imbunatatire a termenilor de schimb;

III - ameliorare a termenilor de schimb pentru China (deteriorare pentru SUA).

- in realitate se fac evaluari globale, determinand raportul de schimb intre produse si in termeni factoriali.

5.Indicatorii specifici gradului de specializare internationala.

5.a.Indicatorul avantajelor comparative relevante (IACR) compara:

marimea relativa a unei industrii dintr-o anumita tara in totalul exporturilor realizate de acea tara; cu marimea relativa a exporturilor unei anumite industrii dintr-o anumita zona fata de exporturile zonei respective.

> 1,

in care: i reprezinta produsul; j, tara; r, zona de referinta.

5.b.Indicatorul dependentei de importuri (IDI)

evidentiaza specializarea intra-ramura (IACR / IDI)

5.c.Indicatorul avantajelor comparative globale (IACG) se determina sub forma unui raport dintre indicatorul avantajelor comparative relevante si cel al dependentei de importuri.

extrem de sugestiv in determinarea gradului de competitivitate al aparatului productiv al unei tari.

IACG > 1, tara pentru care s-a calculat acest indicator detine un avantaj comparativ global pentru acel produs.

5.d.Indicatorii specializarii intra-ramura.

5.d.1.Indicatorul Bela Belassa (IBB)

exprima raportul dintre balanta comerciala pe grupe de produse sau ramuri in totalul schimburilor comerciale ale unei tari.

minimizarea IBB.

5.d.2.Indicatorul lui Grubel sau indicatorul comertului intra-industrial (IG)

masoara specializarea intra-ramura ca diferenta intre balanta comerciala (Xi - Mi) si volumul schimburilor comerciale ale ramurii (Xi + Mi), ajustata cu volumul schimburilor ramurii.

IG este construit pornind de la premisa ca:

dominatia schimburilor comerciale exprima capacitatea concurentiala a acelei ramuri pe piata internationala, preponderenta schimburilor inter-industriale evidentiaza specializarea mai ingusta a economiei (produsele importate, specifice unei ramuri, sunt platite cu produse provenind din alta ramura).

Indicatorul Grubel poate lua valori intre 0 si 1:

0, se considera ca fie numai se exporta, fie numai se importa bunul i, iar schimburile comerciale se realizeaza in afara ramurii i, de unde rezulta ca avem de a face cu comert inter-industrial;

1, schimbul de produse al ramurii i este perfect echilibrat si avem de a face cu un comert intra-industrial.

Produsele se diferentiaza insa nu numai orizontal, ci si vertical, prin calitate si pret. Combinand cele doua tipuri de diferentiere, rezulta urmatorul model de concurenta imperfecta. Tarile diferite din punct de vedere economic sunt angajate in comert intra-industrial cu produse diferentiate vertical, pe cand tarile similare din punct de vedere economic se angajeaza in relatii comerciale cu produse diferentiate orizontal. Cu alte cuvinte, decalajele economice favorizeaza comertul intra-industrial, cu produse diferentiate vertical.

2.INDICATORI DE APRECIERE A EFICIENTEI RELATIILOR

COMERCIALE EXTERNE ALE UNEI TARI

Eficienta exportului - comparatie intre eforturile de export (pretul intern complet in m.n.) si efectele la export (pretul in valuta).

a)      cursul de revenire la export (CRE):

< Csv

unde Csv - cursul de schimb valutar al monedei nationale

b)      cursul de revenire la export net (CRNE)

< Csv

unde: Mi = pretul materiilor prime la export (in situatia in care exista posibilitatea exportului acestora).

Pe baza rezultatului acestui raport, exportatorul poate opta intre:

• prelucrarea materiilor prime si exportul produsului finit;
• exportul materiilor prime - cu consecinte negative asupra gradului de ocupare a fortei de munca.

c)      aportul valutar (AV):

in care: Pm reprezinta: pretul materiilor prime, materialelor, combustibililor, energiei si incorporate in marfurile destinate exportului exprimate in valuta.

AV reflecta recunoasterea internationala a efortului depus in tara pentru producerea marfii si, in consecinta, exportul se considera cu atat mai favorabil cu cat AV este mai mare.

d) rata aportului valutar (RAV):

RAV reflecta ponderea efortului depus in pretul extern;

d)      profitul in valuta (PUSD):

Eficienta importului se apreciaza ca rezultat al raportului dintre efecte (pret de valorificare pe piata interna) si eforturi (pret de import in USD).

Cursul de revenire la import (CRI):

>Csv

In interpretarea indicatorului prudenta pretul de valorificare pe piata interna poate fi influentat in mod artificial prin : comisioane si accize foarte mari, fiscalitate excesiva, un nivel necorespunzator al cursului monedei nationale la care se face transferul pretului in valuta in momentul intocmirii declaratiei vamale de import.

Evolutia comertului international contemporan

Factori care au influentat REI postbelice

Trasaturi si tendinte ale dinamicii si volumului CI postbelic

Modificari in structura pe marfuri a CI postbelic

Orientarea geografica a CI

Curente de schimburi comerciale internationale

Factori care au influentat REI postbelice

urmarile celui de-al IIRM

politice

      schimbarea raportului de forte intre principalele TD

      aparitia blocului statelor socialiste

      prabusirea imperiilor coloniale si aparitia a peste 135 state nationale noi

economice

      imense distrugeri materiale si de vieti omenesti

evolutia EM sub incidenta RTS si implicatiile ei asupra DIM

aparitia proceselor de integrare economica regionala

politici comerciale promovate de TD si gruparile integrationiste

crizele economice cu care s-a confruntat EM incepand cu deceniul 8 (socurile petroliere - 73/74, 81/82, socul dobanzilor inalte, socul aprecierii-deprecierii USD, crize economice ciclice)

colapsul comunismului din Europa de Est

Trasaturi si tendinte ale dinamicii si volumului CI postbelic

CI a inregistrat cel mai inalt ritm de crestere , cea mai sustinuta dinamica

      volumul valoric al exp.mond 61 mld. (1950) 8880 mld.USD (2004)

      1950-2004, rata medie anuala de crestere a exporturilor mondiale = %

      cauze

schimbari in structura EM sub influenta RTS

schimbari in adancirea DIM (! industriale)

evolutia preturilor

cresterea capacitatii de absorbtie a pietei mondiale

      evolutia CI pe grupe de tari = diferentiata

      decalajul de ritm in favoarea TD se explica prin:

diferentele in structura economiilor si a comertului lor exterior

evolutia diferita a preturilor la PB si PM

masuri de politica comerciala promovate de TD

cresterea schimburilor reciproce dintre TD pe fondul adancirii DIM

      tendinta este de atenuare a acestui decalaj

CI a devansat ca ritm de crestere alti indicatori ai dezvoltarii economice: PNB, Qind, Qagr - la nivel mondial

      RTS o noua corelatie intre dinamica exporturilor si cea a Q devansarea Qmondiale de CI

      Intre 1950-2000:

      PIB real mondial a crescut de 8,5 ori Qind mondiala de 9,5 ori

      Qagr de 4,5 ori CI de 110 ori

     

      adancirea DIM accentuarea SPECIALIZARII SI COOPERARII INTERNATIONALE IN PRODUCTIE realizarea pe calea schimburilor CI a unei cote parti tot mai mari din Q tuturor statelor

      in prezent, 35% din Qmondiala se realizeaza pe calea CI, pe fondul:

cresterea capacitatii de absorbtie a pietei mondiale

accentuarea interdependentelor economice

participarea tuturor statelor la circ.ec.mond

      ritmul de crestere a fost diferentiat pe grupe de tari:

      in TD: ritmul de crestere al comertul exterior > Qind

      in TCD: dinamica Qind >> com.ext.

      tendinta: reducere a diferentei

CI (volumul valoric al importurilor) a devansat ca ritm de crestere si volum valoric absolut rezervele de aur si devize centralizate ale tarilor nesocialiste

      Criza lichiditatilor = frana in calea dezvoltarii CI

      reflecta legatura dintre SMI si CI

      in prezent, rezervele acopera o foarte mica parte din valoarea imp.

(in 1938 rezervele depaseau importurile cu 17%,

in 1980, rezervele reprezentau 24% din importuri)

      criza SMI afecteaza CI (! TCD)

      in prezent, TCD detin 35% din rezervele mondiale de aur, iar din acest procent 2/3 revin tarilor exportatoare de titei, iar 10-12% revin celorlalte peste 100 TCD

      multe TCD se confrunta cu grave probleme legate de serviciul datoriei externe care depaseste cu mult volumul incasarilor din export.

Modificari in structura pe marfuri a CI postbelic

Caracteristicile evolutiei structurii CI postbelic:

permanenta si rapida imbogatire a nomenclatorului produselor comercializate pe piata mondiala

schimbarea structurii nomenclatorului (aparitia/disparitia de produse la intervale tot mai scurte de timp)

reducerea duratei medii de viata a produselor (1/4 din produse mai depasesc 4-5 ani)

accentuarea uzurii morale a produselor sub incidenta RTS

Modificari in structura pe marfuri a CI postbelic

Factori ce au determinat aceste caracteristici:

accentuarea caracterului industrial al EM sub influenta RTS

influenta RTS asupra altor sectoare ale EM: agricultura, servicii

o serie de TCD (10-12) au pus in aplicare procese de industrializare

procesul de militarizare (in care au fost antrenate TD+TCD) a determinat dezvoltarea industriei militare care solicita produse performante

comertul imoral cu % in crestere in CI (arme si narcotice)

ofensiva pentru cucerirea spatiului cosmic a condus la aparitia de noi produse

masurile antipoluare la nivel nat si internat care cere realizarea de produse ecologice

fenomenele negative din EM (! Deceniul 8)

Schimbari in structura CI pe cele 2 categorii de produse: PB si PM (1)

pana la IIRM, 2/3 din CI il detineau PB

pe tot parcursul perioadei postbelice, CI cu PB a scazut continuu

singura exceptie: in deceniul 8, datorita crizei energetice, crizei resurselor de materii prime si evolutiei preturilor la PB, PB au inregistrat o usoara crestere

in prezent, CI cu PM detine 80%, iar cel cu PB 20%

schimbarea locului si ponderii PB si PM este rezultatul accentuarii caracterului industrial

DIM a imprimat un ritm de crestere mai accelerat al CI cu PM

PB

      In per.antebelica, TCD - exportatori, TD - importatori

(pe relatia imperii coloniale-metropole)

      In prezent, CI cu PB este dominat de TD (60-70%)

Explicatia:

      exportul de PB : dupa IIRM, accent pe dezvoltarea agriculturii, industriei extractive proprii reducerea dependentei de importurile de PB cresterea gradului de autosatisfacere din propria productie nationala

      importul de PB: TD concentreaza industria prelucratoare

      reducerea ponderii exporturilor TCD se explica prin:

inlaturarea monoproductiei

trecerea la dezvoltarea economiilor lor nationale

procesele de industrializare

      structura exporturilor de PB este diferita pe categorii de tari:

TD: alimente, materii prime, combustibili

TCD: combustibili, materii prime, alimente

PM

      TD domina CI cu PM - peste 50%

      Cauza: TD detin monopolul industriei prelucratoare.

      TCD cuceresc foarte greu pozitii pe piata mondiala cer inlesniri in accesul PM lor pe pietele TD: SGP (insa fara rezultate semnificative)

      China, Taiwan, Hong Kong, Coreea de Sud, Singapore, Mexic, Brazilia, India, Indonezia, Thailanda, Malaiezia isi majoreaza ponderea in exporturile mondiale (TRI detin 90% din totalul grupei)

      Structura exporturilor de PM este diferita pe categorii de tari:

      TD au cel mai larg nomenclator de PM

      TCD exporta produse mai putin diversificate (domina textilele)

Orientarea geografica a CIP

TD

Deruleaza cea mai mare pondere din volumul schimburilor comerciale internationale

Au inregistrat o crestere continua, cu exceptia deceniului 8

Si-au consolidat pozitia in CI, cu toate ca % lor in Q mondiala s-a redus

In prezent, deruleaza 68% din CI si detin 55-60% din Qmond

Pozitia puternica in CI se dat:

      DIM (ind)

      Structura economiilor lor - a comertului lor exterior

in viitor, pozitia lor se va mai diminua, in favoarea TCD

TCD

Au inregistrat o permanenta scadere, exceptie deceniu 8

In prezent deruleaza 29% din CI

Pozitia TCD in CI se dat:

      Structurii deficitare a economiilor lor si a comertului lor exterior

      Evolutiei necorespunzatoare a preturilor la PB (exp)

la mentinerea decalajului a contribuit si

      inrautatirea raportului de schimb pentru TCD

      inflatia

      deprecierea monedelor nationale

      studiile UNCTAD arata ca anual TCD pierd 60 mld.de USD

OPEC a avut o influenta directa asupra grupei

China si 10 TRInd % mare, iar dezvoltarea lor va reduce decalajul dintre ele si TD

50 de tari subdezvoltate detin o % in CI de sub 2%

TTZ

% redusa in CI, desi fata de situatia initiala se inregistreaza o usoara crestere

cu toate ca detin 30% din Qind mondiala, participarea lor la CI este nesatisfacatoare

cauze:

      cu toate progresele inregistrate, au ramas in stadiul de TCD

      traverseaza o criza sructurala generata de politica economica gresita a regimului totalitar

Europa

Locul I cu ponderea in crestere (locul II in prii ani postbelici)

A inregistrat cele mai inalte ritmuri de crestere

Deruleaza 45,6% din CI

In cadrul ei se disting UE (40%) + AELS (2-3%)

TTZ + Rusia (4%)

In 1989, ponderea Europei era de 51%

Reducerea s-a datorat: dificultatilor economice ale UE + intarzierii proceselor de relansare economica ale TTZ

America de Nord

Locul II, cu 16-18%

Evolutie inversa fata de Europa (la sfarsitul IIRM derula 30%)

Asia

ponderea mare se datoreaza Japoniei + tarilor exportatoare de titei + TRInd (Hong Kong, Singapore, Coreea de Sud, Taiwan + Malaezia, Indonezia, Filipine, Thailanda + India)

criza economica 1997-98 a determinat o scadere usoara (1998 - 27,8%)

America Latina

Africa

Oceania dezvoltata (Australia+Noua Zeelanda) si in dezv.

Curente de schimburi comerciale internationale

N-N

      detine cea mai mare pondere - 50%

      in per antebelica ocupa locul II

      in dec 8 au inregistrat o reducere a % in CI in favoarea TCD, dat cresterii pretului la petrol

      se subimparte in microcurente:

      sch com intraeuropene (UE, AELS)

      sch com intre Europa Occ. - celelalte regiuni si TD

(America de N, Jap)

      sch com SUA - Canada

      sch com SUA - Japonia

      Ponderea mare a N-N se datoreaza schimburilor reciproce dintre TD in conditiile specializarii economiilor lor (industriale)

     

N-S

detine locul II - 32%

in per antebelica ocupa locul I

se subimparte in microcurente de sch com pe regiuni si continente

se remarca o pondere mare a TD in com exterior al TCD ca rezultat al DIM de tipul agr-ind si extractie-prelucrare

In dec 8, pondere ridicata

S-S

se subimparte in 2 microcurente:

sch com intracontinentale (Africa, Asia, America Latina)

sch com intercontinentale

inregistraza o pondere in crestere

E-E si E-V au aparut ca rezultat al formarii si dezvoltarii grupului statelor socialiste

E-E

      % (fata de 1989 - 4,8%, dat existentei pietei CAER)

      Pana in 1989, cea mai mare parte a sch com a TTZ s-a derulat intre ele

E-V

     

      Structura pe marfuri a fluxurilor comerciale:

      A suferit modificari substantiale dupa 1989 (mai ales in urma acordurilor de asociere TECE-UE)